Componentele evalutive-axiologice ale culturii politice
9.3.1. Valorile politice
In general, prin valori se inteleg acele relatii, fenomene, aspecte, elemente, manifestari, laturi, proprietati create de oameni in activitatea lor sociala, prin care se afirma si se realizeaza personalitatea umana, progresul social.
Valorile politice au o multitudine si o diversitate de forme de existenta, manifestare si exprimare, cum ar fi:
-teoretico-spirituala sub forma ideilor, conceptiilor, teoriilor, programelor, doctrinelor;
-relatiile, institutiile, partidele, formatiunile politice, lideri, personalitatile constituie, de asemenea valori politice;
-unele valori general umane, ca libertatea, 18518h71s independenta, unitatea sunt si ele valori politice, caci ele exista si fiinteaza intr-un context social-politic;
-practica politica, in masura in care contribuie la infaptuirea aspiratiilor si intereselor umane, la dezvoltarea social-umana, constituie si ea o valoare politica, caci la randul ei, ea creaza alte valori politice;
Intemeind axiologic cultura, dar si alte domenii ale vietii sociale, valorile politice joaca un rol deosebit de important in societate. Valoarea este cea care da posibilitate individului sa transforme necesitatea obiectiva in necesitate subiectiva, facand astfel legatura intre planul obiectiv al necesitatii si cel subiectiv al vietii interioare a individului. Asimiland necesitatea, realitatea sociala, valoarea il ajuta pe om nu numai sa cunoasca aceasta realitate, sa si-o interiorizeze, ci prin mijlocirea ei si-o transforma in fapte de constiinta si o obiectivizeaza in practica prin actiune si comportament. Prin urmare, orice actiune umana individuala sau colectiva, orice comportament este determinat de un sistem de valori. Structurand intreaga viata sociala a oamenilor, valorile se constituie ca element declansator si director al activitatii umane, iar prin incorporarea lor in actiunea umana devine scop si tel al oricarei activitati.
Valoarea nu numai ca dirijeaza in spatiul social comportamentul uman, dar prin functiile sale, in special cea selectiva, modifica conduita punand-o de acord cu sistemul de valori.
Legand subiectul de lumea realului, mijlocind relatia interumana dintre necesitatea obiectiva si subiectiva, interioara umana, valorile nu sunt numai un factor declansator si stimulator al actiunii si conduitei umane, dar si de reglare a acestora, dandu-i un caracter rational, preferential, etc.
Prezenta valorilor, in actiunea umana este obiectiva, neindoielnica, omul nu se angajeaza in actiune in necunostinta de cauza, ci exista numai o angajare valorico-sociala. Intre actiunea umana si valoare se creaza o sustinere reciproca, una intemeiaza pe cealalta. A rupe omul de valoare, a-l lipsi de aceasta este un nonsens. Fara valoare, omul nu este om, el este produsul valorii, dar si el, la randul lui, creeaza valori. Referindu-se la rolul valorilor politice, Tudor Vianu aprecia "valoarea economica prin care banii devin bunuri este o valoare, un mijloc. Tot astfel, valoarea politica. Acela care doreste sa obtina puterea politica o intelege ca pe un mijloc in vederea realizarii anumitor scopuri sociale, religioase. Politica nu poate fi niciodata scop in sine"4
9.3.2. Programul politic
Programul politic reprezinta, din punct de vedere teoretic explicativ, materializarea in practica a culturii politice, a valorilor politice. El reprezinta totalitatea doctrinelor, conceptiilor, tezelor, a principiilor si optiunilor, a scopurilor si telurilor pe care le declara si le adopta un partid politic, o organizatie, un guvern si care intemeiaza actiunea si comportamentul politic al acestora. In programul unui partid sunt expuse atitudinea, pozitia sa fata de problemele prezente si viitoare ale societatii, strategia si tactica dupa care se va calauzi in activitatea sa partidul pentru materializarea programului sau. Sfera de cuprindere, influenta programului politic depinde de modul cum el raspunde necesitatilor sociale, cum se reacordeaza la acestea, de obiectivitatea si realismul sau, de posibilitatea realizarii in practica si mai ales de natura fortelor social-politice ce-l promoveaza.
Programul politc orienteaza si directioneaza activitatea partidelor, fortelor politice, le da scop si finalitate.
9.3.3. Constiinta politica
Constiinta politica constituie o forma a constiintei sociale, definindu-se ca un ansamblu de idei, teorii, conceptii politice elaborate, structurate si sistematizate in doctrine, programe politice, precum si stari de spirit, sentimente, traditii, modalitati de gandire cu caracter politic existente in societate. Ea reflecta fenomenele si procesele politice referitoare la raporturile dintre clase, grupuri sociale, dintre partide, cetateni si institutiile de stat, dintre natiuni si popoare. Fiecare societate isi are propria sa constiinta politica. Ea se structureaza in :
a)-constiinta comuna politica
b)-constiinta teoretica
c)-psihologia politica.
a)Constiinta comuna politica este acea parte a constiintei politice creata si acumulata in mod spontan, pe cale empirica, de oameni, pe baza experientei si a traditiilor istorice. Ea este difuza, nestructurata, nesistematizata si are o valoare stiintifica limitata, intrucat in cadrul ei precumpanitoare sunt elementele empirice. Constiinta comuna este constiinta de toate zilele sau constiinta maselor. Dezvoltarea stiintei in randul maselor atat prin sistemul de invatamant, prin mass-media dar si in urma activitatii desfasurate de partidele politice interesate in ridicarea nivelului lor politic, in vederea insusirii si receptarii programelor si doctrinelor lor politice, a determinat restrangerea considerabila a sferei empirice a constiintei comune din cadrul constiintei politice.
b)Constiinta politica teoretica este componenta ideologica a constiintei politice. Ea este elaborata, structurata si sistematizata in teorii, conceptii, doctrine, programe politice, fundamentand si promovand interesele, aspiratiile unei clase, grup social sau ale unei societati. Aceasta forma a constiintei este in mod constient si organizat creata si difuzata prin mijloace de informare si comunicatii in cadrul societatii. Numai prin aceasta componenta, constiinta capata, de fapt, caracter politic
La nivelul general al fiecarei societati exista o constiinta politica intemeiata pe valorile fundamentale politice ale acesteia. Intr-o forma sau alta, aceasta constiinta se regaseste intr-o societate pluripartidista, in ideologiile si doctrinele partidelor si formatiunilor politice.
c)Psihologia politica cuprinde, prin excelenta, elementele afective ale constiintei-sentimentele, starile de spirit, mentalitatile, obiceiurile. Ea se naste si intra in componenta constiintei comune.
|
