Criterii de încadrare a ofiterilor de Securitate (1974 si 1976)
"Ministerul de Interne este primul organ de partid si de stat, este organul direct al partidului si am gresit un timp ca n-am urmarit sa-l încadram cu cadre corespunzatoare. Asta nu este referitor la Militie, aici se refera la Securitate, pentru aparatul de Securitate. Securitatea nu este ca luam omul din sat si îl bagam sa fluiere pe strada. Aici realmente trebuie sa fie activisti de partid. În munca aceasta oamenii trebuie sa mearga cu un nivel de partid."[1]
Lovitura de stat din Chile, din septembrie 1973, a surprins cuplul Ceausescu în plina vizita oficiala în tari din America Latina. A doua zi dupa ce Augusto Pinochet a preluat controlul asupra Republicii Chile, Nicolae Ceausescu, aflat în Columbia, a sustinut o conferinta de presa în care si-a exprimat solidaritatea cu "fortele progresiste" chiliene si încrederea ca lucrurile vor reveni la situatia dinainte[2].
Desi programul vizitei în America Latina prevedea deplasari în Chile si Argentina, acestea au fost anulate, la întoarcerea spre tara sotii Ceausescu oprindu-se pentru doua zile în Maroc[3].
Rasturnarea de la putere a socialistilor din Chile a fost unul dintre subiectele interviului acordat de Nicolae Ceausescu unui ziarist al publicatiei iraniene Echo of Iran. La întrebarea "Considerati ca socialismul poate fi instaurat pe cale parlamentara?", raspunsul a fost transant: "Pentru construirea socialismului nu este suficienta numai câstigarea unei majoritati cât mai confortabile în alegeri. Este necesar ca dupa instaurarea la putere sa se treaca la masurile corespunzatoare care sa garanteze apararea acestei puteri pentru care masele populare au optat în urma alegerilor, este necesar sa fie înfaptuite transformari revolutionare în conformitate cu conditiile concrete din fiecare tara si sa se actioneze cu fermitate împotriva fortelor care se vor opune, care vor încerca - într-o forma sau alta - sa actioneze împotriva guvernului ales de masele largi populare. [...] De asemenea, este necesar sa se acorde o mare atentie întaririi Armatei, a fortelor de Securitate, de aparare a intereselor poporului. [...] Deci, pentru a construi o orânduire sociala noua trebuie realizat sprijinul larg al poporului si totodata creata si forta corespunzatoare pentru apararea acestei revolutii împotriva oricaror încercari, atât pe plan intern, cât si pe plan international" .
În cuvântarea lui Nicolae Ceausescu rostita la 12 octombrie 1973, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înfiintarea Securitatii, pe lânga o trecere în revista a "progreselor" înregistrate de societatea româneasca dupa preluarea puterii de catre comunisti, se da exemplul negativ a ceea ce s-a întâmplat în Chile, afirmându-se demagogic ca singur poporul trebuie sa exercite permanent controlul si îndrumarea organelor puterii de stat. În continuare, Ceausescu se dovedea un bun cunoscator al istoriei Securitatii: în România, Partidul Comunist "s-a orientat de la început, de fapt din primele zile de dupa eliberare, spre crearea unor forte armate proprii, a unor forte proprii de aparare a cuceririlor revolutionare"[5]. În conceptia lui Nicolae Ceausescu, lucratorul de Securitate era "un activist de partid lucrând într-un domeniu special" , care trebuia "sa îndeplineasca neabatut, în orice împrejurari, politica partidului" .
La 4 februarie 1974, Ministerul de Interne emitea un document cu titlul "Propuneri privind criteriile de încadrare în aparatul Ministerului de Interne a ofiterilor de Securitate" (Documentul 1), semnat de ministrul de atun 151w2211b ci, Emil Bobu.
Dupa ce se prezentau criteriile de încadrare a ofiterilor de Securitate, în document se preciza ca principalul neajuns al sistemului de selectionare din acel moment îl constituia recrutarea unui numar redus de activisti de partid si UTC, oameni cu experienta în productie si cu o buna pregatire politico-ideologica.
Se propunea ca 60% din ofiterii de Securitate sa provina din rândul activistilor de partid, cadrelor din aparatul de stat, muncitorilor, tehnicienilor si absolventilor învatamântului superior (prin încadrari directe) si doar 40% din absolventii institutiilor militare ale Ministerului de Interne. Pentru cei încadrati direct ("din productie"), cel mai important lucru era activitatea de minimum doi ani în munca de partid sau sa fie absolventi ai unei scoli de partid. Ofiterii încadrati din rândul absolventilor învatamântului superior trebuiau "sa aiba aptitudini pentru munca de Securitate, acordându-se prioritate celor care au sprijinit activitatea organelor Ministerului de Interne".
si admiterea în scolile militare ale Ministerului de Interne se facea pe baza anumitor criterii. Candidatii trebuiau sa fie membri ai PCR sau ai UTC, iar 80% din ei sa provina din rândul muncitorilor sau tehnicienilor si numai 20% dintre absolventii de liceu; se acorda prioritate celor care sprijinisera activitatea organelor de Securitate sau Militie pâna în acel moment.
