De la Comunitate la Uniune Europeana. Constructia europeana intre 1991-2000
Acest deceniu este unul de incercari de realizare a idealului unificator al Europei din anii 50 si 60. In final, cea mai de succes componenta a acestui ideal a fost modelul economic. Premisele acestui succes fusesera create prin Actul Unic European (1986) despre care am vorbit intr-un curs anterior. Conform AUE, la sfarsitul anului 1992 ar fi trebuit sa fie inlaturate barierele netarifare din calea circulatiei libere a celor patru factori de productie in Europa - si deci desavarsirea crearii pietei comune a CE. Trei tratate importante au fost semnate de liderii europeni in acest deceniu. Totusi, primul - Tratatul Uniunii Europene - are un statut aparte, fiind un tratat fundamental al CEE si nu doar un tratat care modifica tratatele fondatoare.
6.1. Tratatul Uniunii Europene (TUE) sau Tratatul de la Maastricht
TUE consfiinteste ideea de uniune politica. Propunerea initiala pentru TUE continea scopul de realizare a unei uniuni federale, dar UK s-a impotrivit si s-a ramas la formula "ever closer union" a lui Hallerstein. Desigur, negocierile si pozitiile au fost mult mai nuantate, dar cel mai important opozant al ideii de federalizare europeana a ramas Marea Britanie. Consiliul European care a decis asupra TUE a avut loc in decembrie 1991, semnarea tratatului a avut loc in februarie 1992, Tratatul intrand in vigoare in noiembrie 1993. Au existat probleme la ratificare: Danemarca nu a ratificat TUE pentru ca in referendum-ul din iunie 1992 danezii l-au respins . Solutia gasita a fost urmatoarea: Danemarca va fi exceptata (opt out) de la (1) moneda unica (adica nu o adopta in rand cu celelalte state), (2) cetatenie europeana si (3) JAI. Un nou referendum a fost organizat in 1993 si cetatenii danezi au acceptat TUE in aceste conditii.
6.1.1. Care sunt prevederile fundamentale ale TUE?
Ø TUE reprezinta un nou stadiu al integrarii europene, bazat pe 3 pilieri:
o Comunitatea Europeana (comunitate economica si celelalte doua comunitati),
o PESC (Politica Externa si de Securitate Comuna,
o JAI (Justitie si Afaceri Interne)
Deci un pilier de politici comune - cel al domeniului economic (inclusiv un calendar pentru moneda unica) si 2 pilieri de cooperare interguvernamentala (PESC si JAI); o formalizare in tratat fundamental a Politicii Externe si de Securitate Comune (PESC), dar in care totusi responsabilitatea ramane a statelor participante.
Ø Un calendar concret al crearii monedei unice pana in 1999; o confirmare a Planului Delors din 1989 (Uniunea Economica si Monetara); partea cea mai consistenta a TUE o reprezinta descrierea pasilor UEM
6.1.2. Adancirea integrarii prin TUE
Adancirea integrarii este marcata de urmatoarele prevederi.
Ø Largirea ariei de responsabilitati a UE asupra a noi domenii: protectia consumatorului, politici de sanatate publica, transport trans-european, educatie si politici sociale (cu exceptia UK).
Ø Cooperare mai intensa pe probleme de afaceri interne: azil, imigratie; crearea Europol pentru combaterea traficului de droguri si a crimei organizate.
Ø Crearea Comitetului Regiunilor; cresterea fondurilor structurale pentru tarile sarace.
Ø Crearea institutiei Ombudsman.
Ø Crearea notiunii ambigue de "cetatenie europeana" - care semnifica dreptul cetatenilor statelor membre de a-si stabili domiciliul oriunde pe teritoriul UE; dreptul de a vota in alegerile locale si alegerile europene acolo unde si-au stabilit domiciliul.
Ø Puteri sporite pentru Parlamentul European: introduce procedura de co-decizie prin care PE are drept de veto asupra legislatiei (co-decide cu Consiliul de Ministri).
Au fost exceptate (opt out) de la stadiul al treilea al UEM atat UK cat si Danemarca. Capitolului Social, asupra caruia cazusera de acord toate cele 11 fara UK, nu a fost inclus in TUE datorita UK. A fost adoptat ca act aditional, la care UK nu a aderat atunci (abia laburistii l-au acceptat in 1997 si prin urmare a fost incorporat in Tratatul de la Amsterdam).
6.2. Evolutii semnificative in UE intre Maastricht si Amsterdam
In 1992 este creat Spatiul Economic European (European Economic Area sau EEA) in ideea pregatirii posibililor viitori membri ai UE, prin semnarea acordului intre cei 7 (EFTA) si cei 12 (UE). Tarile EFTA au acceptat regulile pietei unice. EEA a intrat in vigoare in 1994.
