CURTEA DE JUSTITIE A COMUNITATILOR EUROPENE SI TRIBUNALUL DE PRIMA INSTANTA

CURTEA DE JUSTIŢIE A COMUNITĂŢILOR EUROPENE sI TRIBUNALUL DE PRIMĂ INSTANŢĂ

A.     Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene

Curtea de Justitie este autoritatea de aplicare si interpretare a dreptului comuni 24324h711y tar. Tratatele care stau la baza Uniunii Europene au facut ca legislatia comunitara sa primeze asupra celei nationale. În domeniile în care se aplica legislatia comunitara, Curtea de Justitie de la Luxemburg este Curtea Suprema a Uniunii Europene. Ea nu are jurisdictie în domeniile în care nu se aplica tratatele Comunitatii Europene, ca de exemplu legea penala.

c Rolul Curtii de Justitie. Ca orice sistem de drept veritabil, si cel al Uniunii presupune existenta unor garantii jurisdictionale ce trebuie sa se aplice în situatia contestarii sau punerii în aplicare a legislatiei comunitare.

În acest sens, Curtea de Justitie reprezinta coloana vertebrala a acestui sistem de garantii. Judecatorii trebuie sa asigure uniformitatea interpretarii si aplicarii dreptului comunitar în fiecare stat membru, în mod identic tuturor celor care i se supun în toate împrejurarile.

Pentru îndeplinirea acestui rol, Curtea de Justitie:

rezolva disputele dintre statele membre, dintre Uniune si statele membre, dintre institutiile Uniunii;

poate constata încalcarea de catre un stat membru a obligatiilor care îi revin în virtutea tratatelor;

exercita un control de legalitate a actelor institutiilor, cât si unul privind inactivitatea unor institutii;

se pronunta asupra trimiterilor "prejudiciare" ale jurisdictiilor nationale, în vederea interpretarii sau validarii dispozitiilor de drept comunitar;

rezolva apelurile împotriva Tribunalului de Prima Instanta.

Curtea de Justitie numara 25 de judecatori si 8 avocati generali. Judecatorii si avocatii generali sunt numiti de catre guvernele statelor membre de comun acord, pentru un mandat de sase ani, cu posibilitatea de reînnoire. Ei sunt alesi din rândul juristilor de o incontestabila competenta profesionala si a caror independenta este indiscutabila.

Judecatorii îl aleg din rândul lor pe presedintele Curtii pentru un mandat de trei ani, ce poate fi reînnoit. Presedintele conduce lucrarile Curtii si prezideaza audierile si dezbaterile.

Avocatii generali acorda asistenta Curtii în îndeplinirea atributiilor sale, prezentând în sedinte deschise, în conditii de completa impartialitate si independenta, avize referitoare la spetele deduse Curtii. Atributiile lor nu trebuie confundate cu cele ale unui procuror sau ale unei asemenea alte oficialitati - fiind vorba în acest caz de rolul Comisiei de a veghea asupra intereselor Comunitatii.

Curtea de Justitie se întruneste în sesiuni plenare (care implica parti­ciparea tuturor judecatorilor), în Mari Camere formate din 13 judecatori sau în camere de câte 3-5 judecatori. De asemenea, dupa extinderea din 2004 au fost create camere juridice specializate pe diverse sectoare.

Curtea functioneaza în plen în cazuri exceptionale. Acestea sunt stabilite fie prin Tratate (de exemplu, când trebuie sa se hotarasca asupra excluderii sau retragerii unui membru al Comisiei Europene care nu a reusit sa-si îndeplineasca îndatoririle), fie de catre Curtea de Justitie. Cvorumul pentru sedintele în plen ale Curtii este de 15 membri.

sedintele au loc în Mari Camere când o cere un stat membru sau o institutie a Comunitatii care participa la lucrari, sau când exista cazuri deosebit de importante sau complexe.

Marea majoritate a cazurilor sunt audiate de camerele formate din trei sau cinci judecatori. Presedintele unei comisii formate din cinci judeca­tori este ales pentru trei ani, iar presedintele unei comisii de trei judecatori este ales pentru un an.

c Exista mai multe forme de actiune ale Curtii de Justitie. Iata câteva dintre ele:

Procedura pentru esecul de a îndeplini o obligatie. O asemenea procedura împuterniceste Curtea sa determine daca un stat membru si-a îndeplinit obligatiile pe care legea Comunitatii le presupune.