Pentru analiza si avizarea propunerilor de încadrare directa a ofiterilor si a candidatilor pentru admiterea în institutiile militare de învatamânt se constituiau comisii la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti, precum si o comisie la nivel national.
Pregatirea celor selectionati pentru a deveni ofiteri de Securitate se facea prin cursuri cu durata de doar patru pâna la sase luni!
Aceste propuneri erau însotite de doua anexe: "Propuneri privind îmbunatatirea burselor pentru elevii scolilor militare ale Ministerului de Interne" si "Situatie privind evolutia pierderilor probabile si modul de asigurare a necesarului de ofiteri de Securitate în perioada 1974-1980". Analizând anexa documentului mai sus-mentionat, privind "pierderile" (decese, pensionari, destituiri din functii, demisii) din rândurile ofiterilor de Securitate, se pot trage unele concluzii. Daca "procentul general de încadrare" reprezenta masura în care erau ocupate posturile de ofiteri de Securitate, înseamna ca "deficitul la sfârsitul anului" însemna numarul de posturi neocupate. De exemplu: pentru anul 1974 posturile de ofiteri erau ocupate în proportie de 97,28%, iar restul, de 2,72%, însemna 240 de posturi, adica deficitul la sfârsitul anului. Facând un calcul simplu, rezulta ca în anul 1974 Securitatea avea un efectiv de 8 523 ofiteri. Previziunile numarului de ofiteri de Securitate (care seamana cu un plan cincinal si în acest domeniu!) dadeau ca probabile urmatoarele cifre: 7 926 pentru anul 1975, 8 435 pentru anul 1976, 8 415 pentru anul 1977, 8 361 pentru anul 1978, 8 415 pentru anul 1979 si 8 217 pentru anul 1980.
Cifrele la care am ajuns sunt comparabile cu situatia relatata de Virgil Magureanu în raportul prezentat în fata Parlamentului României, la 22 noiembrie 1990: "În 22 decembrie 1989, fostul DSS totaliza 14 259 de cadre militare, dintre care 8 159 de ofiteri si 5 105 subofiteri si maistri militari, ca si 985 de persoane din personalul civil"[8].
Aceste propuneri de încadrare a ofiterilor de Securitate au fost dezbatute în sedinta Secretariatului CC al PCR din 1 mai 1974[9]. Singurele observatii s-au referit la criteriile de acordare a burselor pentru elevii scolilor militare ; asadar documentul a fost aprobat, în linii mari, în forma prezentata.
Criteriile de selectionare si pregatire a ofiterilor de Securitate s-au mentinut si în 1976, când au fost reluate într-un document care prezenta situatia la nivelul întregului Minister de Interne (Documentul 2). Acum se precizeaza "specialitatile" ofiterilor de Securitate, adica: informatii interne, contrainformatii în sectoarele economice, contraspionaj, tehnic-operativ, de filaj si investigatii, pasapoarte si puncte de control trecere frontiera si cunoscatorii de limbi straine necesari în munca operativa de Securitate. Ofiterii de Securitate si de Militie trebuiau sa urmeze Facultatea de Drept, la cursurile de zi sau fara frecventa, Ministerul Educatiei si Învatamântului, pe baza propunerilor Ministerului de Interne, asigurând suplimentarea numarului de locuri la aceste facultati. În plus, Ministerul Educatiei si Învatamântului trebuia sa elaboreze o serie de "criterii de îmbunatatire" a selectionarii candidatilor care participau la concursurile de admitere la Facultatile de Drept.
Dezbaterile din Secretariatul CC al PCR asupra documentului cuprind o serie de interventii care merita semnalate. Richard Winter nu era de acord ca partidul sa constituie rezerva de cadre a Ministerului de Interne (dar raspunsul lui Nicolae Ceausescu clarifica problema)[11]; Janos Fazekas propunea ca ofiterii de Securitate sa urmeze cursuri pe o perioada de patru ani, iar cei care urmau sa fie încadrati direct din productie sa aiba scoli de partid .
Aceste doua documente ne contureaza profilul ofiterului de Securitate din România "epocii de aur": membru de partid sau utecist, cu origine sociala "sanatoasa", din rândul muncitorilor si tehnicienilor cu experienta în productie; cei cu studii superioare aveau o pondere destul de mica (doar 10% din totalul celor încadrati), dintre acestia acordându-se prioritate celor care colaborasera în facultate cu Securitatea.
Nr. 0200353 din 04.02.1974/325 sp. Secret
privind criteriile de încadrare în
aparatul Ministerului de Interne a
ofiterilor de Securitate
Încadrarea ofiterilor în Ministerul de Interne se face în prezent în conformitate cu prevederile Statutului corpului ofiterilor. Pe baza indicatiilor conducerii de partid si a normelor cuprinse în acest statut, Ministerul de Interne a stabilit criterii care sa asigure încadrarea aparatului de Securitate cu ofiteri având o buna pregatire politico-ideologica, de specialitate si militara.
