Conferinta "Prezenta trecutului: transformari si abordari ale trecutului in Europa Centrala si de Rasarit"

Conferinta "Prezenta trecutului:
transformări si abord ri ale trecutului
în Europa Centrală si de R s rit"

Berlin, 23-25 mai 2002

Prabusirea comunismului în tarile Europei Centrale si de Rasarit precum si încetarea razboiului rece au reprezentat, fa 333k109d ra îndoiala, faptele istorice de maxima importanta ale sfârsitului de secol XX. Acest lucru, coroborat cu interesul tot mai mare al istoricilor spre ceea ce tinde a fi numit "istorie recenta", a facut ca, în ultimii ani, sa se ma­ni­feste tot mai pregnant nevoia unei abordari istorice a transformarilor survenite, aparent brusc, într-o întinsa arie geografica europeana.

Istoriografia germana, beneficiind de experienta recenta a studie­rii nazismului, s-a situat în avangarda cercetarii istorice a tranzitiei tarilor central si est-europene de la sistemul socialist catre demo­cra­tie si economia de piata.

Preocuparile în aceasta directie sunt elocvent demonstrate si prin faptul ca în perioada 23-25 mai a.c. s-au desfasurat la Berlin lucra­rile conferintei "Prezenta trecutului: transformari si abordari ale tre­cutului în Europa Centrala si de Rasarit". Organizarea con­fe­rintei s-a datorat Institutului pentru Istorie si Biografie al Uni­ver­si­tatii Deschise Hagen (ca filiala germana a Asociatiei Internationale pen­tru Istoria Orala), secondat de Fundatia Federala Germana pen­tru Investigarea Dictaturii Partidului Socialist Unit German si de Biroul Federal pentru Politici Educationale.

Temele urmarite în cadrul conferintei au fost: memoria indi­vi­duala si colectiva a "timpului de dinainte", perceptiile subiective ale transformarilor din societatile central si est-europene, relatari ale mo­di­ficarii biografiilor si vietii cotidiene provocate de trans­for­ma­rile sistemului politic. Principalul obiectiv al conferintei l-a repre­zen­­tat evidentierea decalajelor, a nonsimultaneitatii între dez­vol­tarea structurilor politice, pe de o parte, si a orientarii si modificarii vietii individuale, pe de alta parte. Abordarea problemei s-a facut prin com­pararea situatiei existente în diferitele tari foste comuniste.

Lucrarile conferintei s-au bucurat de participarea unor per­so­na­litati ale vietii culturale si politice germane: Rainer Eppelmann, mem­bru al Parlamentului german, presedinte al Fundatiei Federale Germane pentru Investigarea Dictaturii Partidului Socialist Unit Ger­man, Thomas Krueger, presedinte al Biroului Federal pentru Politici Educationale, pastorul Joachim Gauck, initiatorul legii ger­ma­ne pentru accesul la dosarele fostei politii politice Stasi.

Comunicarile prezentate în cadrul conferintei au apartinut unor istorici, sociologi, psihologi provenind din Germania, Marea Brita­nie, Africa de Sud, Suedia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, România, Slovenia, Serbia, Letonia, Rusia, Azerbaidjan, Polonia, Ucraina, Austria, Canada. Lucrarile au fost grupate pe cinci sectiuni: "Istorii ale vietii cotidiene, Vechi si noi elite, Amintire si Comemorare, Schimbari în viata coti­diana, Puncte de inflexiune biografice si politice". În finalul lucra­rilor a avut loc o masa rotunda cu tema "Cu mentalitati vechi într-o era noua?"

Comunicarea pe care am sustinut-o, în cadrul sec­tiu­nii "Vechi si noi elite", s-a intitulat Societatea româneasca postcomunista si spectrul Securitatii si a încercat sa prezinte cauzele care au produs o perpetuare a spaimei de Securitate în mentalul colectiv românesc dupa 1989 si efectele acesteia asupra evolutiei României spre o societate democratica. Din România a participat, de asemenea, doamna conf. univ. dr. Smaranda Vultur care a prezentat lucrarea Negociind trecutul sau despre cum e tratata trauma în discursul fostilor de­por­tati în Baragan (1951-1956).

Interesant de remarcat ca problemele românesti au retinut si aten­tia cercetatorilor straini. Astfel, în cadrul conferintei a fost pre­zen­ta­ta comunicarea Abordarea stalinismului în România si Republica Moldova, de catre cercetatoarea germana Mariana Hausleitner, bine cu­noscuta ca specialista în istoria României. O alta comunicare privind spatiul românesc a fost intitulata Experienta deco­lec­ti­vi­za­rii: marturii din Moldova, Ucraina si Ţarile Baltice si a fost sus­ti­nuta de Mathew Gorton din Marea Britanie.

Lucrarile conferintei au pus în evidenta diverse strategii de abor­dare a trecutului recent, modalitati inedite de raportare la experienta proprie si au reliefat existenta atât a unor linii comune în tratarea regimurilor comuniste, cât si a unor note particulare. Spiritul în care s-au desfasurat lucrarile conferintei a exprimat dorinta de unitate si constructie europeana a tarilor central si est-europene, în lumina valorilor unor societati democratice si liberale.

Concluziile lucrarilor au subliniat necesitatea cercetarii si asu­ma­rii trecutului recent, precum si a imperativului integrarii rezultatelor cercetarii în strategii educationale care sa modeleze viitorii cetateni ai Europei unite în spiritul tolerantei, al respectului reciproc si al cunoasterii greselilor trecutului.

Florian Banu