COSTURILE SI BENEFICIILE INTEGRARII
5. Care sunt beneficiile si costurile integrarii īn UE pentru cetatenii Romāniei?
Dupa aderare, cetatenii Romāniei vor avea parte de beneficiile si costurile implicate de marea piata unica europeana (« single European market »), cu libera circulatie a persoanelor, marfurilor, serviciilor si capitalurilor, precum si de politicile comune ale Uniunii Europene. Mai mult, cetatenii romāni vor deveni automat si cetateni europeni cu drepturi depline. Cetatenia Europeana este conditionata de cetatenia nationala si vine īn completarea acesteia, adaugānd noi drepturi:
- dreptul de libera circulatie si de stabilire īntr-una dintre statele membre ale Comunitatii;
- dreptul de a vota si de a candida īn statul de rezidenta la alegerile Europene si la alegerile locale, cu anumite conditii;
- dreptul de petitie catre Parlamentul European ( European Parliament
- dreptul de a depune la Mediatorul European (European Ombudsman) o reclamatie cu privire la functionarea defectuoasa a institutiilor comunitare;
- protectia pe te 11111k1011l ritoriul statelor terte din partea ambasadelor si consulatelor oricaruia dintre statele member.
1) Mai concret, piata romāneasca va fuziona cu piata germana, Italiana, franceza, care au fuzionat deja īntre ele, formānd piata unica europeana (single European market). Va trebui sa facem fata concurentei cu firmele germane, italiene, franceze, britanice, sa fim competitivi pe piata. Produsele fabricate īn Romania vor trebui sa respecte standardele de calitate europene. Toate acestea sunt foarte dificile pentru firmele romānesti, unele vor falimenta. Consumatorul va cumpara produse de calitate europeana, dar la preturi mai mari, tot europene. Vom putea cumpara automobile occidentale si alte marfuri din tarile lor de origine si sa le aducem acasa fara sa mai platim taxe vamale. Produsele occidentale de buna calitate vor invada piata romāneasca, fara sa plateasca vama, concurānd companiile romānesti. Vom putea vinde marfuri romānesti liber, īn Occident, fara taxe vamale, dar respectānd standardele europene de calitate. Putem derula afaceri liber īn Occident, inclusiv īn domeniul serviciilor (taximetrie, hoteluri), comertului, industriei, dar este problematic daca vom avea si forta economica necesara pentru aceasta. "Nu orice integrare aduce beneficii". Vor exista "cāstigatori si perdanti ai procesului de integrare europeana", arata economistul liberal Daniel Daianu (ex-ministru de finante). "Integrarea nu poate fi un substitut pentru o strategie de dezvoltare economica"
2) Preturile vor creste si se vor alinia la cele occidentale. Opinia publica romāneasca stie ca īn Ungaria aderarea la UE īn 1mai 2004 a provocat o crestere serioasa a preturilor la alimente, cauzānd nemultumirea populatiei si caderea Guvernului Medgyessy. Dar si nivelul de trai al romānilor va trebui sa creasca odata cu cresterea economica. Romania va deveni o tara si o societate capitalista si democratica dupa model occidental.
3) Respectarea drepturilor omului si a legilor ca īn Occident va avea o garantie reala īn UE. Īn Romania se vor consolida democratia, eficienta administratiei si justitiei, respectarea drepturilor persoanelor apartinānd minoritatilor nationale.
4) Ca cetateni romāni si europeni, vom putea calatori liber īn toate cele 27 tari ale UE, adesea ca dintr-un judet īn altul, fara sa mai fim opriti la granite, uneori fara sa ni se mai controleze pasapoartele.Vom putea sa locuim la Roma, Barcelona, Lisabona, Bruxelles.,sa lucram acolo īn conditii egale,legal, sa derulam afaceri, sa beneficiem de asistenta medicala, ajutor de somaj, protectie sociala.
5) Daca locuim īn Roma, putem vota la alegerile locale pe primarul Romei si pe consilierii sai locali. Putem chiar sa candidam la functia de primar al Romei sau de consilier local. Putem sa īi votam pe euro-deputatii pe care Roma īi trimite īn Parlamentul European de la Strasbourg. Putem chiar sa candidam la alegerile parlamentare europene pentru un fotoliu de euro-deputat. Dar nu vom avea dreptul de a alege si a fi alesi la alegerile nationale, pentru Parlamentul Italiei. Evident, ramānānd īn propria tara, cetatenii romāni vor putea sa voteze si sa candideze la alegerile parlamentare europene, ca si la cele nationale si locale.
6) Vom avea dreptul de petitie catre European Parliament, indiferent unde locuim (īn Romania sau īn Occident).
7) Vom avea dreptul sa ne adresam Mediatorului European (European Ombutsman) cu o reclamatie privind functionarea defectuoasa a institutiilor UE, indiferent unde locuim.
8) Daca ajungem īntr-un stat din afara UE, īn care Romania nu are ambasada sau consulat, putem beneficia de protectie din partea reprezentantelor diplomatice ale statelor membre UE, care exista acolo.
9) Diplomele noastre de licenta si calificarile profesionale vor fi recunoscute īn toate cele 27 de state UE. Un student ar putea studia un semestru īn Tārgu-Mures, un semestru īn Lisabona, un alt semestru la Bruxelles, un altul la Berlin, beneficiind de recunoasterea reciproca a examenelor prin sistemul de credite transferabile, si chiar cu bursa Erasmus de la UE. Pentru aceasta īnsa, sistemul nostru de īnvatamānt se va refoma, tinzānd spre eurocompatibilizare si eurostandardizare.