Potrivit acestor reglementari, în ultimii ani încadrarea cu ofiteri a organelor de Securitate s-a asigurat în proportie de circa 60% cu absolventi ai scolilor militare, 23% cu cadre din rândul specialistilor din productie si 17% cu absolventi ai învatamântului superior. Elevii scolilor militare de ofiteri de Securitate cu durata de trei ani au fost selectionati din rândul absolventilor de liceu, membri de partid (31%) sau ai UTC, majoritatea lor provenind din câmpul muncii. Multi dintre acestia sunt fii de activisti de partid si de stat sau ai cadrelor militare. Selectionarea candidatilor s-a facut cu recomandarea organizatiilor de partid si au fost aprobati de birourile comitetelor judetene de partid.
Actualul sistem de selectionare prezinta ca principal neajuns faptul ca se asigura în mica masura încadrarea de ofiteri de Securitate din rândul activistilor de partid si ai UTC, al unor cadre din aparatul de stat si al muncitorilor, tehnicienilor si specialistilor din unitatile economice, oameni cu experienta în productie si cu o buna pregatire politico-ideologica, care sa duca la îmbunatatirea compozitiei aparatului de Securitate si din rândul carora sa fie promovate cadre în functii de conducere. De asemenea, nu s-a manifestat suficienta preocupare pentru ca în acele sectoare în care conditiile permit sa fie încadrate si ofiteri femei.
Ţinând seama de importanta politica a sarcinilor ce revin organelor de Securitate, de necesitatea dezvoltarii permanente a discernamântului si a responsabilitatii în aplicarea legilor tarii, a sporirii combativitatii si a spiritului de partid, a exigentei si disciplinei în munca;
Pentru aplicarea în viata a indicatiilor tovarasului Nicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist Român, comandant suprem al Fortelor Armate ale Republicii Socialiste România, cu privire la îmbunatatirea criteriilor de selectionare a ofiterilor de Securitate, astfel încât acestia sa corespunda pe deplin calitatii de activisti de partid care lucreaza într-un domeniu special;
Consiliul de conducere al Ministerului de Interne supune spre aprobare urmatoarele:
1. Nevoile de încadrare cu ofiteri a organelor de Securitate sa se asigure în viitor în proportie de 60% prin încadrari directe si de 40% din rândul absolventilor scolilor militare de ofiteri ale Ministerului de Interne.
Încadrarile directe de ofiteri în aparatul de securitate sa fie facute:
- din rândul activistilor de partid, al unor cadre din aparatul de stat si al muncitorilor, tehnicienilor si specialistilor din productie (50% din totalul încadrarilor);
- din rândul absolventilor învatamântului superior de stat, pregatiti în specialitatile: medici, fizicieni, chimisti, cunoscatori de limbi straine, matematicieni etc. (10% din totalul încadrarilor).
2. Selectionarea ofiterilor de Securitate sa se faca cu respectarea urmatoarelor criterii:
A. Pentru cei care urmeaza sa fie încadrati direct
a) Din rândul activistilor de partid si ai UTC, al unor cadre din aparatul de stat si al muncitorilor, tehnicienilor si specialistilor din productie, barbati sau femei, sa fie selectionate cadre cu o vechime în câmpul muncii de cel putin patru ani si de minimum doi ani în munca de partid sau de tineret, care au studii superioare sau liceale; în mod exceptional, sa poata fi încadrati si activisti absolventi ai scolii profesionale, cu experienta în munca politica si care au urmat o scoala de partid.
Cei selectionati din rândul membrilor organelor de partid, al activistilor de stat si al cadrelor de specialitate din productie sa aiba o vechime în câmpul muncii de trei-patru ani si studii superioare. Pentru unele sectoare de activitate (tehnic-operativ) sa poata fi încadrati si absolventi ai scolilor postliceale, precum si femei absolvente de liceu cu examen de bacalaureat.
Sa fie, cu prioritate, fii de muncitori, de activisti de partid si de stat sau ai cadrelor militare.
Sa aiba stagiul militar satisfacut si vârsta, de regula, pâna la 35 de ani.
b) Din rândul absolventilor învatamântului superior de stat sa fie selectionati membrii de partid sau ai UTC care s-au remarcat printr-o participare activa la îndeplinirea sarcinilor politice si obstesti si militeaza cu hotarâre pentru aplicarea în viata a politicii partidului si statului nostru.
Sa fie, cu prioritate, fii de muncitori, de activisti de partid si de stat sau ai cadrelor militare.
Sa fi obtinut în timpul studiilor rezultate bune si foarte bune la învatatura.
Sa aiba aptitudini pentru munca de Securitate, acordându-se prioritate celor care au sprijinit activitatea organelor Ministerului de Interne.
