Continutul si importanta asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila
2.1 Conceptul de asigurare privit din punct de vedere juridic, economic si financiar
Conceptul de asigurare comporta dupa caz abordari sub aspect juridic, economic si financiar.
Sub aspect juridic, pt a fi operanta asigurarea, ea trebuie sa aiba o forma juridica prezentata sub forma unui cotract, aceasta ca rezultat a legii partilor si al legii propriu zise, emisa de catre puterea legislativa.
Atât contractul de asigurare cât si legea de organizare a activitatii de asigurare reprezinta izvoare de drept si obligatii, în materie de asigurari.
Sub aspect economic, asigurarea implica constituirea în conditii specifice a fondului de asigurare tinând cont de unele aspecte:
- constituirea fondului se face în forma baneasca descentralizata la nivelul fiecarei societati de asigurari, din primele asigurate prelevate de la asigurati
- relatiile economice dintre partile participante la constituirea si lichidarea fondului de asigurare, se desfasoara sub forma fluxurilor banesti ce sunt presupuse a se declansa si la încasarea primelor de asigurare, si la plata despagubirilor aferente.
Din punct de vedere financiar, asigurarile se comporta ca un intermediar financiar între persoanele fizice asigurate care platesc prime de a 535e41f sigurare si persoanele fizice si juridice care au nevoie de resurse financiare suplimentare. Astfel, asigurarea reprezinta nu numai un mijloc de protectie împotriva riscurilor, ci si un instrument de economisire si fructificare a resurselor banesti.
Codul Civil românesc a îmbunatatit în permanenta reglementarile adoptate legate de definirea contractului juridic de asigurare.
In art. 49 din 1930 al Legii pt constituirea si functionarea întreprinderilor private de asigurare si reglementarea contractului de asigurare, se prevede: "prin contractul de asigurare întreprinderile de asigurari se obliga sa plateasca despagubiri în schimbul unei prime" urmând ca în 1971 art. 57 al aceleiasi legi sa dezvolte reglementarea ca si continut: " prin contractul de asigurare asiguratul se obliga sa plateasca o prima Administratiei Asigurarilor de Stat iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui anumit eveniment obligându-se ca la producerea evenimentului sa plateasca asiguratului sau unei terte persoane numita beneficiar o indemnizatie, despagubire sau suma asigurata în limitele convenite".
Dupa renuntarea la monopolul de stat exercitat de ADAS, legea 136/1995 prevede: "prin contractul de asigurare asiguratul se obliga sa plateasca o prima asigurata iar asiguratorul se obliga ca la producerea unui anume eveniment sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata în limitele si la termenele convenite".
Din punct de vedere juridic contractul de asigurare prezinta anumite trasaturi caracteristice:
1. este un contract consensual- este valabil prin încheierea din simplul consimtamânt al partilor- faptul ca acesta se încheie în scris, respectând anumite elemente caracteristice, nu încalca principiul consensulismului ci doar apara interesele asiguratului.
2. este un contract sinalagmatic, partile contractante asumându-si obligatii reciproce si interdepedente. Astfel, asiguratul se obliga sa faca declaratii de risc exacte în atentia asiguratorului atât la încheierea contactului cât si la producerea sinistrului. Detinatorul asigurarii se obliga sa achite primele de asigurare si în schimb, asiguratorul sa asigure riscul acordând indemnizatia cuvenita.
Asiguratorul îsi achita obligatiile contarctuale fata de asigurat numai daca acesta si-a onorat angajamentele fata de socitatea de asigurari. In caz contrar contractul este lovit de nulitate sau se transforma cu o suma asigurata redusa. Reciprocitatea functioneaza numai daca asiguratul îsi îndeplineste obligatiile asumate fata de asigurat.
3. este un contract aleatoriu- însemnând ca în momentul încheierii contractului partile nu cunosc existenta sau întinderea exacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta din contract, evenimentul asigurat fiind viitor si incert fie în privinta realizarii, fie numai în ceea ce priveste momentul realizarii sale. Aceasta comporta pt fiecare din parti o sansa de câstig sau un risc de pierdere.
De exemplu - la asigurarea unei cladiri pt riscul de incendiu, plata despagubirii se va face de asigurator numai în situatia producerii incendiului si numai daca acea cladire ar suferi avarii sau ar fi distrusa. Daca despagubirea acordata va depasi prima de asigurare platita, asiguratul este cel în avantaj. Invers, neaparitia evenimentului asigurat în perioada valabilitatii contractului, conduce la un avantaj clar pt asigurator, care încaseaza primele de asigurare si nu plateste nimic asiguratului.
La asigurarea de viata pt riscul de deces, avantajul asiguratorului este cu atât mai mare cu cât momentul decesului este mai îndepartat- aceasta pt cazurile în care prima este platita esalonat, de-a lungul contractului, dar si în cazul contractului cu prima unica, platita la începutul contractului.
