Conceptul de "partid politic". Trasaturi si functii
Existenta partidelor politice, partidismul, ca fenomen politic, reprezinta un element esential al unei vieti democratice. Între partidism si democratie exista o relatie directa, biunivoca, în sensul ca democratia începe sa se manifeste cu adevarat o data cu aparitia dezvoltarii partidelor ca institutii politice, acestea putând sa desfasoare o activitate sistematica si de amploare numai într-un climat democratic autentic.
Apreciat ca "una dintre cele mai sugestive si mai interesante personalitati colective"[1]), partidul politic apare ca element si factor al sistemelor si actiunilor politice, sub înfatisari variate si originale. 121f52b
Preocuparile pentru întelegerea si tratarea partidului au sporit pe masura evolutiei istorice a acestuia si a dezvoltarii gândirii social-politice. În acelasi timp, specialistii care se apleaca asupra studierii partidelor politice releva atât vastitatea temei, cât si dificultatile în realizarea unei lucrari exhaustive în legatura cu acest fenomen, datorita diversitatii sale. Maurice Duverger, de pilda, apreciaza în cunoscuta sa lucrare "Partidele politice" ca definirea partidului nu poate fi decât "vaga, conjuncturala, aproximativa". Raspunzând unor tendinte ostile institutionalizarii partidelor politice si pledând pentru necesitatea lor ca o conditie sine-qua-non a afirmarii democratiei, Duverger subliniaza ca "A le refuza (partidele politice - n.n.) înseamna a refuza sa actioneze. Daca ar fi adevarat ca democratia este incompatibila cu ele, aceasta ar însemna ca democratia este incompatibila cu conditiile epocii noastre"[2]).
Pentru întelegerea clara a partidismului ca fenomen politic, o mare importanta o are conceptul de partid politic. Încercarile privind definirea partidelor politice au în vedere existenta lor ca sisteme grupale, care concentreaza mase de indivizi polarizati prin interese comune si factori identici comuni, a caror rezultanta este o cauza politica unitara raportata la puterea de stat existenta, la regimul politic din cadrul comunitar dat.
Dificultatea elaborarii conceptului "partid" consta, în mare masura, în faptul ca exista o mare varietate de partide cu o diversitate de programe si orientari, care sustin ca principalul lor scop îl constituie servirea intereselor poporului, ale democratiei, libertatii. Însesi denumirile diferitelor partide sugereaza ca ele sunt în slujba poporului. Exista, de pilda, partide care implica în denumirile lor termeni ca: democrat, national, muncitoresc, taranesc, popular, republican, al dreptatii sociale etc. La acestea se adauga faptul ca, în unele situatii, între programele partidelor si modul cum sunt transpuse ele în practica exista serioase discrepante. Experienta istorica a dovedit ca multe partide, afirmând ca tel slujirea poporului, au dus, practic, o politica antipopulara, contrara intereselor fundamentale ale cetatenilor.
În literatura de specialitate au existat si exista preocupari permanente pentru definirea conceptului "partid politic", preocupari care au condus la conturarea unei definitii cuprinzând trasaturile esentiale ale partidului.
Prin partid politic se întelege o grupare de oameni constituita pe baza liberului consimtamânt care actioneaza programatic, constient si organizat pentru servirea intereselor unor clase, grupuri sociale, comunitati umane (popoare, natiuni), pentru dobândirea si mentinerea puterii politice în vederea organizarii si conducerii societatii, în conformitate cu idealurile proclamate în platforma program.