În facultate si în viata sociala sa aiba o conduita morala ireprosabila, remarcându-se prin daruire si pasiune în munca, prin cinste, sinceritate, corectitudine, modestie si disciplina.
B. Pentru cei selectionati în vederea admiterii în scolile militare de ofiteri ale Ministerului de Interne
Sa fie membri ai PCR sau ai UTC care s-au remarcat printr-o participare activa la îndeplinirea sarcinilor politice si obstesti si militeaza cu hotarâre pentru aplicarea în viata a politicii partidului si statului nostru.
Sa fie absolventi de liceu cu examen de bacalaureat sau ai unei scoli echivalente cu diploma.
Cel putin 80% din candidatii pentru admiterea în scoala militara de ofiteri de Securitate sa fie muncitori sau tehnicieni, cu o vechime în productie de cel putin un an, activisti ai UTC sau subofiteri ai Ministerului de Interne, iar 20% absolventi de liceu de la cursurile de zi.
Sa fie fii de muncitori, tarani cooperatori, activisti de partid si de stat, cadre militare si de intelectuali.
În activitatea de productie, în scoala si în viata sociala sa aiba o conduita morala ireprosabila, remarcându-se prin daruire si pasiune în munca, prin cinste, sinceritate, corectitudine, modestie si disciplina.
Sa manifeste hotarâre pentru a munci în aparatul de Securitate, sa aiba înclinatii pentru activitatea în specialitatea în care vor lucra dupa absolvirea scolii, sa fie curajosi, energici si inteligenti.
Sa se acorde prioritate tinerilor care au sprijinit activitatea organelor de Securitate sau Militie, precum si celor care au facut dovada unor calitati necesare pentru munca în aparatul de Securitate în cadrul activitatii de pregatire desfasurate în garzile patriotice ori în cercurile de pregatire a tineretului pentru apararea patriei.
Sa aiba, de regula, vârsta pâna la 26 de ani; în mod exceptional sa poata fi selectionati si candidati care au vârsta pâna la 28 de ani si care pot face fata cerintelor scolii militare.
În activitatea de selectionare a ofiterilor de Securitate sa se asigure în mod corespunzator încadrarea si din rândul nationalitatilor conlocuitoare.
Criterii similare celor de mai sus sa fie stabilite si pentru selectionarea elevilor de la profilele Militie, Trupe de Securitate si Penitenciare din scoala militara de ofiteri a Ministerului de Interne, precum si pentru selectionarea elevilor pregatiti prin scolile militare de subofiteri de Militie, Penitenciare, Trupe de Securitate si Pompieri.
3. Selectionarea ofiterilor de Securitate si a candidatilor pentru admiterea în scolile militare sa se faca de Ministerul de Interne si unitatile din subordine. Organele locale de partid sa recomande pe cei ce vor fi încadrati direct si sa acorde sprijin în selectionarea candidatilor pentru scolile militare de ofiteri.
Candidatii selectionati sa fie discutati în organele sau organizatiile de partid si respectiv de UTC din care fac parte, care sa-si spuna parerea daca merita sa devina ofiteri de Securitate.
4. Pentru asigurarea selectionarii celor ce urmeaza sa fie încadrati ofiteri de Securitate si aprecierea modului în care au fost respectate criteriile stabilite, sa se constituie o comisie formata din:
- un prim-adjunct al ministrului de Interne;
- un activist de la Sectia organizatorica si de cadre a CC al PCR;
- un activist de la Sectia pentru problemele militare si justitie a CC al PCR;
- secretarul Comitetului de partid al aparatului central al Ministerului de Interne;
- seful Directiei cadre si învatamânt a Ministerului de Interne;
- sefii unitatilor centrale de Securitate pe linia carora urmeaza a fi încadrati cei propusi.
Comisia sa aiba urmatoarele atributii:
- analizarea si avizarea propunerilor de încadrare directa a ofiterilor;
- aprobarea propunerilor de candidati pentru admiterea în institutiile militare de învatamânt.
De asemenea, la judete si respectiv la municipiul Bucuresti, sa se constituie câte o comisie formata din:
- un secretar al comitetului judetean al PCR;
- prim-secretarul comitetului judetean al UTC;
- seful inspectoratului judetean al Ministerului de Interne;
- loctiitorul sefului inspectoratului judetean al Ministerului de Interne pentru munca de Securitate;
- secretarul comitetului de partid din cadrul inspectoratului judetean al Ministerului de Interne si sef al compartimentului de cadre si învatamânt.
Aceste comisii sa analizeze si sa avizeze atât propunerile de încadrare directa a ofiterilor de Securitate, cât si propunerile de candidati selectionati pentru pregatirea prin institutiile militare de învatamânt.
