Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




COSTURILE SI BENEFICIILE INTEGRARII

Stiinte politice


COSTURILE SI BENEFICIILE INTEGRARII

5. Care sunt beneficiile si costurile integrarii în UE pentru cetatenii României?

Dupa aderare, cetatenii României vor avea parte de beneficiile si costurile implicate de marea piata unica europeana (« single European market »), cu libera circulatie a persoanelor, marfurilor, serviciilor si capitalurilor, precum si de politicile comune ale Uniunii Europene. Mai mult, cetatenii români vor deveni automat si cetateni europeni cu drepturi depline. Cetatenia Europeana este conditionata de cetatenia nationala si vine în completarea acesteia, adaugând noi drepturi:



- dreptul de libera circulatie si de stabilire într-una dintre statele membre ale Comunitatii;

- dreptul de a vota si de a candida în statul de rezidenta la alegerile Europene si la alegerile locale, cu anumite conditii;

- dreptul de petitie catre Parlamentul European ( European Parliament

- dreptul de a depune la Mediatorul European (European Ombudsman) o reclamatie cu privire la functionarea defectuoasa a institutiilor comunitare;

- protectia pe te 11111k1011l ritoriul statelor terte din partea ambasadelor si consulatelor oricaruia dintre statele member.

1) Mai concret, piata româneasca va fuziona cu piata germana, Italiana, franceza, care au fuzionat deja între ele, formând piata unica europeana (single European market). Va trebui sa facem fata concurentei cu firmele germane, italiene, franceze, britanice, sa fim competitivi pe piata. Produsele fabricate în Romania vor trebui sa respecte standardele de calitate europene. Toate acestea sunt foarte dificile pentru firmele românesti, unele vor falimenta. Consumatorul va cumpara produse de calitate europeana, dar la preturi mai mari, tot europene. Vom putea cumpara automobile occidentale si alte marfuri din tarile lor de origine si sa le aducem acasa fara sa mai platim taxe vamale. Produsele occidentale de buna calitate vor invada piata româneasca, fara sa plateasca vama, concurând companiile românesti. Vom putea vinde marfuri românesti liber, în Occident, fara taxe vamale, dar respectând standardele europene de calitate. Putem derula afaceri liber în Occident, inclusiv în domeniul serviciilor (taximetrie, hoteluri), comertului, industriei, dar este problematic daca vom avea si forta economica necesara pentru aceasta. "Nu orice integrare aduce beneficii". Vor exista "câstigatori si perdanti ai procesului de integrare europeana", arata economistul liberal Daniel Daianu (ex-ministru de finante). "Integrarea nu poate fi un substitut pentru o strategie de dezvoltare economica"

2) Preturile vor creste si se vor alinia la cele occidentale. Opinia publica româneasca stie ca în Ungaria aderarea la UE în 1mai 2004 a provocat o crestere serioasa a preturilor la alimente, cauzând nemultumirea populatiei si caderea Guvernului Medgyessy. Dar si nivelul de trai al românilor va trebui sa creasca odata cu cresterea economica. Romania va deveni o tara si o societate capitalista si democratica dupa model occidental.

3) Respectarea drepturilor omului si a legilor ca în Occident va avea o garantie reala în UE. În Romania se vor consolida democratia, eficienta administratiei si justitiei, respectarea drepturilor persoanelor apartinând minoritatilor nationale.

4) Ca cetateni români si europeni, vom putea calatori liber în toate cele 27 tari ale UE, adesea ca dintr-un judet în altul, fara sa mai fim opriti la granite, uneori fara sa ni se mai controleze pasapoartele.Vom putea sa locuim la Roma, Barcelona, Lisabona, Bruxelles.,sa lucram acolo în conditii egale,legal, sa derulam afaceri, sa beneficiem de asistenta medicala, ajutor de somaj, protectie sociala.

5) Daca locuim în Roma, putem vota la alegerile locale pe primarul Romei si pe consilierii sai locali. Putem chiar sa candidam la functia de primar al Romei sau de consilier local. Putem sa îi votam pe euro-deputatii pe care Roma îi trimite în Parlamentul European de la Strasbourg. Putem chiar sa candidam la alegerile parlamentare europene pentru un fotoliu de euro-deputat. Dar nu vom avea dreptul de a alege si a fi alesi la alegerile nationale, pentru Parlamentul Italiei. Evident, ramânând în propria tara, cetatenii români vor putea sa voteze si sa candideze la alegerile parlamentare europene, ca si la cele nationale si locale.



6) Vom avea dreptul de petitie catre European Parliament, indiferent unde locuim (în Romania sau în Occident).

7) Vom avea dreptul sa ne adresam Mediatorului European (European Ombutsman) cu o reclamatie privind functionarea defectuoasa a institutiilor UE, indiferent unde locuim.

8) Daca ajungem într-un stat din afara UE, în care Romania nu are ambasada sau consulat, putem beneficia de protectie din partea reprezentantelor diplomatice ale statelor membre UE, care exista acolo.

9) Diplomele noastre de licenta si calificarile profesionale vor fi recunoscute în toate cele 27 de state UE. Un student ar putea studia un semestru în Târgu-Mures, un semestru în Lisabona, un alt semestru la Bruxelles, un altul la Berlin, beneficiind de recunoasterea reciproca a examenelor prin sistemul de credite transferabile, si chiar cu bursa Erasmus de la UE. Pentru aceasta însa, sistemul nostru de învatamânt se va refoma, tinzând spre eurocompatibilizare si eurostandardizare.

