Constituirea Uniunii Europene

Constituirea Uniunii Europene

De ce a aparut Uniunea Europeana

Ideea unei organizatii supranationale a luat fiinta dupa cel de al doilea razboi mondial si a avut la baza:

     motivul politic: o organizatie supranationala ar putea elimina un posibil razboi in Europa.

     motivul economic: pietele mai mari vor promova o crestere a competitivitatii ducan 121d36b d astfel la o crestere a productivitatii si a standardului de viata

Ce este Uniunea Europeana

o asociere voluntara a statelor europene, in domeniul economic si politic, cu scopul de a asigura mentinerea pacii in Europa si de a favoriza progresul economic si social.

Etapele constituirii Uniunii Europene

v    9 mai 1950 – Declaratia Schuman (punerea in comun a resurselor de carbune si otel din Franta si Germania)

v    18 aprilie 1951 - Tratatul de la Paris (Belgia, Italia, Luxenbourg, Olanda)

– se instituie Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului (CECO)

→ crearea unei piete comune a carbunelui si a otelului prin:

- eliminarea tarifelor vamale la comertul dintre ele

- practicarea unor taxe comune pentru produsele venite din alte state

v    25 martie 1957 – Tratatul de la Roma – se instituie:

Comunitatea Economica Europeana (CEE)

Comunitatea Europena a Energiei Atomice (EURATOM)

v    anul 1967: CECO + CEE + EURATOM → Comunitatile Europene

v    1967-1992: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Spania, Portugalia.

v    7 februarie 2 - Tratatul de la Maastrich

Comunitatea Economica Europeana (organizatie in principal economica) devine Uniunea Europeana.

► Uniunea Europeana devine o constructie cu 3 piloni, care va fi mentinuta si dezvoltata continuu

Cei trei piloni ai Uniunii Europene

Pilonul I: Dimensiunea comunitara

     Dimensiunea comunitara presupune:

Uniunea vamala

Piata Unica

Uniunea Economica si Monetara

Uniunea Vamala

     Crearea Uniunii Vamale in cadrul Uniunii Europene a inceput in anul 1968 cand:

taxele vamale si restrictiile, in special cele cantitative, din comertul intre statele membre au fost eliminate;

statele membre practica un tarif vamal unic si o politica comerciala comuna in relatiile cu tarile terte.

Piata Unica

     Reprezinta o zona fara frontiere interne, in care este asigurata miscarea libera a bunurilor, servicilor, capitalului si a persoanelor.

     Realizarea pietei unice a fost un proces indelungat care a avut drept obiective:

eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative in comertul intre statele membre;

inlaturarea controlului de rutina la frontiere intre statele membre pentru produse si persoane;

renuntarea la alte bariere, al caror efect asupra circulatiei libere este similar cu cel indus de restrictiile cantitative, si anume: bariere tehnice si bariere fiscale;

imbunatatirea performantelor pietei unice pentru a raspunde cerintelor atat ale cetatenilor europeni, care doresc o economie capabila sa creeze locuri de munca durabile si sa asigure un standard de viata ridicat, cat si ale firmelor, carora le este necesar un mediu de afaceri competitiv

Uniunea Economica si Monetara

     UEM si simbolul acesteia, moneda unica - EURO, reprezinta cea de a doua mare etapa in dezvoltarea Integrarii Europene.

     Uniunea Economica si Monetara urmareste obiective:

desavarsirea pietei unice – prin adaugarea dimensiunii monetare;

intarirea stabilitatii monetare in zona euro;

marirea competitivitatii spatiului european in competitia cu celelalte forte mondiale – SUA si Japonia (contribuind la crestere economica si crearea de locuri de munca)

Criteriile de convergenta pentru admiterea in zona euro

Criterii de convergenta – cazul Romaniei

Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata medie a inflatiei din cele mai performante trei state membre UE la acest indicator.

Media UE:

Romania:

(2) Moneda nationala sa respecte limitele normale de fluctuatie (+/- 15%), fara tensiuni severe pentru o perioada de cel putin doi ani.

Romania: +10% / -

(3) Rata dobanzii sa nu depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale rata medie a dodanzii din cele mai performante trei state membre cu cea mai mica inflatie.

