Constitutie si constitutionalism
Constitutionalism
Reprezinta un set de idei si prinncipii, situate la intersectia dintre filosofia politica si dreptul constitutional, cu o componenta ideologica evidenta si care reprezinta rezultatul unor optiuni faute de anumite societati la un moment dat; originea istorica a acestui concept este localizabila īn sec XVII - XVIII.
Este rezultatatul a trei revolutii: engleza, americana si franceza; gratie acestor trei revolutii, viziunea asupra guvernarii s-a modificat īn mod radical; originile constitutionalismului sunt asadar legate de un spatiu cultural occidental.Īn sec XX, la aceste contributii occidentale se adauga aportul unor documente internationale elaborate sub egida Natiunilor Unite.
Exista doua idei asociate constitutionalismului: o 858g62i guvernare limitata si ideea de drepturi si libertati individuale. Aceste idei dateaza dintr-o vreme istorica īn care dezvoltarea statului modern era departe de a o atinge pe cea de acum; statul are acelasi atributii, indicate constitutional, dar dincolo de aceste atributii pe care le poseda, cetatenii sunt liberi sa īsi organizeze viata, statul nu īi poate controla; o societate guvernata constitutional traieste īnafara statului.
ex: statul cu functia sociala: nu tine cu sila somer/īn serviciu: tu suporti consecintele, indiferent de optiuni; statul nu īsi asuma obiective care ar implica controlul
Guvernare limitata: echilibru, control, orice actiune are o consecinta.
Este important pentru ca ne permite sa abordam discutia privind constitutia.
Constitutia
Este un text, un document, un numar de articole, o carte; dincolo de numarul de pagini, este o lucrare scrisa. Priveste īn general doua dimensiuni: organizarea puterilor īn stat si cea a garantarii drepturilor individuale.
Teoria constitutiei: respectiv tipuri de constitutie si modalitati prin care aceste constitutii sunt adoptate si revizuite
Secolul XX a marcat o schimbare īn continutul semantic al termenului de constitutie, schimbare impusa de regimurile totalitare, care sunt īn esenta lor regimuri revolutionare.
Din aceasta nou viziune totalitara au fost absente exact elementele definind constitutionalismul. Se poate spune ca odata cu secolul XX s-a asistat la nasterea unui nou tip de constitutie īndreptat explicit sau implicit īmpotriva principiilor constitutionaliste. Aceste noi evolutii explica si confuzia terminologica, īn sec XX se vorbeste despre constitutie īn multe spatii geografice fara ca actorii sa cunoasca foarte multe despre conceptul īn cauza, ceea ce īnseamna ca apare o opozitie foarte importanta īntre contitutii autentice si pseudoconstitutii (cele ale statelor totalitare).
Constitutiile autentice sunt autentice tocmai pentru ca respecta principiile constitutionalisme; o constitutie, general vorbind, este contitutie doar daca ea cuprinde principiile constitutionalismului evocate anterior.
ex. clasic de pseudoconstitutie const sovietica din 1936:
nu cuprinde nici un fel de referire la principiile constitutionalismului
contesta validitatea acestora īn mod programatic
efectivitatea aplicarii ei este problematica; cu toate acestea, a fost admirata pe plan mondial de foarte multe personalitati occidentale, privita ca un imens progres īn privinta drepturilor sociale.
Dintre pseudoconst sec XX, cele mai importante sunt din spatiul sovietic si est european, modelate de filosofia marxista īn interpretarea ei leninista si stalinista.
Obs G. Sartori: īn cazul unei constitutii, ceea ce conteaza cu adevarat nu este forma, ci scopul ei.
2. Distinctia constitutie scrisa si constitutie necodificata
Aplicānd rigid si stupid criteriul naturii scrise al const īn sec XX, 99,99% dintre tari au o const scrisa, exceptānd Marea Britanie. O constitutie ca document scris este un text organizat sistematic pe diferite articole, īn functie de continutul lor.
Const M. Brit.: o constitutie cutumiara, const necodificata termenul cel mai potrivit, cuprinde elemnente succesive, acumulate īn timp si care sunt eterogene dpdv al modului de exprimare
elementul scris: legile votate de parlament
deciziile judecatoresti: apare distinctia de cultura legala: o decizie capitala īntr-un proces va influenta si sedintele urmatoare cu teme similare (jurisprudenta= decizii luate de instante cu credibilitate, data de independenta curtilor de justitie)
element nescris: conventii constitutionale- element cutumial, cutume constitutionale; pentru gāndirea juridica continentala, ideea de cutuma constitutionala este gre de īnteles; īnseamna o regula care se respecta īn pofida naturii ei nescrise. Conditia esentiala: acordul actorilor politici asupra respectarii. Īn pofida unei reguli generale, anumite lucruri nu se pot face pentru ca nu se cuvine sa le faci. Īn societatile unde acordul este absent, rezolvarea situatiilor este problematica, poate implica autoritarismul.
Momentul adoptarii unei constitutii este legat de momentul constitutional= acea ocazie īn care o natiune data prin adoptarea unei lei fundamentale, organizeaza sau reorganizeaza sistemul politic si identitatea ei politica.
Nu toate momentele īn care se adopta o constitutie sunt momente constitutionele, necesara o īncarcatura simbolica a momentului. Discutia este importanta, pentru ca daca momentul este valorificat, constitutia va fi importanta si se va mentine. Este important sa īntelegem ca orice element const are si consecinte simbolice.
Situatia americana de dupa 1776 dovedeste ca īntr+un caz ideal, adoptarea unei constitutii se suprapune peste opera de constructie a unei natiuni, īn cadrul USA, dupa razboiul de independenta urmeaza conventia constitutionala, ceea ce īnseamna ca avem de a face cu o ipoteza īn care mom const se bazeaza pe valorifiarea unei situatii favorabile: cucerirea independentei. Pe baza acesteia, se organizeaza o noua comunitate politca.
Un alt mom const semnificativ este cel al Germaniei postbelice, el este cu atāt mai interesant cu cāt porneste de la premize diferite decāt cele gasite īn cazul american: nu avem de+a face cu o victorie militara, ci cu un dezastru milirat si pol far echivalent, care are drept consecinta ocuparea militara a teritoriului german. Din aceste premize se va ivi, īn 1949, prilejul adoptarii unei noi const pentru germnai de V, aceasta se va dovedi pe durata medie si lunga cel m ai importnat element īn consolidarea democratica a statului vest germ. Asta īnseamna ca momentul const nu este neap legat de un triumf militar sau de o ocayie fericita īn istoria unei natiuni, ci se defineste mai degraba prin capacitatea natiunii dif de a īnselege semnf momentului si de a-l privi ca atare, sunt cle īn care se dezbat cu adevarat problemele importante ale unei natiuni. Daca atasamentul fata de constitutie este inexistent, atunci cu prima ocazie, aceasta va fi īnlocuita.
Ocupatia militara īn germn postbelica a fost ocazia cea mai importanta pentru natiunea germn de a urma un parcurs democratic, care nu ar fi existat īn conditiile unei succes militar.
Prob legate de adoptarea constitutiei.
Cine?
Elaborarea unei const revine de obicei unor orgnisme mandatate expres de natiunea respectiva. Tipul de mandat si conditiile īn care acest mandat se da.
Modelul american clasic este acela al conventiei constitutionale, este un model cu o aplicabilitate larga, presupune investirea unor reprezentanti cu dreptul de a decide asupra viitoarei natiuni. Īn acest caz, obiectul unui compromis politic.
Modelul adunariii constituante de tip francez: prestigios, similar cu cel american: adunare mandatata de natiune pentru a dezbate si adopta un text.
Franta 1958: proiectul de Constitutie este pregatit de guvern si adoptat de natiune.
Īn contemporaneitate, aceste modele nu se mai pastreaza īn forma lor pura, atunci se ajung ela modele hibride. Cel mai raspind test urmatorul: o adunare cosntituanta urmata de un referendum.
Amendarea sau reviziurea unei constitutii
Īn mod evident, vorbim de cosntitutii scrise. Distinctia trece prin maniera īn care se procedeaza la amendarea sau reviziunrea unei cosntituttii. Utilitatea instituirii unui mecanism de schimbare a unei const. Īn fiecare cosnt exista un nucleu de valori care nu este perisabil, ex. Valoarea libertatii; asa īncāt, trebuie sa īti pui problema tipului de valori care nu vor fi niciodata schimbate: limite de revizuire. Cānd aleg seturi de valori care nu pot fi revizuite, stabilesti limitele materiale de revizuire ale constitutiei. De obicei, aceste valori sunt cele care definesc esenta democratiei constitutionale, declarāndu-le nerevizuibile, constitutiile protejeaza de fapt generatiile viitore de un potential abuz.
Criteriul de distinctie: posibilitatea schimbarii lor: flexibil- rigid. Ne uitam la majoritatile din adunare cu care se modifica o constitutie. Cosntitutiile se ridigizeaza atunci cānd sut protejate de mecanisme specifice de pericolul unei revizuiri facile, īn practica aceste cosnt rigide trec ca majoritati calificate īn parlament pentru schimbarea lor.
|