Procedura de anulare. Un stat membru, Consiliul, Comisia sau, în anumite circumstante, Parlamentul pot cere Curtii sa anuleze, partial sau în întregime, o masura legala.

Procedura pentru esecul de a actiona Este vorba despre absenta unei propuneri legislative din partea Comisiei Europene sau a deciziei Consiliului de Ministri. Reclamati pot fi statele membre, institutiile UE (Comisia Europeana, Consiliul UE, Parlamentul European, Curtea Europeana de Conturi, Banca Centrala Europeana) sau persoanele fizice sau juridice (în cazul în care actul care nu a fost adoptat ar fi avut efect direct si individual asupra recla­mantului).

Procedura pentru despagubiri. Aceasta actiune, numita si "în raspundere", are loc pentru repararea daunelor efectuate de catre organele sau agentii institutiilor comunitare în exercitiul functiunii. Ea poate fi intentata de catre statele membre, în fata Curtii Europene de Justitie, si de catre persoanele fizice sau juridice, în fata Tribunalului de Prima Instanta.

Procedura pentru pronuntarea unei hotarâri preliminare asupra validitatii unui act comunitar poate fi introdusa de catre tribunalele nationale la cererea unei parti.

c În fata Curtii de Justitie pot fi aduse doua categorii de cauze:

recursurile directe care pot fi prezentate direct de catre Comisie, de catre alte institutii comunitare sau de catre un stat membru. Limba utilizata în cazul acestei proceduri este aleasa de catre reclamant;

trimiterile prejudiciare care emana de la jurisdictiile statelor membre ce au nevoie de o decizie asupra unei chestiuni de drept comunitar în scopul oferirii unei sentinte. Limba folosita în cazul acestei proceduri este cea a jurisdictiei care face trimiterea.

Actiunea trebuie adusa în fata Curtii printr-o cerere scrisa trimisa de catre un avocat. În raportul pentru audiere, judecatorul rezuma întâmplarile si argumentele celor doua parti. Raportul este facut public în limba celui care este audiat. Cazul este dezbatut apoi în audienta publica. Dupa audienta, avocatul general îsi expune parerea în fata Curtii. El analizeaza faptele si aspectele legale ale cazului si propune solutia sa pentru problema respectiva. Apoi, judecatorii delibereaza în Camera de Consiliu, iar hotarârile trebuie sa fie motivate. Copiile textelor acestora sunt disponibile în toate limbile oficiale.

Figura nr. 2. Procedurile aduse în fata Curtii de Justitie (forme de actiune)

B. Tribunalul de Prima Instanta

Începând cu 1 septembrie 1989, Curtii de Justitie i s-a alaturat  Tribunalul de Prima Instanta, pentru a permite Curtii sa se concentreze asupra principalei sale sarcini, si anume cea de interpretare uniforma a dreptului comunitar. Acest Tribunal este competent pentru a trata actiunile introduse de catre particulari si întreprinderi care contesta legalitatea unor acte comunitare sau unele decizii ale institutiilor si organelor UE. Hotarârile acestuia pot face obiectul unui recurs în fata Curtii de Justitie, limitat la chestiuni de drept.

Dupa extinderea din mai 2004, trimiterile prejudiciare cu caracter tehnic au fost transferate acestui Tribu­na­­l.

Tribunalul de Prima Instanta este format din 25 de judecatori numiti de catre statele membre pentru un mandat de sase ani, reînnoibil.

Tribunalul desemneaza presedintele sau dintre judecatori. Mandatul acestuia este de 3 ani. Presedintele nu este asistat de catre avocatii generali, ca în cazul Curtii de Justitie.

Tribunalul se poate întâlni în camere alcatuite din 3 sau 5 judecatori si, în cazuri exceptionale, dintr-un singur judecator. De asemenea, Tribunalul se poate întruni în Mari Camere sau în formatiune plenara pentru rezolvarea unor cazuri deosebit de importante.