Din definitie rezulta o serie de trasaturi specifice partidului si care îl deosebesc de alte institutii politice:
caracterul constient pronuntat, deoarece partidul se constituie prin liberul consimtamânt al cetatenilor care adera la o conceptie, un program, o ideologie. Un partid uneste deci oameni care împartasesc acelasi crez politic, doritori sa-l slujeasca si capabili s-o faca;
caracterul de grupare sociala - uneori declarat - în sensul ca partidele servesc, în primul rând, interesele unei categorii sociale. De regula, partidele politice nu-si declara deschis slujirea intereselor anumitei clase, majoritatea afirma ca servesc interesele tuturor, dar, în practica, în mod tacit, iar uneori chiar deschis, se sprijina mai mult pe anumite categorii sociale. În principal însa, orice partid - actionând în directia preluarii puterii - se adreseaza, prin programul sau, tuturor cetatenilor tarii;
caracter istoric, partidele aparând o data cu organizarea politica a societatii si evoluând împreuna cu aceasta. Asadar, geneza partidelor politice este legata de momentul iatoric al afirmarii modului de productie sclavagist, de momentele în care societatea în acea perioada a adoptat si forma democratica de conducere.
Rolul partidelor în organizarea si conducerea democratica a societatii se manifesta prin anumite functii precum:
potentarea procesului de constientizare privind interesele fundamentale ale unor grupuri tot mai largi de cetateni si atragerea acestora spre o activitate politica constienta. Aceasta functie se realizeaza prin programele si platformele partidelor, care înscriu afirmarea unor idealuri de libertate si progres, pe care le vor propaga în rândurile maselor;
organizarea cetatenilor pe temeiul unor principii si reguli care asigura desfasurarea unei actiuni constiente, dirijate spre un anumit scop. Cetatenii pot fi grupati atât în partide si alte formatiuni politice, actionând pe baza platformelor - program ale acestora, cât si în organizatii profesionale de tip sindical;
formarea si pregatirea cadrelor în scopul asigurarii personalului calificat pentru aparatul de stat în vederea guvernarii atunci când partidul ajunge sa preia puterea politica de stat;
asigurarea guvernarii, în perioada exercitarii puterii politice în stat, prin elaborarea unor programe, norme si orientari de dezvoltare, în concordanta cu interesele tarii respective, atât pe plan intern, cât si extern.
Aparitia si dezvoltarea partidelor politice au constituit si constituie un factor necesar, obiectiv, cu caracter progresist, deoarece ele, pe de o parte, au rolul de a atrage largi categorii sociale la o activitate constienta, iar pe de alta parte, asigura mai multe variante în realizarea progresului social, fiind un element decisiv în conducerea democratica a societatii.
Create si dezvoltate în contextul realitatilor social economice si politice ale orânduirilor în care actioneaza, partidele sunt atestate de experienta sociala ca o categorie de baza a miscarii istorice a societatii, confruntarilor politico-ideologice, exprimând, prin activitatile si manifestarile lor, devenirea istorica a societatii. Sistemele social-politice ale natiunilor, în desfasurarea lor, sunt marcate de diferite forme de organizare si de activitate, de functionare si de institutionalizare a partidelor politice, de manifestarea sistemelor partidiste. De aceea, partidul politic, fiind factor al sistemelor si actiunilor politice, apare în ipostazele sale concrete sub înfatisari variate si originale. Ca urmare a determinarilor sale obiective si subiective, fiecare partid poarta în mod evident marca unei identitati distincte, individualizate prin factura si fizionomia organizatorica si ideologica, valoarea morala politica si comportamentul social-istoric. Fiind considerat factor responsabil pentru actele actiunilor în care se cuprind faptele si ideile sale, si rezultatele politice ale militantilor si aderentilor sai, ale fortelor sociale pe care le reprezinta si le anima, orice partid apare în fata instantelor de judecata ale istoriei si a opiniei publice ca un agent pozitiv sau negativ în câmpul existentei sociale, pe drumul devenirii umanitatii.
[1])D. Gusti, Partidul politic - Sociologia unui sistem al partidului politic, în Opere, vol. IV, Editura Academiei, Bucuresti, 1970, p. 95
[2])M. Duverger, Les partis politiques, Lib. Arman Colin, Paris, 1967, p. 468
|