II. Cu privire la pregatirea celor selectionati pentru a deveni ofiteri de Securitate
5. Candidatii selectionati din rândul activistilor de partid si ai UTC, al unor cadre din aparatul de stat si al muncitorilor, tehnicienilor si specialistilor din productie sa fie pregatiti, înainte de a li se acorda gradul de ofiter activ, în raport de compartimentele în care vor fi încadrati, prin cursuri cu durata de patru-sase luni. În cadrul cursurilor sa li se asigure cunostintele de specialitate necesare activitatii în organele de Securitate, însusirea prevederilor regulamentelor militare generale, a regulilor de compartimentare si conspirativitate a muncii.
La absolvirea cursurilor sa li se acorde grade de ofiter în raport cu functiile în care vor fi încadrati, pregatirea generala si experienta în munca pe care o au, vârsta si rezultatele obtinute în timpul cursului, cu respectarea prevederilor Statutului corpului ofiterilor.
Pe perioada pregatirii, cursantilor respectivi sa li se asigure o bursa lunara în valoare de 500 lei pentru cei necasatoriti si de 700 lei pentru cei casatoriti.
În cazuri exceptionale, unii activisti de partid si specialisti de valoare din productie sau care sunt mai în vârsta sa poata fi chemati în activitate fara a urma cursurile cu durata de patru-sase luni, pregatirea acestora asigurându-se, în functie de nevoi, prin învatamântul din unitati.
6. Candidatii care provin dintre absolventii învatamântului superior de stat si care nu au satisfacut stagiul militar sa fie pregatiti, înainte de chemarea în cadrele active, prin scoala de ofiteri de rezerva a Ministerului de Interne, cu durata de patru-sase luni, perioada obligatorie si pentru stagiul militar. Cei care au satisfacut stagiul militar sa fie pregatiti prin cursuri cu durata de patru-sase luni, pe timpul carora sa primeasca o bursa lunara în valoare de 500 lei, cei necasatoriti, si de 700 lei cei casatoriti.
7. Ofiterii de Securitate ce urmeaza sa fie formati prin scoala militara de ofiteri a Ministerului de Interne sa fie pregatiti în continuare prin cursurile cu durata de trei ani.
Aplicarea masurilor propuse va contribui la îmbunatatirea si ridicarea muncii organelor de Securitate la nivelul cerintelor etapei pe care o parcurgem, la cresterea maturitatii politice, a combativitatii revolutionare si a spiritului de partid în întreaga activitate.
Bobu Emil
privind îmbunatatirea burselor pentru elevii
scolilor militare ale Ministerului de Interne
I. Cresterea ponderii candidatilor selectionati din productie pentru admiterea în scoala militara de ofiteri de Securitate necesita îmbunatatirea burselor ce li se acorda elevilor pe timpul celor trei ani de studii.
În acest sens, având în vedere faptul ca unii dintre ei au si obligatii familiale de întretinere, se propune ca pentru cei care provin din câmpul muncii si au o vechime în activitate de cel putin un an, actualul sistem de burse sa fie îmbunatatit dupa cum urmeaza:
- elevii care sunt necasatoriti sa beneficieze de o bursa lunara de 500 lei;
- elevii care sunt casatoriti sa beneficieze de o bursa lunara de 700 lei.
De aceleasi drepturi sa beneficieze si elevii selectionati din productie sau din rândul absolventilor învatamântului superior de stat, cu stagiul militar satisfacut, care urmeaza cursurile cu durata de patru-sase luni organizate de Ministerul de Interne.
Întrucât criterii de încadrare similare celor prevazute pentru ofiterii de Securitate sunt stabilite si pentru elevii admisi în scoala militara de ofiteri a Ministerului de Interne pentru celelalte sectoare de activitate, precum si pentru elevii pregatiti prin scolile militare de subofiteri de Militie, Penitenciare, Trupe de Securitate si Pompieri, este necesar ca de bursele propuse mai sus sa beneficieze si acestia.
Pentru elevii scolilor militare de subofiteri, cuantumurile burselor de mai sus sa fie mai mici cu 100 lei lunar la fiecare categorie.
II. Pentru elevii scolilor militare de ofiteri care provin dintre absolventii de liceu de la cursurile de zi sau din câmpul muncii si au o vechime în activitate mai mica de un an, sa se aplice actualul sistem de burse, reglementat prin Hotarârile Consiliului de Ministri nr. 2159 si 2174 din 1969.
Elevii scolilor militare de subofiteri ale Ministerului de Interne care sunt în situatiile prevazute la alineatul precedent sa primeasca bursele stabilite prin HCM nr. 2174 din 1969.
III. Elevii scolilor militare de ofiteri si subofiteri ale Ministerului de Interne sa beneficieze, ca si pâna în prezent, de soldele si indemnizatiile prevazute de Hotarârile Consiliului de Ministri nr. 2159 si 2174 din 1969.