Media UE: 6,2

Romania: 7 49

(4) Deficitul bugetar mai mic de 3% din PIB

Romania:

(5) Datoria publica mai mica de 60% din PIB

Romania:

Pilonul II Politica externa si de securitate comuna

Uniunea Europeana are o politica comuna extinsa la toate sectoarele politicii externe si de securitate si se pun bazele unei cooperari sistematice intre statele membre.

Pilonul III Cooperare in domeniul justitiei si afacerilor externe

Tratatul de la Maastricht stabileste o forma sistematica de cooperare intre statele membre, in domeniul justitiei si afacerilor interne – cooperare care se desfasoara pe baza de acorduri internationale

aspectele acoperite de aceasta politica si reglementate prin Tratatul de la Maastricht sunt: oferirea de azil politic, emigratia, lupta impotriva fraudei si dependentei de droguri, cooperarea judiciara in chestiuni civile si penale, cooperarea vamala si a politiei pentru prevenirea terorismului, alte tipuri de delicte internationale.

Etapele constituirii Uniunii Europene

v    2 octombrie - Tratatul de la Amsterdam

marcheaza un progres in conturarea politicii sociale a UE deoarece, pentru prima data, politica de ocupare a fortei de munca a fost xtinsa la dimensiunea europeana si a fost recunoscuta ca o sarcina comuna de lucru.

contine prevederi in urmatoarele domenii:

drepturile cetatenilor

• consolidarea democratiei

• cresterea economica si crearea de noi locuri de munca

• indepartarea barierelor din calea libertatii de miscare

• cooperarea in domeniul securitatii si a justitiei

v    26 Februarie 2001 - Tratatul de la Nisa

contine prevederi referitoare la problemele institutionale si cele legate de procesul de largire a UE.

in cadrul acestui tratat a fost elaborata o “Declaratie asupra viitorului UE” prin care se lanseaza o dezbatere generala asupra dezvoltarii viitoare a Uniunii care implica atat statele membre cat si statele candidate.

aspectele avute in vedere sunt:

cum sa se stabileasca si sa se monitorizeze mai precis responsabilitatile intre UE si statele membre

• simplificarea tratatelor pentru a le face mai clare si mai bine intelese

• rolul parlamentelor nationale in cadrul sistemului institutional al UE

Obiectivele si simbolurile Uniunii Europene

Uniunea Europeana a aparut ca urmare a nevoii pentru o Europa unita din punct de vedere politic, economic, social si cultural, care sa pastreze, in acelasi timp, valorile si identitatea nationala a statelor membre.

Obiectivele Uniunii Europene

     promovarea progresului economic si social prin crearea unei piete unice si a unei monede unice;

     afirmarea identitatii europene pe scena internationala, prin ajutorul european dat tarilor membre, o politica externa si de securitate comuna, implicarea in rezolvarea crizelor internationale etc.

     instaurarea unei cetatenii europene (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni);

     dezvoltarea unei zone de libertate, securitate si justitie

     existenta si consolidarea legislatiei UE

Simbolurile Uniunii Europene

     De-a lungul timpului, UE si-a stabilit propriile simboluri care o fac recunoscuta astazi, atat la nivelul Uniunii, cat si in afara ei:

     Ziua Europei

     Drapelul european

     Imnul Uniunii Europene

     Moneda Unica Europeana

     Mottoul Uniunii Europene

     ziua Europei - 9 Mai

Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre ceea ce este astazi Uniunea Europeana.

In acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Frantei, Robert Schuman, a citit presei internationale o declaratie prin care chema Franta, Germania si celelalte popoare ale Europei sa isi uneasca productiile de otel si carbune, ca o „prima fundatie concreta a unei federatii europene”.

     Drapelul european

drapelul european - cu cele 12 stele asezate in cerc, pe un fond albastru, inseamna unitatea si identitatea popoarelor Europei.

Cercul solidaritatea si armonia

Stelele perfectiunea

Imnul Uniunii Europene

in anul 1972, Consiliul Europei a decis ca „Oda bucuriei” (ultima parte a simfoniei a IX a de Beethoven) sa devina imnul sau.

incepand cu anul 1985 statele membre UE l-au adoptat ca imn oficial al UE.

alegerea acestei melodii ca imn sublineaza aspiratia spre valorile comune, unitatea in diversitate si idealurile de libertate, pace si solidaritate care stau la baza UE

Uniunea Europeana nu a urmarit prin adoptarea acestui imn sa inlocuiasca imnurile nationale a statelor membre.

     moneda unica – EURO

la originea conceptului de moneda unica se afla Tratatele care stau la baza Uniunii Europene

Tratatul de la Maastrich introduce Uniunea Economica si Monetara si pune bazele monedei unice, iar in decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unica sa poatre numele Euro.

Incepand cu 1 ianuarie 2001, moneda unica a intrat propriu-zis in circulatie, ea devenind un simbol al Uniunii Europene.

     mottoul Uniunii Europene – “Unita in diversitate”

prin intermediul UE, europenii sunt uniti in promovarea pacii si prosperitatii iar diversitatea culturala, de traditii si limbi a Europei constituie un element pozitiv pentru acest continent.

Extinderea integrarii europene

     inca de la inceput, cele sase state membre fondatoare ale UE, au gandit proiectul integrarii europene ca pe unul deschis si altor state europene care doresc sa adere la sistemul de valori propus si sa participe la intregul proiect.

     Uniunea Europeana a cunoscut sase extinderi, numarul statelor membre crescand de la 6 la 27:

membrii fondatori - Franta Germania Belgia, Italia, Olanda, Luxemburg;

prima extindere (1973) - Danemarca, Irlanda si Marea Britanie;

a doua extindere (1981) – Grecia;

a treia extindere (1986) - Spania si Portugalia;

a patra extindere (1995) - Austria, Finlanda si Suedia;

a cincea extindere (2004) - Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia Ungaria

a sasea extindere (2007) - Romania si Bulgaria.

Principiile si criteriile de aderare

Principiile de aderare

     Principiile aderarii decurg din urmatoarea formulare a modului in care Uniunea Europeana va trata tarile candidate in procesul aderarii: toate tarile candidate vor adera la Uniunea Europeana pe baza acelorasi criterii si vor fi judecate dupa propriile merite, participand cu un statut egal la procesul de aderare, care este evolutiv si cuprinzator.

principiul meritului propriu

principiul diferentierii

principiul ajungerii din urma

principiul meritului propriu - aderarea depinde de eforturile si rezultatele obtinute de fiecare tara candidata la indeplinirea criteriilor de aderare

principiul diferentierii – in procesul aderarii, unele tari candidate performeaza mai bine decat altele si, prin urmare, pot fi pregatite mai devreme pentru aderare;

principiul ajungerii din urma – daca unele tari candidate au inceput negocierile de aderare mai tarziu, dar performeaza mai bine, atunci pot sa ajunga din urma tarile candidate care au inceput negocierile mai devreme.

Criteriile de aderare

     aderarea tarilor candidate la Uniunea Europeana este conditionata si de indeplinirea celor patru criterii de aderare

criteriul politic

criteriul economic

criteriul legislativ

criteriul administrativ

Obs: Inainte de dechiderea negocierilor de aderare, singurul criteriu care trebuie indeplinit este criteriul politic.

     Criteriul politic: pentru a indeplini acest criteriu, tara candidata trebuie:

     sa intareasca functionarea sistemului democratic de guvernare;

     sa asigure alegeri libere atat la nivel local cat si la nivel national;

     sa modernizeze sistemul administratiei publice si cel juridic;

     sa identifice si sa previna coruptia;

     sa asigure respectarea drepturilor omului;

     sa protejeze drepturilor minoritatiilor

     Criteriul economic – este detaliat pe doua subcriterii:

     existenta unei economii de piata functionale, capabila sa mentina o evolutie pozitiva si in primul rand sa asigure stabilitatea si cresterea economica

     capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale de pe Piata Unica a UE.

     Criteriul legislativ: acquis-ul comunitar trebuie sa fie pus in aplicare in statul candidat in momentul aderarii la Uniunea Europeana

     Criteriul administrativ: capacitatea statului candidat de a-si asuma obligatiile de stat membru al UE.