10)si în Romania se vor consolida regiunile de dezvoltare, pe criterii economice, pentru a absorbi bani din fondurile structurale ale UE, pentru eficientizarea administratiei, dar si pentru a apropia de cetatean procesul decizional (decision-making). Organizarea lor se va întemeia pe criteriul coeziunii economice, tinând cont si de anumite identitati culturale regionale. Deja din 1998 functioneaza în Romania 8 regiuni de dezvoltare, în stadiu incipient, care se vor mentine ca atare pâna în 2013. Conform negocierilor de aderare, doar în 2013 Guvernul României va hotarî modul în care va reorganiza si va consolida regiunile. Nu exista un model european unic de organizare a regiunilor, ci fiecare stat european a procedat de o maniera proprie. UE nu impune nici unei tari forma de organizare a regiunilor. Guvernul României va se va inspira din experienta unuia sau altuia dintre statele occidentale, se va consulta cu partenerii sociali din interiorul tarii si va hotarî organizarea regiunilor conform intereselor României si ale comunitatilor locale.

12. Romania europeana se va bucura de pace, prosperitate, stabilitate, integritate teritoriala, mentinerea granitelor existente, suveranitate, ca si celelalte tari membre UE.

13) În mod voluntar, ca toate tarile membre UE, Romania îsi va limita propria suveranitate nationala, delegând o parte din atributele suveranitatii sale catre institutii supranationale (Comisia Europeana, Curtea Europeana de Justitie). Dar Romania va avea reprezentanti în aceste institutii, care trebuie sa urmareasca interesul UE în ansamblul sau, reunind interesul comun al tuturor statelor membre. Romania va fi reprezentata corect în toate institutiile UE, participând la procesul decizional european, sporindu-si influenta si prestigiul în lume. Limba româna va deveni una dintre limbile oficiale ale UE (alaturi de engleza, franceza, germana, spaniola, greaca, estona, maghiara, bulgara.) iar documentele importante ale UE vor fi traduse si în limba româna.

14) Romania va fi membru cu drepturi depline si egale în conducerea UE. Romania va fi avantajata de faptul ca în unele UE institutions, statele sunt reprezentate proportional cu populatia lor. Din cele 27 de tari membre, Romania va fi pe locul 7 ca numar de locuitori (22milioane) si se va situa tot pe locul 7 ca numar de reprezentanti în Parlamentul European, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic si Social, ca numar de voturi in Consiliul de Ministri al UE. Romania va fi mai bine reprezentata decât alte 20 de state, între care: Ungaria, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Cehia, Slovacia, Slovenia, Malta, Cipru, Belgia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Irlanda, Grecia, Portugalia,.

In institutiile UE, România va avea:

1. In Parlamentul European (European Parliament)-35 Euro-parlamentari din 785, alesi de noi prin vot universal, egal direct si secret[2].

2. In Consiliul European (European Council)-1membru din 27(Presedintele Romaniei sau primul-ministru)

3. in Cosiliul de Ministri al UE (EU's Council of Ministers)-14 voturi din 345, deci 5,49% din totalul voturilor necesare adoptarii unei decizii cu majoritate calificata si 15,38% din voturile necesare blocarii deciziilor.

4. In Comisia Europeana (European Commission)-1 comisar european din 27 (1Romanian European Commissioner from 27).

5. In Curtea de Justitie a UE- 1 judecator român (Court of Justice of EU-1Judge).

6. In Tribunalul de Prima Instanta- 1 judecator (General Court- 1Judge).



7. In Comitetul Economic si Social (the Economic and Social Committee)-15 membri din 344.

8. In Comitetul Regiunilor (Committee of the Regions)-15membri din 344, alesi de noi prin vot universal.

9. In Curtea de Conturi (Court of Auditors)-1membru din 27.

10. In Consiliul General al Bancii Centrale Europene (General Council of the European Central Bank)-1membru din 29 (guvernatorul Bancii Nationale a României).

11. In Consiliul Guvernatorilor Bancii Europene de Investitii (Governing Council of the European Investments Bank)-1membru din27 (ministrul de finante), plus un numar adecvat de directori în Executive Board [3].

În plus, Romania va fi presedintele UE în 2019 (în semestrul al doilea, iulie-decembrie1919). Faptul a fost decis de statele membre UE, care la 13 decembrie 2004 au aprobat lista cu presedintiile UE pâna în 2020. Conform Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, începând din 2007, la Presedintia Consiliului se vor afla câte trei state care vor colabora între ele, dar fiecare va avea repartizat în continuare câte o jumatate de an în care va prezida afacerile UE. Romania va face parte din cea de-a noua(IX) Presedintie a Consiliului, care va reuni Austria (president în primul semestru, ianuarie-iunie2019), Romania (president în semestrul al doilea, iulie-decembrie1919) si Finland (ianuarie-iunie2020). Romania este desigur ultima dintre noile state membre care accede la pozitia de Presedinte al Consiliului UE, dupa Bulgaria (iulie-decembrie2018), Estonia (ianuarie-iunie2018), sau Ungaria (ianuarie-iunie2011).



Daniel Daianu, Radu Vrânceanu, România si Uniunea Europeana, Iasi, Ed. Polirom, 2002, p.25,230-241.

See Treaty establishing a Constitution for Europe. Final Act. 40.Declaration concerning the Protocol on the transitional provisions relating to the institutions and bodies of the Union, in Official Journal of the European Union, C310

Guvernul României, ABC-ul integrarii în UE, Bucuresti, 2004, p.52. Nicolae Paun, coord., Institutiile Uniunii Europene, Cluj-Napoca, EFES, 2004, passim.

www.europa.ro, România va fi presedinta UE în 2019.




Document Info


Accesari: 3007
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )