Constitutie si constitutionalism
Constitutionalism
Reprezinta un set de idei si prinncipii, situate la intersectia dintre filosofia politica si dreptul constitutional, cu o componenta ideologica evidenta si care reprezinta rezultatul unor optiuni faute de anumite societati la un moment dat; originea istorica a acestui concept este localizabila în sec XVII - XVIII.
Este rezultatatul a trei revolutii: engleza, americana si franceza; gratie acestor trei revolutii, viziunea asupra guvernarii s-a modificat în mod radical; originile constitutionalismului sunt asadar legate de un spatiu cultural occidental.În sec XX, la aceste contributii occidentale se adauga aportul unor documente internationale elaborate sub egida Natiunilor Unite.
Exista doua idei asociate constitutionalismului: o 858g62i guvernare limitata si ideea de drepturi si libertati individuale. Aceste idei dateaza dintr-o vreme istorica în care dezvoltarea statului modern era departe de a o atinge pe cea de acum; statul are acelasi atributii, indicate constitutional, dar dincolo de aceste atributii pe care le poseda, cetatenii sunt liberi sa îsi organizeze viata, statul nu îi poate controla; o societate guvernata constitutional traieste înafara statului.
ex: statul cu functia sociala: nu tine cu sila somer/în serviciu: tu suporti consecintele, indiferent de optiuni; statul nu îsi asuma obiective care ar implica controlul
Guvernare limitata: echilibru, control, orice actiune are o consecinta.
Este important pentru ca ne permite sa abordam discutia privind constitutia.
Constitutia
Este un text, un document, un numar de articole, o carte; dincolo de numarul de pagini, este o lucrare scrisa. Priveste în general doua dimensiuni: organizarea puterilor în stat si cea a garantarii drepturilor individuale.
Teoria constitutiei: respectiv tipuri de constitutie si modalitati prin care aceste constitutii sunt adoptate si revizuite
Secolul XX a marcat o schimbare în continutul semantic al termenului de constitutie, schimbare impusa de regimurile totalitare, care sunt în esenta lor regimuri revolutionare.
Din aceasta nou viziune totalitara au fost absente exact elementele definind constitutionalismul. Se poate spune ca odata cu secolul XX s-a asistat la nasterea unui nou tip de constitutie îndreptat explicit sau implicit împotriva principiilor constitutionaliste. Aceste noi evolutii explica si confuzia terminologica, în sec XX se vorbeste despre constitutie în multe spatii geografice fara ca actorii sa cunoasca foarte multe despre conceptul în cauza, ceea ce înseamna ca apare o opozitie foarte importanta între contitutii autentice si pseudoconstitutii (cele ale statelor totalitare).
Constitutiile autentice sunt autentice tocmai pentru ca respecta principiile constitutionalisme; o constitutie, general vorbind, este contitutie doar daca ea cuprinde principiile constitutionalismului evocate anterior.
ex. clasic de pseudoconstitutie const sovietica din 1936:
nu cuprinde nici un fel de referire la principiile constitutionalismului
contesta validitatea acestora în mod programatic
efectivitatea aplicarii ei este problematica; cu toate acestea, a fost admirata pe plan mondial de foarte multe personalitati occidentale, privita ca un imens progres în privinta drepturilor sociale.
Dintre pseudoconst sec XX, cele mai importante sunt din spatiul sovietic si est european, modelate de filosofia marxista în interpretarea ei leninista si stalinista.
Obs G. Sartori: în cazul unei constitutii, ceea ce conteaza cu adevarat nu este forma, ci scopul ei.
2. Distinctia constitutie scrisa si constitutie necodificata
Aplicând rigid si stupid criteriul naturii scrise al const în sec XX, 99,99% dintre tari au o const scrisa, exceptând Marea Britanie. O constitutie ca document scris este un text organizat sistematic pe diferite articole, în functie de continutul lor.
Const M. Brit.: o constitutie cutumiara, const necodificata termenul cel mai potrivit, cuprinde elemnente succesive, acumulate în timp si care sunt eterogene dpdv al modului de exprimare
elementul scris: legile votate de parlament
deciziile judecatoresti: apare distinctia de cultura legala: o decizie capitala într-un proces va influenta si sedintele urmatoare cu teme similare (jurisprudenta= decizii luate de instante cu credibilitate, data de independenta curtilor de justitie)
element nescris: conventii constitutionale- element cutumial, cutume constitutionale; pentru gândirea juridica continentala, ideea de cutuma constitutionala este gre de înteles; înseamna o regula care se respecta în pofida naturii ei nescrise. Conditia esentiala: acordul actorilor politici asupra respectarii. În pofida unei reguli generale, anumite lucruri nu se pot face pentru ca nu se cuvine sa le faci. În societatile unde acordul este absent, rezolvarea situatiilor este problematica, poate implica autoritarismul.
Momentul adoptarii unei constitutii este legat de momentul constitutional= acea ocazie în care o natiune data prin adoptarea unei lei fundamentale, organizeaza sau reorganizeaza sistemul politic si identitatea ei politica.
Nu toate momentele în care se adopta o constitutie sunt momente constitutionele, necesara o încarcatura simbolica a momentului. Discutia este importanta, pentru ca daca momentul este valorificat, constitutia va fi importanta si se va mentine. Este important sa întelegem ca orice element const are si consecinte simbolice.
Situatia americana de dupa 1776 dovedeste ca într+un caz ideal, adoptarea unei constitutii se suprapune peste opera de constructie a unei natiuni, în cadrul USA, dupa razboiul de independenta urmeaza conventia constitutionala, ceea ce înseamna ca avem de a face cu o ipoteza în care mom const se bazeaza pe valorifiarea unei situatii favorabile: cucerirea independentei. Pe baza acesteia, se organizeaza o noua comunitate politca.
Un alt mom const semnificativ este cel al Germaniei postbelice, el este cu atât mai interesant cu cât porneste de la premize diferite decât cele gasite în cazul american: nu avem de+a face cu o victorie militara, ci cu un dezastru milirat si pol far echivalent, care are drept consecinta ocuparea militara a teritoriului german. Din aceste premize se va ivi, în 1949, prilejul adoptarii unei noi const pentru germnai de V, aceasta se va dovedi pe durata medie si lunga cel m ai importnat element în consolidarea democratica a statului vest germ. Asta înseamna ca momentul const nu este neap legat de un triumf militar sau de o ocayie fericita în istoria unei natiuni, ci se defineste mai degraba prin capacitatea natiunii dif de a înselege semnf momentului si de a-l privi ca atare, sunt cle în care se dezbat cu adevarat problemele importante ale unei natiuni. Daca atasamentul fata de constitutie este inexistent, atunci cu prima ocazie, aceasta va fi înlocuita.
Ocupatia militara în germn postbelica a fost ocazia cea mai importanta pentru natiunea germn de a urma un parcurs democratic, care nu ar fi existat în conditiile unei succes militar.
Prob legate de adoptarea constitutiei.
Cine?
Elaborarea unei const revine de obicei unor orgnisme mandatate expres de natiunea respectiva. Tipul de mandat si conditiile în care acest mandat se da.
Modelul american clasic este acela al conventiei constitutionale, este un model cu o aplicabilitate larga, presupune investirea unor reprezentanti cu dreptul de a decide asupra viitoarei natiuni. În acest caz, obiectul unui compromis politic.
Modelul adunariii constituante de tip francez: prestigios, similar cu cel american: adunare mandatata de natiune pentru a dezbate si adopta un text.
Franta 1958: proiectul de Constitutie este pregatit de guvern si adoptat de natiune.
În contemporaneitate, aceste modele nu se mai pastreaza în forma lor pura, atunci se ajung ela modele hibride. Cel mai raspind test urmatorul: o adunare cosntituanta urmata de un referendum.
Amendarea sau reviziurea unei constitutii
În mod evident, vorbim de cosntitutii scrise. Distinctia trece prin maniera în care se procedeaza la amendarea sau reviziunrea unei cosntituttii. Utilitatea instituirii unui mecanism de schimbare a unei const. În fiecare cosnt exista un nucleu de valori care nu este perisabil, ex. Valoarea libertatii; asa încât, trebuie sa îti pui problema tipului de valori care nu vor fi niciodata schimbate: limite de revizuire. Când aleg seturi de valori care nu pot fi revizuite, stabilesti limitele materiale de revizuire ale constitutiei. De obicei, aceste valori sunt cele care definesc esenta democratiei constitutionale, declarându-le nerevizuibile, constitutiile protejeaza de fapt generatiile viitore de un potential abuz.
Criteriul de distinctie: posibilitatea schimbarii lor: flexibil- rigid. Ne uitam la majoritatile din adunare cu care se modifica o constitutie. Cosntitutiile se ridigizeaza atunci când sut protejate de mecanisme specifice de pericolul unei revizuiri facile, în practica aceste cosnt rigide trec ca majoritati calificate în parlament pentru schimbarea lor.
|