Negocierile cu aplicantii Austria, Finlanda, Suedia, Norvegia au fost incheiate in 1994; dar Norvegia a organizat un nou referendum (al doilea dupa cel din 1972 pe aceasta tema) si refuza a doua oara aderarea. Celelalte trei intra in UE in 1995. Astfel, EFTA ramane cu doar patru membri: Lichtenstein, Elvetia, Islanda si Norvegia.
Au fost deschise negocieri in 1998 cu Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Estonia si Cipru (asa-numitul grup Luxemburg). Negocieri de aderare au fost deschise cu celelalte 6 tari est-central europene in 2000 - Slovacia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Romania, Malta (,grupul Helsinki' - denumit dupa numele locului in care a avut loc Consiliul European care a decis in 1999 invitarea acestor tari sa inceapa negocieri).
6.3. Tratatul de la Amsterdam (1997)
Acest tratat a fost rezultatul unei conferinte interguvernamentale prelungite, ce a avut loc intre 1996 - 1997, orientata spre pregati rea inevitabilei extinderi spre est a UE. Tratatul a fost semnat la Consiliul European de la Amsterdam in iunie 1997. A fost un tratat mai putin notabil si mai putin controversat decat AUE si decat Maastricht.
Cele mai importante prevederi au atins domeniul JAI, capitolul social, schimbari institutionale, PESC.
In domeniul JAI:
Ø De la Amsterdam incoace problemele de azil, vize, imigratie, controlul granitelor fac obiectul reglementarilor si procedurilor UE.
Ø Acordul Schengen este incorporat in UE.
Ø Cooperarea dintre politiile nationale este intarita, inclusiv Europol - anticipand un fel de FBI European.
Ø Pilierul JAI a fost redenumit: Police and Judicial Co-operation in Criminal Matters - ceea ce inseamna ca se trece dincolo de inter-guvernamental in domeniul afacerilor interne; cooperarea inseamna mai mult.
Ø Pune problema armonizarii codurilor penale (UK a fost rezistenta, datorita dreptului cutumiar).
Capitolul social - a fost inclus in tratat: politici de angajare, dezvoltare sustenabila, protectia sanatatii, protectia consumatorilor au devenit obiect al politicilor UE.
Schimbari institutionale:
Ø Extinde considerabil aria de initiative legislative care sunt supuse procedurii de co-decizie; scade importanta procedurii de cooperare in favoarea procedurii de co-decizie pentru a plasa PE pe o pozitie mai buna de putere fata de Consiliul de Ministri.
Ø Creste numarul de politici in care votul cu majoritate calificata este necesar (si scade numarul celor care necesita unanimitatea); PESC este inclusa aci, la vot cu majoritate calificata, dar nu in toate privintele; Politica Europeana de Securitate si Aparare (PESA) ramane in domeniul unanimitatii.
Ø Redefineste subsidiaritatea, intarind ireversibil prioritatea dreptului comunitar.
Ø Guvernele nationale nu mai au dreptul de initiativa ci doar Comisia are dreptul de a face propuneri catre Consiliu.
Ø Rotatia presedintiei UE se va realiza dupa 1997 nu in ordine alfabetica ci prin alternanta: tara mica - tara mare.
In domeniul PESC
Ø Tratatul de la Amsterdam a infiintat postul de Inalt Reprezentant al PESC (pentru care ulterior a fost numit Javier Solana, in functiune si azi).
Ø Declara Uniunea Europei Occidentale[2] (intemeiata in 1954) ca parte integranta a PESC, cu respectarea obligatiilor NATO.
Ø Votul majoritar este extins la problematica PESC.
6.4. Tratatul de la Nisa
Desi liderii europeni isi propusesera aceasta, Tratatul de la Amsterdam nu a reusit sa produca acea schimbare institutionala care sa adapteze UE la procesul de extindere cu noii membri din CEE. Tocmai de aceea a fost necesara adoptarea unor noi modificari la Tratatele existente, iar acestea au fost cuprinse in Tratatul de la Nisa.
Presedintia franceza a pregatit acest Tratat pentru Consiliul European de la Nisa de la sfarsitul presedintiei sale (decembrie 2000). Printre cele mai radicale propuneri avansate se numara urmatoarele:
eliminarea virtuala a veto-ului national;
crearea unei constitutii scrise - deci a unei instante supranationale
dezvoltarea Europol ca forta de politie europeana;
abandonarea controalelor de frontiera interne;
cresterea puterii PE;
crearea de partide europene care sa intre in competitie la alegerile pentru PE.
|