Ministerul de Interne Anexa nr. 2
privind evolutia pierderilor probabile si modul
de asigurare a necesarului
de ofiteri de Securitate în perioada 1974-1980
|
Deficit la 31.12.1973 Detalii |
A N U L |
|||||||||||||||||||||||||||
|
Pierderi |
Încadrari |
Procent general de încadrare |
Deficit la sfârsitul anului |
Pierderi |
Încadrari |
Procent general de încadrare |
Deficit la sfârsitul anului |
Pierderi |
Încadrari |
Procent general de încadrare |
Deficit la sfârsitul anului |
Pierderi |
Încadrari |
Procent general de încadrare |
Deficit la sfârsitul anului |
Pierderi |
Încadrari |
Procent general de încadrare |
Deficit la sfârsitul anului |
Pierderi |
Încadrari |
Procent general de încadrare |
Deficit la sfârsitul anului |
Pierderi |
Încadrari |
Procent general de încadrare |
Deficit la sfârsitul anului |
|
|
Pierderile, încadrarile si deficitul de ofiteri 360 la sfârsitul fiecarui an |
| |||||||||||||||||||||||||||
Dinamica
încadrarilor pe categorii, corespunzator procentelor stabilite
|
Modalitati de încadrare |
A N U L |
||||||
|
60% încadrari directe, din care: - 50% din rândul activistilor de partid, al membrilor organelor de partid, activistilor UTC si din aparatul de stat, al unor cadre de specialitate din productie - 10% din absolventii învatamântului superior de stat de la cursurile de zi 40% din institutiile militare de învatamânt |
40 |
30 |
30 |
30 |
35 |
40 |
60 |
|
TOTAL |
| ||||||
Cabinetul ministrului ex. nr. 1
secretar general al Partidului Comunist Român,
presedintele Republicii Socialiste România
În conformitate cu indicatiile date de dumneavoastra, Biroul Executiv al Consiliului de conducere al Ministerului de Interne a analizat masurile ce se impun pentru îmbunatatirea sistemului de selectionare si pregatire a ofiterilor necesari ministerului.
I. Sistemul actual de selectionare
1. Pentru aparatul de Securitate, conform Hotarârii Secretariatului CC al PCR din mai 1974, ofiterii se asigura astfel:
a) În proportie de 60% prin încadrari directe din rândul activistilor de partid si ai UTC, al unor cadre din aparatul de stat si al muncitorilor, tehnicienilor si specialistilor din productie cu o vechime în câmpul muncii de cel putin trei ani, membri de partid sau ai UTC, cu studii superioare sau liceale, cu stagiul militar satisfacut, în vârsta, de regula, pâna la 35 de ani, cu prioritate fii de muncitori, de activisti de partid si de stat sau ai cadrelor militare.
b) Restul de 40%, în completare, provin dintre absolventii scolii militare de ofiteri activi a Ministerului de Interne, dar si acestia, potrivit criteriilor stabilite de Secretariatul CC al PCR, sunt selectionati din rândul membrilor de partid sau ai UTC, absolventi de liceu, cel putin 80% fiind tineri muncitori si tehnicieni cu o vechime în productie de minimum un an, în vârsta de pâna la 26 de ani si numai 20% provin din absolventii de liceu de la cursurile de zi.
2. Pentru aparatul de Militie si Penitenciare necesarul de ofiteri se sigura în proportie de 80-85% cu absolventi ai scolii militare de ofiteri activi a Ministerului de Interne, iar 15-20% prin încadrari directe. Selectionarile se fac pe baza unor criterii similare celor stabilite pentru aparatul de Securitate.
3. Ofiterii pentru Trupele de Securitate si Pompieri provin din rândul absolventilor scolilor militare, elevii fiind selectionati pe baza unor criterii asemanatoare celor pentru scolile militare de ofiteri ale Ministerului Apararii Nationale.
II. Ofiterii Ministerului de Interne se formeaza în prezent în urmatoarele institutii militare de învatamânt:
Ofiterii de Securitate, Militie, Penitenciare si Trupe de Securitate se pregatesc în scoala militara de ofiteri activi a Ministerului de Interne, cu durata de trei ani, elevii studiind si disciplinele primilor trei ani ai Facultatii de Drept.
Ofiterii de pompieri si cadrele necesare pentru unele specialitati militare se pregatesc în scolile Ministerului Apararii Nationale.
Ofiterii încadrati direct sunt pregatiti prin cursuri cu durata de patru-sase luni.
Ofiterii necesari la mobilizare se formeaza în scoala militara de ofiteri de rezerva a Ministerului de Interne, cu durata de patru-sase luni.
III. Propuneri de îmbunatatire a criteriilor de selectionare si a sistemului de pregatire
1. Ofiterii de Securitate sa fie asigurati, în continuare, conform Hotarârii Secretariatului CC al PCR din mai 1974, în proportie de 60% prin încadrari directe, iar 40% dintre absolventii scolii militare de ofiteri activi a Ministerului de Interne.