Romania si Uniunea Europeana

Primele contracte oficiale intre Romania si Comunitatea Europeana au avut loc in anul 1967, prin initierea negocierilor pt incheierea unor Acorduri Tehnice Sectoriale la anumite produse agroalimentare. In anul 1990, la 22 octombrie, la Luxenburg, a fost incheiat Acordul privind Comertul si Cooperarea Comerciala si Economica, intrat in vigoare in 1991.

La 1 februarie 1993, la Bruxelles, a fost semnat Acordul de Asociere intre Romania si Comunitatea Europeana, care a intrat in vigoare la 1 februarie 1995, semnat de catre ministrul Nicolae Vacaroiu. La 22 iunie Romania a depus oficial Cererea de Aderare la UE. Dupa 3 anide asteptare, in decembrie 1999, prin decizia Consiliului European de la Helsinki are loc inceperea negocierilor de aderare a Romaniei la UE.

Romania a incheiat negocierile de aderare la UE in decembrie 2004, Tratatul de Aderare al Romaniei la UE fiind semnat la 25 aprilie 2005, la Luxenburg. Incepand cu 1 ianuarie 2007 Romania a devenit stat membru al UE.

CONSTRUCTIA INSTITUTIONALA A UNIUNII EUROPENE

Palierele decizionale si presedintia Uniunii Europene

UE se bazeaza pe un sistem institurional unic in lume care cuprinde trei institutii: Comisia Europeana care sustine interesele UE ca intreg, in timp ce fiecare govern national este reprez la nivelul UE in Consiliul European; Parlamentul European este ales direct prin votul cetatenilor statelor member; Consiliul Uniunii Europene.

Distribuirea responsabilitatilor intre institutiile comunitare si statele member are la baza principiul subsidiaritatii, care este aplicat in reglementarile diferitelor active din domeniul politic, economic sau social. Cf lui, se vizeaza o organizare descentralizata a responsabilitatilor. La nivelul UE se urmareste eficienta decizionala prin acceptarea de catre statele member a transferului unei parti din atributiile suverane unor institutii independente ce repr, in acelasi timp, interesele nationale cat si cele comunitare.

Fiecare Stat Membru al UE detina, prin rotatie presedentia UE. Presedentia se acorda printr-o ordine prestabilita pe o durata de 6 luni, din ianuarie pana in iunie si din iulie pana in decembrie. Pe baza directiilor unanim stab sia propriei agende de lucru, la inceputul fiecarui sem, tara care detine presedentia stab prioritatile UE.

Structura institutionala a Uniunii Europene

Nucleul UE il constituie triunghiul institutional format din Parlamentul European – Consiliul UE – Comisia Europeana, impreuna cu alte doua institutii – Curtea de Justitie si Curtea de Conturi. Toate aceste institutii colaboreaza la randul lor foarte indeaproape cu alte 5 organisme europene: Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor, Mediatorul European, Banca Europeana de Investitii, Banca Centrala Europeana.

Consiliul UE

El repr principalul corp decisional al UE, fiind denumit si Consiliul Ministrilor deoarece in cadrul Consiliului statele member sunt repr la nivel ministerial, in functie de domeniul de lucru din agenda sedintelor Consiliului. El mai repr o institutie comunitara cu atributii legislative. Ia decizii dupa avizul Parlamentului sau in procedura de co-decizie cu aceasta. El are rolul de a coordona politicile economice generale ale UE, de a incheia in numele acesteia acorduri internationale cu unul sau mai multe state sau organizatii internationale, de a aproba, impreuna cu Parlamentul, bugetul comunitar.

Parlamentul European

Repr forumul democratic al UE, avand functia de a participa la procesul legisletiv si de a controla active UE. Membrii sunt alesi prin vot direct, universal, din 5 in 5 ani, el constituind rezultatul optiunii democratice a cetatenilor UE. Sediul este la Strasbourg, unde au loc sedinte, o saptamana in fiecare luna.

El are 3 functii:

impreuna cu Consiliul detine puterea legisletiva, adoptand legile europene (directive, reglementari, decizii)

imparte autoritatea bugetara impreuna cu Consiliul si poate, influent ach UE

exercita controlul democratic asupra Comisiei Europene, aproba numirea membrilor acesteia si are dreptul de a critica si cenzura active comisiei.

Comisia Europeana

Repr poate unul dintre cele mai cunoscute institutii ale UE. Intruchipeaza si sustine interesul general al UE. Presedintele simembrii ei sunt numiti de statele member dup ace au fost aprobati de catre Parlamenul European. Este organul executive al UE fiind formata din cate un comisar din fiecare stat membru. Repr interesele comunitare,asigurand respectarea tratatelor si avand drept de initiative prin directive, reglementari, decizii, recomandari.

Atributiile ei ca motor al sistemului institutional al UE sunt:

ea are dreptul de a initia propuneri legislative si de a le prezenta Parlamentului si Cosiliului

ca institutie cu functie executive ea este responsabila de implementarea legislatiei europene , bugetului si programelor adoptate de Parlament si Consiliu

ea actioneaza ca un “gardian” al tratatelor si, impreuna cu Curtea de Justitie, asigura aplicarea adecvata a legislatiei comunitare

ea repr UE pe scena internationala si negociaza acorduri interfnationale, in principal in domeniul comertului si cooperarii.

Curtea de Justitie

Asigura interpretarea uniforma si aplicarea efectiva a legislatiei comunitare. In jurisdictia acesteia intra litigiile care implica statele member, institutiile UE, pers f sau j. Jurisdicita sa acopera numai probleme specifice legate de aplicarea Tratatelor, pe bazaprincipiului cf caruia dreptul comunitar prevaleaza asupra legii nationale.

Sunt importante 2 aspecte in vederea necesitatii reformei autoritatilor judiciare din UE:

asigurarea posibilitatilor ca reprezentanti din noile state member sa participle la active autoritatilor judiciare din UE

configurarea adecvata a deciziei preliminare

Curtea de Conturi

Rolul ei este de a verifica daca toate v Ue au fost incasate si daca toate ch au fost effectuate in conformitate cu legea, iar managementul financiar al bugetului comunitar a fost verificat. Ea garanteaza, in fata Consiliului si Parlamentului European, corecta gestionare a fonduriloe europene.

Atributiile organismelor pe care se sprijina functionarea institutiilor europene

Comitetul Economic si Social

Repr o platforma instituionala, non-politica, prin care reprezentantii mediilor economico-sociale europene pot si trebuie sa isi exprime punctele de vedere, de maniera formala, asupra politicilor europene. El are rol consultative; este consultat, obligatoriu sau facultative de catre Parlamentul European, Consiliu sau Comisia Europeana in pribleme legate de politica economica sau sociala; poate lua initiative sau formula opinii in problemele pe care le considera importante. Membrii sai (consilieri) sunt numiti de guvernele nationale si provin din 3 grupuri: patronatul, salariatii si diferitele ramuri de active (agricultori, mestesugari, liber profesionisti).

Comitetul Regiunilor

Repr pozitia autoritatilor regionale si locale care sunt afectate de active Comunitatii. Este format din reprezentanti ai colectivitatilor locale si regionale, nimiti de Consiliu pe o per de 4 ani la propunerea statelor membre. A fost creat prin Tratatul de la Maastricht, avand misiunea de a face legatura intre UE si cetatenii sai.

Mediatorul European

Emite recomandari in urma sesizarilor asupra unor cazuri de administrare ineficienta in actiunile institutiilor si organelor comunitare, cu exceptia Curtii de Justitie si a Tribunalului de prima instanta.

Banca Europeana de Investitii

Repr institutia finance a UE. Finanteaza proiecte de investitii care contribuie la dezvoltarea echilibrata a UE, acordand finantari pe t l in favoarea investitiilor viabile. Asigura fonduri pt investitii in diferite regiuni ale UE, in special in cele dezvoltate, prin imprumutul unor fonduri pe care apoi le reorienteaza catre finantarea unor investitii conforme cu obiectivele UE.

Banca centrala Europeana

Repr o retea intre sistemele de circulatie a platilor nationale in scopul promovarii dezvoltarii afacerilor in Euro la nivel supra-national. Ea si Bancile Centrale Nationale ale tarilor membre constituie un sistem federal cunoscut sub numele de Sistemul European de Banci Centrale (SEBC), sistem care raspunde de moneda unica. Ea fixeaza rata inflatiei, asigura stabilitatea preturilor, sprijina politica economica si conduce politica monetara in comunitate.