Caracterul aleator al riscului asigurat da sens contractului de asigurare. Daca momentul si producerea evenimentului ar fi certe, asiguratorul ar acoperi cu siguranta suma asigurata.
4. este un contract cu titlu oneros, partile urmarind obtinerea de foloase, o contra prestatie baneasca pt obligatia asumata. Asemeni altor contracte (contactul de vânzare-cumparare ), contractul de asigurare este opus contractului gratuit( cum este contractul de donatie) care presupune o obligatie numai pt una din parti, nu pt amândoua.
Asiguratul beneficiaza de protectia oferita de asigurator numai în conditiile platii primei de asigurare. Beneficiile însa ale unui contract de asigurare pot sa se adreseze si unui tert, nu numai asiguratului ( intotdeauna, in cazul asigurarileor de raspundere civila).
5. Este un contract succesiv - adica, desfasurarea în timp a contractului este esalonata. Riscul este acoperit (de catre asigurator pe o perioada lunga de timp, care este determinate sau nedeterminata) în schimbul unor prime platibile anual ori subanual, ori pt o perioada scurta de timp (ex- pt perioada zborului intre 2 puncte geografice). Valabilitatea contractului desfasurându-se pe o anumita perioada de timp, de cele mai multe ori este posibil ca prima de asigurare sa fie platibila esalonat, evidentiindu-se astfel caracterul succesiv al desfasurarii contractului.Desfasurarea contractului se face in etape diferite: semnarea contractului, plata primei, aparitia evenimentlui asigurat, plata indemnizatiei de asigurare.
6. este un contract de adeziune pt ca desi este redactat de catre asigurator, la el adera asiguratul. Contractul de asigurare poate fi standard (cu sume prestabilite, clause prestabilite) sau poate avea conditii distincte de prezentare, ele stabilindu-se prin negociere cu clientul (in asigurarile de viata, sau in asigurarile de bunuri cu valori foarte mari). Deci, conditiile pot fi acceptate ori refuzate, în functie de interesele asiguratului.
7. este un contract de buna credinta- executarea lui trebuie sa se faca cu bune intentii de catre ambele parti. Asiguratorul preia riscul sau acorda daspagubiri bazându-se pe exactitatea si corectitudinea informatiilor prezentate de catre asigurat. In cazul dezinformarii din rea credinta a asiguratului, legea prevede sanctiuni deosebite, acesta fiind totodata decazut din drepturile de asigurare.
Alaturi de contractul de asigurare, o alta forma juridica de realizare a asigurarii este legea.
Ex. Asigurarea contractuala are la baza principiul facultativitatii ( al voluntariatului) incheindu-se din proprie initiativa de catre persoanele fizice sau juridice interesate.
Asigurarea ex-lege are la baza principiul obligativitatii, persoanele fizice si juridice ce fac obiectul asigurarii fiind obligate sa încheie asigurari in conditiile prevazute de lege.
Asiguratorii care au primit autorizatia legala de a practica astfel de asigurari sunt obligati sa le realizeze in conditiile stabilite de lege si sa elibereze un inscris probator al asigurarii.
In afara bunurilor, pot fi incluse in asigurarile obligatorii persoanele fizice ce se afla intr-o anumita situatie prevazuta de lege (calatoresc in mijloace de transport in comun) sau pers fizice si juridice ca poarta o raspundere civila fata de terti, expres prevazuta de lege (asigurarea obligatorie de raspundere civila auto - RCA)
In România, la ora actuala singura forma obligatorie prevazuta de lege este cea a raspunderii civile a conducatorilor auto fata de terti (RCA). Societatile autorizate sa practice aceasta forma de asigurare o realizeaza supunandu-se direct conditiilor prevazute anual de lege privind:
- valoarea primelor de asigurare si a sumelor asigurate maxime
- termenele de plata si odalitatile in care se esaloneaza primele
conditiile generale si speciale de asigurare.
De la 1 ianuarie, 2007, este prevazuta a avea caracter obligatoriu, si asigurarea locuintelor populatiei, pentru a se evita perpetuarea situatiilor în care cei afectati de calamitati naurale sa fie despagubiti din fondurile statului.
Asigurarea contractuala constituie o modalitate de dobândire a securitatii individuale de catre asigurati.
Asigurarile obligatorii ofera protectie de asigurare anumitor categorii de persoane fizice si juridice, din considerente de ordin social si economic, national.
Asemanari ale asigurarilor obligatorii cu asigurarile contractuale rezida din faptul ca: ------fondurile necesare platii indemnizatiilor de asigurare se alcatuiesc pe seama primelor incasate de la asigurati.
-spre deosebire de asigurarile sociale, cele obligatorii nu se bazeaza si pe resurse provenite de la non asigurati alaturi de cele care provin de la asigurati, ci pe resurse exclusiv venite de la persoanele asigurate.
-din punct de vedere al costului asigurarii pt asigurat, asigurarile obligatorii sunt mai avantajoase decat cele contractuale care sunt mai scumpe.
Extinderea peste anumite limite ale asigurarii obligatorii pt a pune cat mai bine in valoare avantajul costului sau redus, ar putea da acestui tip de asigurare caracterul unei prevederi fortate, a unui impozit ori de câte ori ar putea fi inclusa in asigurare persoana care nu are legatura cu ceilalti participanti, acestia neputand fi legate de interese comune, neconstituind o comunitate de risc.
2.1.2. Asigurarea sub aspect economic
Existenta asigurarii este indisolubil legata de necesitatea constituirii unui fond de resurse banesti destinat indemnizarii pagubelor provocate de anumite fenomene sau evenimente.
Trasaturi caracteristice ale asigurarii din punct de vedere ec :
a) fondurile de asigurari imbraca obligatoriu o forma baneasca. Constituirea fondului in natura este de neconceput, putand fi intampinate o serie de dificultati de ordin practic, cum ar fi: stabilirea structurii omogene in materiale a fondului, crearea unor depozite pt pastrarea materialelor, evitarea pierderilor inerente manipularilor si conservarii indelungate a obiectelor continute de fond.
b) fondul de asigurare se formeaza in mod descentralizat, adica la nivelul fiecarei societati de asigurari din primele de asigurare incasate de la clientii fiecareia in parte.
c) fondurile de asigurari se constituie in vederea acoperirii unor pagube provocate de fenomene ori evenimente viitoare si nesigure. Nu se suporta din aceste fonduri pierderile determinate de uzura normala a bunurilor, de consumarea acestora in procesul de productie, ori in gospodariile populatiei, pierderile determinate de diminuarea valorii in general, din varii motive.
d) fondurile de asigurare se formeaza prin contributia membrilor unei comunitati de risc dupa principiul mutualitatii. La constituirea fondului participa toti membrii (asiguratii), insa indemnizatiile sunt incasate numai de catre aceia care au suferit prejudicii in urma manifestarii riscului asigurat.
e) fondul de asigurare se utilizeaza in mod centralizat pt:
- acoperirea pagubelor provocate de fenomene ori evenimente asigurate, sau a sumelor asigurate;
- finantarea unor actiuni legate de prevenirea pagubelor;
- constituirea unor fonduri de reserve la dispozitia soc ori a organizatiilor mutuale de asigurare.
La constituirea si utilizarea fondului de asigurare, relatiile economice dintre parti se desfasoara sub forma unor fluxuri banesti pe care le presupune incasarea primelor si plata indemnizatiilor de asigurare.
In concluzie, asigurarile exprima relatii de distributie si redistribuire a valorii adaugate brute, relatii care apar in procesul constituirii si utilizarii fondurilor de asigurare in vederea desfasurarii neintrerupte a activitatilor ec, in vederea pastrarii integritatii bunurilor asigurate, a protejarii pers fizice impotriva evenimentelor ce le pot afecta viata, precum si a onorarii obligatiilor de raspundere civila ale asiguratilor in fata tertilor pagubiti sau vatamati.
Asigurarile privite din punc de vedere finenciar
Ca si celelalte componente ale sistemului financiar, asigurarile indeplinesc anumite functii:
-functia de repartitie este functia principala a asigurarilor, prin faptul ca acestea redistribuie o parte din PIB odata cu plata primelor de asigurare pt constituirea fondurilor de asigurare a fiecarei soc, apoi prin utilizarea acestui fond la plata despagubirilor si a sumelor asigurate catre beneficiari. In final prin raporturile bugetului de stat reflectate in finantarea de catre soc de asigurari a unor activitati de prevenire a evenimentelor ce genereaza nevoia de asigurare, ca si prin obligatiile fiscale pe care aceste soc le au fata de bugetul statului sub forma unor impozite si taxe. Reversibilitatea resurselor mobilizate poate exista insa, dar numai selectiv, la anumite forme de asigurari (cele de viata cu componenta de investire) unde gasim raporturi de rambursabilitate care se desfasoara sub forma imprumuturilor din valoarea propriului cont de investitii de catre asigurat insusi.
- functia de control urmareste modul in care se realizeaza incasarile de prime , si se efectueaza platile de indemnizatii de asigurare, asumate fata de beneficiarii contractelor de asigurare: are in vedere respectarea corectitudinii operatiunilor desfasurate de asiguratori.
- functia de compensare a pagubelor, prin acoperirea prejudiciului suferit de asigurati, sau de tertii pagubiti ( asig. de rasp. civila); aceasta functie indeplinita in mod corect, ajuta la mentinerea unui ritm constant al productiei in economia nationala.
.Importanta economico-sociala a asigurarilor
O importanta deosebita o prezinta asigurarile, mai ales în urmatoarele directii:
1. acoperirea pagubelor produse asiguratilor, ceea ce permite desfasurarea curenta a reproductiei sociale si pastrarea avutiei nationale.
2. asigurarea marfurilor si a mijloacelor de transport în relatiile de comert exterior prezinta o certitudine în buna desfasurare a relatiilor de comert exterior din punct de vedere ec, financiar si valutar, creîndu-se premise pt o viata ec sanatoasa, dar si pt economia de devize prin realizarea de încasari în valuta si prestarea de servicii de asigurare.
Asigurarile de persoane sunt complementare asigurarilor sociale si protectie sociale, prin creearea unor mijloace suplimentare de prevedere si economisire pt perioada de pensie sau de invaliditate.
Totodata asigurarile de personae sunt un important segment de economisire, realizata in mod obisnuit prin intermediul casei de economii si banci.
Asigurarea joaca un rol important si în procesul de educatie al populatiei, prin instruirea asiguratilor în prevenirea incendiilor, în buna întretinere a animalelor, a bunurilor, cu scopul limitarii pagubelor în cazul producerii sinistrului.
Asigurarea ca activitate prestatoare de servicii, ca intermediar financiar si ca
activ financiar
In general activitatea de asigurare se desfasoara prin intermediul întreprinderilor de asigurari, societati ce actioneaza pe o piata concurentiala.
1. Asigurarile ca ramura prestatoare de servicii - se dezvaluie în momentul în care socitatile de asigurari, în schimbul primelor încasate de la persoanele fizice si juridice, ofera acestora "obligatia sa" de a prelua efectele negative ale producerii unui fenomen sau eveniment ori a unui complex de fenomene sau evenimente.
Asigurarea apare ca mijloc de a oferi protectie, securitate asiguratilor. Deoarece acesta protectie este un bun necorporal asigurarile pot fi considerate ca ramura ce presteaza servicii.
Caracterul aleator al evenimentelor asigurate este cel ce determina primirea în asigurare de catre societatea de asigurari, a clientilor. De aceea în practica se calculeaza media multianuala a pagubelor produse de riscurile asigurate, pe baza careia se determina valoarea primelor de asigurare. Bineînteles, în fiecare an apar abateri mai mici sau mai mari fata de aceasta medie; când abaterile sunt positive, profitul estimat va fi mai mare. Când abaterile vor negative, înseamna ca societatea trebuie sa compenseze platile suplimentare cu sume ce provin din alte activitati (depuneri la banci, investitii în valori mobiliare)
Deci, asiguratorii nu sunt numai prestatori de servicii în favoarea asiguratilor ci si intermediari financiari între persoanele fizice si juridice ce platesc prime de asigurare societatii de asigurari, si persoanele fizice sau juridice ce au nevoie de resurse financiare suplimentare.
2. Rolul de intermediar financiar îl îndeplinesc mai cu seama societatile de asigurari de viata; cu toate acestea, si societatile de asigurari de bunuri si de raspundere civila dispun de resurse financiare temporare libere (max 1 an) pe care le ofera spre plasare pe piata.
Oferta de resurse financiare se orienteaza catre diversi solicitanti:
- banci comerciale care sunt interesate sa primeasca depuneri pe diferite termene pt majorarea resurselor de creditare
- societati comerciale de productie (prin majorarea capacitatii activitatii)
- autoritati publice si locale care au nevoie de acoperirea deficitelor bugetare recurgând la împrumuturi
- detinatorii de terenuri destinate vânzarii.
3. Plasarea disponibilitatilor banesti pe piata capitalurilor de împrumut se face în conditii de dobânda, de cursuri ale hârtiilor de valoare, cursuri de schimb valutar, care se modifica de la o perioada la alta în functie de ritmul cresterii economice, rata inflatiei, gradul de ocupare a fortei de munca, preturile practicate pe piata externa.
Pt persoanele fizice titulare ale unor contracte de asigurari de viata, acestea constituie veritabile active financiare cu scadente de valorificare mai lungi sau mai scurte.
Aceste personae fizice au încheiat cotracte pt a se proteja împotriva unor evenimente viitoare si pt a-si fructifica economiile prin încredintarea acestora societatilor de asigurari.
Evolutia conjuncturii în perioada de valabilitate a cotractului va influenta atât valoarea nominala a marimii contului cât si valoarea acestuia, la data încasarii sumei.
Astfel asiguraea apare ca un veritabil activ financiar într-o economie de incertitudini.
|