10)si īn Romania se vor consolida regiunile de dezvoltare, pe criterii economice, pentru a absorbi bani din fondurile structurale ale UE, pentru eficientizarea administratiei, dar si pentru a apropia de cetatean procesul decizional (decision-making). Organizarea lor se va īntemeia pe criteriul coeziunii economice, tinānd cont si de anumite identitati culturale regionale. Deja din 1998 functioneaza īn Romania 8 regiuni de dezvoltare, īn stadiu incipient, care se vor mentine ca atare pāna īn 2013. Conform negocierilor de aderare, doar īn 2013 Guvernul Romāniei va hotarī modul īn care va reorganiza si va consolida regiunile. Nu exista un model european unic de organizare a regiunilor, ci fiecare stat european a procedat de o maniera proprie. UE nu impune nici unei tari forma de organizare a regiunilor. Guvernul Romāniei va se va inspira din experienta unuia sau altuia dintre statele occidentale, se va consulta cu partenerii sociali din interiorul tarii si va hotarī organizarea regiunilor conform intereselor Romāniei si ale comunitatilor locale.
12. Romania europeana se va bucura de pace, prosperitate, stabilitate, integritate teritoriala, mentinerea granitelor existente, suveranitate, ca si celelalte tari membre UE.
13) Īn mod voluntar, ca toate tarile membre UE, Romania īsi va limita propria suveranitate nationala, delegānd o parte din atributele suveranitatii sale catre institutii supranationale (Comisia Europeana, Curtea Europeana de Justitie). Dar Romania va avea reprezentanti īn aceste institutii, care trebuie sa urmareasca interesul UE īn ansamblul sau, reunind interesul comun al tuturor statelor membre. Romania va fi reprezentata corect īn toate institutiile UE, participānd la procesul decizional european, sporindu-si influenta si prestigiul īn lume. Limba romāna va deveni una dintre limbile oficiale ale UE (alaturi de engleza, franceza, germana, spaniola, greaca, estona, maghiara, bulgara.) iar documentele importante ale UE vor fi traduse si īn limba romāna.
14) Romania va fi membru cu drepturi depline si egale īn conducerea UE. Romania va fi avantajata de faptul ca īn unele UE institutions, statele sunt reprezentate proportional cu populatia lor. Din cele 27 de tari membre, Romania va fi pe locul 7 ca numar de locuitori (22milioane) si se va situa tot pe locul 7 ca numar de reprezentanti īn Parlamentul European, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic si Social, ca numar de voturi in Consiliul de Ministri al UE. Romania va fi mai bine reprezentata decāt alte 20 de state, īntre care: Ungaria, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Cehia, Slovacia, Slovenia, Malta, Cipru, Belgia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Irlanda, Grecia, Portugalia,.
In institutiile UE, Romānia va avea:
1. In Parlamentul European (European Parliament)-35 Euro-parlamentari din 785, alesi de noi prin vot universal, egal direct si secret[2].
2. In Consiliul European (European Council)-1membru din 27(Presedintele Romaniei sau primul-ministru)
3. in Cosiliul de Ministri al UE (EU's Council of Ministers)-14 voturi din 345, deci 5,49% din totalul voturilor necesare adoptarii unei decizii cu majoritate calificata si 15,38% din voturile necesare blocarii deciziilor.
4. In Comisia Europeana (European Commission)-1 comisar european din 27 (1Romanian European Commissioner from 27).
5. In Curtea de Justitie a UE- 1 judecator romān (Court of Justice of EU-1Judge).
6. In Tribunalul de Prima Instanta- 1 judecator (General Court- 1Judge).
7. In Comitetul Economic si Social (the Economic and Social Committee)-15 membri din 344.
8. In Comitetul Regiunilor (Committee of the Regions)-15membri din 344, alesi de noi prin vot universal.
9. In Curtea de Conturi (Court of Auditors)-1membru din 27.
10. In Consiliul General al Bancii Centrale Europene (General Council of the European Central Bank)-1membru din 29 (guvernatorul Bancii Nationale a Romāniei).
11. In Consiliul Guvernatorilor Bancii Europene de Investitii (Governing Council of the European Investments Bank)-1membru din27 (ministrul de finante), plus un numar adecvat de directori īn Executive Board [3].
Īn plus, Romania va fi presedintele UE īn 2019 (īn semestrul al doilea, iulie-decembrie1919). Faptul a fost decis de statele membre UE, care la 13 decembrie 2004 au aprobat lista cu presedintiile UE pāna īn 2020. Conform Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, īncepānd din 2007, la Presedintia Consiliului se vor afla cāte trei state care vor colabora īntre ele, dar fiecare va avea repartizat īn continuare cāte o jumatate de an īn care va prezida afacerile UE. Romania va face parte din cea de-a noua(IX) Presedintie a Consiliului, care va reuni Austria (president īn primul semestru, ianuarie-iunie2019), Romania (president īn semestrul al doilea, iulie-decembrie1919) si Finland (ianuarie-iunie2020). Romania este desigur ultima dintre noile state membre care accede la pozitia de Presedinte al Consiliului UE, dupa Bulgaria (iulie-decembrie2018), Estonia (ianuarie-iunie2018), sau Ungaria (ianuarie-iunie2011).
See Treaty establishing a Constitution for Europe. Final Act. 40.Declaration concerning the Protocol on the transitional provisions relating to the institutions and bodies of the Union, in Official Journal of the European Union, C310
|