Selectionarea sa se realizeze pe baza criteriilor stabilite în Hotarârea Secretariatului CC al PCR, avându-se în vedere urmatoarele:
a) Încadrarile directe sa fie facute din rândul activistilor de partid si ai UTC, al unor cadre din aparatul de stat si al specialistilor din productie, al ofiterilor din Militie, Trupele de Securitate si unitatile Ministerului Apararii Nationale, absolventi ai învatamântului superior, membri de partid, cu vechime în munca de cel putin trei ani si stagiul militar satisfacut.
Sa poata fi selectionati si candidati cu studii liceale sau postliceale din rândul muncitorilor si al tehnicienilor cu o foarte buna pregatire, care s-au remarcat printr-o participare activa la îndeplinirea sarcinilor de productie, politice si obstesti si militeaza cu hotarâre pentru aplicarea în viata a politicii partidului si statului nostru.
b) Pentru scoli, elevii sa fie selectionati din rândul muncitorilor si tehnicienilor cu studii liceale, membri de partid, cu o vechime în munca de minimum un an, în vârsta de pâna la 26 de ani, cu stagiul militar satisfacut, cu prioritate fii de muncitori, activisti de partid si de stat si ai cadrelor militare.
Selectionarea sa se faca la recomandarea si cu sprijinul organizatiilor de baza si al organelor locale de partid, candidatii urmând a fi analizati si aprobati de comisiile constituite prin Hotarârea Secretariatului CC al PCR la nivelul judetelor si al Ministerului de Interne.
2. Ofiterii de Militie sa fie asigurati în proportie de 80-85% din absolventii scolii militare de ofiteri activi a Ministerului de Interne, iar 15-20% prin încadrari directe, fiind selectionati pe baza unor criterii similare celor stabilite prin Hotarârea Secretariatului CC al PCR pentru aparatul de Securitate.
Ofiterii necesari Trupelor de Securitate si de Pompieri, precum si pentru aparatul de penitenciare sa provina în proportie de 95% din scolile militare, selectionarea facându-se dupa criterii similare celor prevazute pentru elevii din scolile de ofiteri ale Ministerului Apararii Nationale.
3. Candidati selectionati pentru a fi încadrati direct ca ofiteri sa fie pregatiti prin cursuri cu durata de patru-sase luni, pe timpul scolarizarii urmând a fi remunerati cu o suma echivalenta cu media retributiei avute pe ultimele trei luni înainte de încadrare.
4. Ofiterii care urmeaza sa fie asigurati prin scoala militara de ofiteri activi a Ministerului de Interne, sa fie pregatiti prin cursuri cu durata de trei ani, organizate diferentiat pe arme si specialitati astfel:
- curs special de pregatire a ofiterilor de Securitate pentru aparatul de informatii interne, contrainformatii în sectoarele economice, contraspionaj, tehnic-operativ, de filaj si investigatii, pasapoarte si puncte de control trecere frontiera si a cunoscatorilor de limbi straine necesari în munca operativa de Securitate;
- curs de pregatire a ofiterilor pentru militia economica, judiciara, cercetari penale, criminalistica, circulatie, paza ordine si Militie rurala;
- curs pentru pregatirea ofiterilor de penitenciare;
- curs pentru pregatirea ofiterilor necesari Trupelor de Securitate;
- curs pentru pregatirea ofiterilor de pompieri.
Pe timpul scolarizarii, elevii sa nu mai studieze disciplinele primilor trei ani ai Facultatilor de Drept, celor pregatiti pentru Securitate, Militie si Penitenciare urmând a li se asigura o pregatire juridica corespunzatoare sectoarelor de activitate în care vor lucra.
5. În raport de nevoi, sa se continue pregatirea unor cadre în facultatile tehnice ale Academiei Militare si în celelalte institutii de învatamânt ale Ministerului Apararii Nationale si pentru care nu se justifica crearea unor scoli proprii.
6. Ministerul Educatiei si Învatamântului, pe baza propunerilor Ministerului de Interne, sa întreprinda masuri pentru sporirea numarului de locuri la cursurile de zi si fara frecventa ale Facultatilor de Drept, în vederea asigurarii cadrelor cu studii superioare juridice necesare în unele compartimente de munca ale aparatului de Securitate si Militie.
De asemenea, Ministerul Educatiei si Învatamântului sa elaboreze si sa supuna spre aprobare criterii de îmbunatatire de selectionare a candidatilor ce participa la concursurile de admitere în Facultatile de Drept.
Absolventii de la cursurile de zi ale Facultatilor de Drept sa poata fi încadrati în Securitate si Militie numai dupa efectuarea unui stagiu de minimum trei ani în cadrul organelor locale de justitie si procuratura.
Având în vedere ca începând cu seria 1976/1977 elevii din scoala militara de ofiteri activi a Ministerului de Interne nu vor mai parcurge si disciplinele prevazute pentru primii trei ani ai Facultatii de Drept, sa fie abrogata Hotarârea Consiliului de Ministri nr. 305/1962. Echivalarea studiilor absolvite de ofiterii Ministerului de Interne sa se faca dupa sistemul adoptat pentru institutiile militare de învatamânt ale Ministerului Apararii Nationale.