BUGETUL UNIUNII EUROPENE

Principiile bugetului Uniunii Europene

Bugetul UE se intocmeste la nivel superior, unional, prin intermediul lui finantandu-se ansamblul operat UE in scopul indeplinirii politicilor sale comunitare. El respecta principiile bugetare care se aplica si in statele membre ale UE, avand ca scop asigurarea transparentei v si a ch si a claritatii in monitorizarea si controlul execitiei bugetului.

a)     Principiul unitatii bugetului – prevede ca toate v sic h comunitatii trebuie incluse intr-un singur buget.

b)     Principiul universalitatii bugetului – potrivit acestui principiu in practica UE sunt respectate 2 reguli bugetare:

neafectarea v bugetare, adica o data varsate la bugetul UE, aceste v se depersonalizeaza, fiind folosite in totalitatea lor la finantarea tururor ch

regula bugetului brut, respective inscrierea v si a ch in sume totale, fara compensari si omisiuni.

c)     Principiul specializarii bugetare – impune inscrierea vdupa provenienta si a ch dupa destinatie, potrivit clasificatiei bugetare, care cupr: sectiuni, subsectiuni, titluri, capitole, articole si aliniate.

d)     Principiul anualitatii bugetului – potrivit caruia operat bugetare se refera la un anumit an bugetar, care se suprapune cu cel calendaristic 1 ianuarie – 31 decembrie.

e)     Principiul echilibrului bugetar – in cazul UE acest principiu este strict respectat, in sensul ca v sunt egale cu ch sau mai mari. Situatia normala pt executia bugetului este surplusul de v asupra ch, care este preluat obligatoriu in bugetul pe anul urmator.

f)      Principiul transparentei bugetului – pp derularea tuturor active “la vedere” aceasta presupunand publicarea in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.

Continutul bugetului Uniunii Europene

El este alcatuit din 2 parti: v bugetare si ch bugetare. In privinta v, el este in principal finantat din 4 surse proprii, create special pt a-l alimeta cu ritmicitate, precum si din alte v, unele curente iar altele ocazionale.

Resursele proprii ale lui sunt:

prelevarile agricole (v agricole)

taxele vamale

prelevarea unei parti a TVA nationale

o cota parte din PNB

V agricole + taxele vamale = resurse proprii traditionale – sunt considerate in mod “natural” ca fiind v proprii ale UE intrucat sunt incasate de catre statele membre datorita politicilor UE – politica agricola comuna si uniunea vamala.

a) Prelevarile agricole – sunt repr de castigurile inreg de importatorii de produse agricole provenind din terte state precum si de diverse taxe suplimentare, complementare sau compensatorii.

b) Taxele vamale – sunt rezultate din incasarea taxelor vamale care se platesc la intrarea produselor pe teritoriul UE. Perceperea taxelor vamale in numele Bugetului Comunitar se face de catre autoritatile statale, acestea rezervandu-si dreptul de a retine o cota parte din sumele colectate in scopul acoperirii costurilor administrative ocazionale de perceperea taxelor la nivel de tara membra.

c) Prelevarile din TVA – in anul 1979 s-a decis ca o parte din TVA incasata de statele membre sa fie varsata la Bugetul UE. Prelevarile din TVA repr partea din TVA incasata de catre statele membre, calculate prin aplicarea unei cote procentuale asupra bazei deimpozitare.

d) Prelevarile din PNB – repr cea mai noua sursa de v proprii ale bugetului UE, fiind introdusa in anul 1988. Cota parte din PNB pe care statele comunitare sunt obligate sa o verse la bugetul UE repr o sursa permanenta si importanta de v.

Ch effectuate din Bugetul UE urmaresc finantarea unor activvizand: garantarea pietei produselor agricole, politica structurala, politica interna, colaborarea cu terte state, intretinerea si functionarea unitatilor administrative ale UE, acordarea unor ajutoare pt pregatirea de aderare precum si pt largirea UE. Principalele categ de ch effectuate din Bugetul UE sunt:

a)     Ch cu garantarea pietei produselor agricole – ocupa primul loc inca din 1962, fiind considerate ca reprezentand nevoia primordiala a statelor membre. Ele sunt destinate a completa ajutoarele acordate de state producatorilor agricoli din spatial comunitar.

b)     Ch structurale – se situeaza pe locul doi in bugetul UE urmand realizarea obiectivelor:

acordarea de ajutoare regiunilor cu un grad mai scazut de dezvoltare

sustinerea restructurarii sociale si economice a regiunilor care se confrunta cu probleme structurale

ajutoare zonale slab populate (sub 8 loc/km²)

adaptarea muncitorilor la mutatiile industriale si lupta impotriva somajului.

c)     Ch administrative – cuprind in principal ch ocazionate de intretinerea si functionarea institutiilor UE.

d)     Ch pt politici externe – se refera la finantarea unor active pe care UE le desfasoara in scopul dezvoltarii colaborarii cu tarile extracomunitare (Orientul Mijlociu, America Latina).

e)     Ch pt politici interne – acestea vizeaza, in principal domeniile:

sustinerea unor programe destinate tinerilor – finantarea schimburilor de studenti

cercetarea di dezvoltarea tehnologica

retele de transport transeuropene

mediu, cultura, audiovisual

piata muncii si inovare tehnologica

f)      Ch cu ajutoarele pt pregatirea la aderare – sunt destinate fondurilor pt tarile candidate la aderare: PHARE (inlarirea capacitatii institutionale + investitii); ISPA (investitii in infrastructura si mediu); SAPARD (restructurarea agriculturii si dezvoltare rurala)

Procesul bugetar comunitar

Puterea Bugetara in cadrul UE este impartita intre COnsiliul UE – care asigura reprezentarea guvernelor statelor membre – si Parlament – ales prin vot universal si care reprezinta popoarele din Comunitate. El cupr mai mult etape: elaborarea bugetului, adoptarea bugetului, executia bugetului, controlul executiei bugetului si descarcarea de gestiune.

Principalele etape ale lui sunt:

a)     Fiecare institutie a UE isi intocmeste pana la 1 iulie al fiecarui an propriile estimari ale ch si v, pe care le transmite Comisiei

b)     Pe baza acestor propuneri, forul executive al UE – Comisia Europeana – elaboreaza proiectul preliminary al bugetului UE, pe baza estimarilor facute de fiecare institutie

c)     Acest proiect de buget este inaintat organului cu cea mai mare putere de decizie in UE – Consiliului Uniunii, cel tarziu la data de 1 septembrie, care trebuie sa-l accepte cu majoritatea de voturi.

d)     In termen de 45 de zile, Parlamentul European examineaza proiectul de buget si exista 3 posibilitati:

Parlamentul accepta cu majoritate de voturi proiectul de buget, iar atunci procedura de aprobare a bugetului UE s-a incheiat.

Parlamentul nu initiaza nici o actiune in decurs de 45 de zile iar atunci bugetul se considera aprobat

Parlamentul poate sa amendeze proiectul de buget sis a propuna Consiliului modificari ale acestuia.

e)     odata modificat in Parlament, proiectul de buget va fi din nou supus dezbaterii si aprobarii Consiliului Uniunii care timp de 15 zile examineaza propunerile facute de catre Parlament.

f)      In urma efectuarii acestor proceduri, Presedintele Parlamentului European va constata ca Bugetul Uniunii Europene este adoptat definitive.

Executia Bugetara – este autoritatea care executa Bugetul UE pe propria responsabilitate. Prevederile Tratatului marcheaza o diferentiere clara:

Consiliul si Parlamentul decide ce ch se vor efectua

Comisia implementeaza deciziile bugetare luate de acestia.

Controlul executiei bugetare si descarcarea de gestiune – in cursul anului finance, Comisia trimite lunar Parlamentului si Curtii Auditorilor, rapoarte asupra executiei v si ch bugetare. Dupa incheierea anului finance, pana la 1 mai a anului urmator, Comisia elaboreaza:

contul consolidate al executiei v si a ch bugetului

bilantul activelor si pasivelor

o analiza a managementului finance

Pe baza acestor doc, Curtea Auditorilor elaboreaza propriul sau raport asupra respectarii legalitatii in executia v si a ch si a practicarii unui management sanatos.