Raportam ca s-au luat masuri pentru îmbunatatirea planurilor si programelor de învatamânt ale scolilor în vederea sporirii ponderii pregatirii de specialitate, a legarii mai strânse a acesteia cu nevoile activitatii practice a unitatilor Ministerului de Interne.
Totodata, vom asigura intensificarea pregatirii politico-ideologice a viitoarelor cadre, educarea lor în spiritul dragostei si devotamentului nemarginit fata de patrie, partid si popor, al respectarii cu sfintenie a juramântului militar, a normelor de etica si echitate socialista. O atentie deosebita vom acorda formarii elevilor în spiritul ordinii si disciplinei militare ferme, al raspunderii fata de îndeplinirea ireprosabila a misiunilor încredintate.
Biroul Executiv al Consiliului de conducere al Ministerului de Interne va asigura, tovarase comandant suprem, ca va milita cu perseverenta pentru aplicarea întocmai a indicatiilor Dumneavoastra menite sa duca la perfectionarea pregatirii cadrelor si la ridicarea pe o treapta superioara a activitatii acestora.
AMR, fond microfilme, rola AS1 564, cadrul 398 (interventia lui Nicolae Ceausescu la sedinta CPEx din 15 iunie 1976 în care se discutau "Propunerile privind îmbunatatirea criteriilor de selectionare si a sistemului de pregatire a ofiterilor necesari Ministerului de Interne").
N. Ceausescu, "Cuvântare la festivitatea din Capitala consacrata aniversarii organelor de Securitate, 12 octombrie 1973", în România pe drumul construirii societatii socialiste multilateral dezvoltate. Rapoarte, cuvântari, articole, vol. 9, august 1973-martie 1974, Bucuresti, Ed. Politica, 1974, p. 391.
Dennis Deletant, Studiu introductiv la Marius Oprea, Banalitatea raului. O istorie a Securitatii în documente, 1949-1980, Iasi, Ed. Polirom, 2002, p. 45.
"Emil Bobu: [...] De asemenea, propun niste îmbunatatiri cu privire la acordarea burselor. La noi, scolile de subofiteri de un an s-au facut de doi ani. Noi am preluat sistemul de selectionare pe linie de partid, dar am luat numai 80% din drepturile care se acorda la aceasta scoala. Oamenii acestia vin din productie.
N. Ceausescu: Numai prevederea aceasta sa ramâna. De fapt, aici nu trebuie luati oameni de la o anumita vârsta, pentru ca daca de la început trebuie sa-si întretina copiii si trei neveste, nici nu mai poate lucra la Securitate. Deci, trebuie revazut materialul acesta în sensul în care am discutat" (ibidem, cadrul 436).
"Richard Winter: Nu înteleg formularea care se face în legatura cu faptul ca partidul sa constituie rezerva de cadre a Ministerului de Interne. Înteleg trimiterea de cadre de partid în conducerea Ministerului de Interne, în functii de conducere, în aparatul judetelor, dar a enunta principiul sa promovam ofiteri în Ministerul de Interne din aparatul de partid, nu cred ca este bine. Aici se spune ca 60% din cei selectionati sa fie din cadrele de partid si UTC.
Nicolae Ceausescu: Prin asta nu se spune ca partidul este rezerva de cadre. Ministerul de Interne este primul organ de partid si de stat, este organul direct al partidului si am gresit un timp ca n-am urmarit sa-l încadram cu cadre corespunzatoare. Asta nu este referitor la Militie, aici se refera la Securitate, pentru aparatul de Securitate. Securitatea nu este ca luam omul din sat si îl bagam sa fluiere pe strada. Aici realmente trebuie sa fie activisti de partid. În munca aceasta oamenii trebuie sa mearga cu un nivel de partid. De fapt, aici nu sunt decât niste precizari referitoare la hotarârea de selectionare a cadrelor din 1974. Este o precizare mai ales cu privire la pregatirea cadrelor, în rest se pastreaza aceleasi criterii care sunt în vigoare" (ibidem, cadrele 398-399).
"Janos Fazekas: Eu sunt complet de acord cu conceptia ca acest organism trebuie, în primul rând, sa fie alimentat - cum ati spus - din rândul activistilor de partid si UTC. Ce as propune eu? În ce priveste trei ani ca sa devina ofiter de Securitate cu o pregatire ideologica a noastra si cu pregatire de cultura generala si cu pregatire profesionala, poate este prea putin. Ar trebui vazut daca acesti trei ani nu s-ar putea sa fie mariti la cel putin patru ani. Asta este prima observatie. A doua observatie în legatura cu activistii de partid si de stat care trec în activul Securitatii, as propune sa fie din aceia care au terminat scoli de partid. Adica sa reiasa ca acesti oameni din punct de vedere ideologic sunt pregatiti.
Nicolae Ceausescu: De acord, sa fie trecut" (ibidem, cadrul 399).
|
