Domeniul politic - obiect de studiu al Politologiei; raportul dintre domeniul politic si celelalte domenii ale vietii sociale
Societatea, într-o abordare sistemica, reprezinta un sistem g 656e45g lobal de un fel deosebit. În raport cu celelalte sisteme globale, acest sistem are anumite trasaturi specifice care, într-un fel, îl face unic în univers. Astfel, societatea privita ca sistem global are la baza gândirea si actiunea omului care, pe de o parte, îi da posibilitatea sa se autoreflecte si reflectându-se pe sine, reflecta întregul univers, iar pe de alta parte îi da posibilitatea sa se dezvolte pe linia progresului istoric. Rezulta prin urmare ca societatea este singurul sistem global din univers care are capacitatea de a se autoreflecta si dezvolta.
Pentru ca sa existe si sa se dezvolte, societatea îsi specializeaza anumite domenii, carora le încredinteaza activitati specifice care, împreuna, concura la scopurile urmarite de existenta si progres social.
Un prim domeniu pe care societatea îl specializeaza îl constituie domeniul economic caruia îi sunt încredintate activitati privind producerea, circulatia si desfacerea bunurilor materiale fara de care societatea n-ar putea sa existe si sa se dezvolte.
Un alt domeniu specializat de societate este cel al vietii spirituale a carei menire se refera la autoreflectare si la reflectarea întregului univers pe baza carora, oamenii actioneaza în mod constient pentru asigurarea dezvoltarii sociale.
Existenta si dezvoltarea sociala reclama totodata si un alt domeniu al vietii sociale, domeniul politic caruia îi sunt încredintate activitati privind organizarea si conducerea de ansamblu a societatii, prin intermediul carora se asigura functionalitatea complexului social al unei comunitati umane.
Între domeniile vietii sociale (economic, spiritual, politic) exista legaturi organice de conditionare si potentare reciproca în sensul ca unul fara celelalte nu poate exista si, în acelasi timp, cu cât fiecare dintre ele este mai bun si societatea, în ansamblul ei, functioneaza mai bine.
Legat de locul si rolul domeniilor sociale în ansamblul societatii sunt formulate puncte de vedere diferite.
Astfel, unii sustin ca domeniul economic ar constitui domeniul hotarâtor al vietii sociale, în sensul ca fara de el n-ar putea exista societatea si ca, în acelasi timp, acesta ar determina existenta si viabilitatea celorlalte domenii.
Un astfel de punct de vedere îsi are sorgintele înca din antichitate, dupa expresia latina "primum bibere de inde filosofare", adica "întâi sa mâncam sa bem si apoi sa filosofam". În prezent acest curent de gândire, se bucura de mare raspândire, curent la care s-au raliat si marxistii cu nuantari diferite. Astfel, Marx, în "Capitalul", sustine fara echivoc ca domeniul economic este cel hotarâtor, de el depinzând celelalte domenii. La aceasta teza a lui Marx, Lenin face o nuantare cu vadit scop ideologic. Sustinând ca si Marx, rolul determinant al economicului, Lenin adauga o noua teza si anume ca în epoca contemporana, când, dupa parerea lui se punea problema creierii unei societati noi, socialiste, politicul ar capata un rol de factor prim, în sensul ca acesta ar prefigura economicul fara sa-i suprime rolul hotarâtor. Astfel, Lenin sustinea ca trebuie mai întâi preluata puterea politica sub forma dictaturii proletariatului careia îi revine rolul de a crea baza economica a noii societati prin mijloace de deposedare si reprimare a vechii orânduiri sociale.
Aceasta teza nu se justifica din punct de vedere stiintific si este periculoasa sub aspect politic. Prin intermediul acestei teze marxist-leninistii încercau sa formuleze o baza teoretica regimurilor totalitare, politicii de reprimare folosita pe scara larga în societatea socialista, societate pe care au urmarit s-o impuna omenirii.
În fapt, domeniile vietii sociale (economic, spiritual, politic) sunt absolut necesare, fiecare dintre ele având rolul bine definit în dezvoltarea societatii omenesti.
Noi consideram ca nu este bine sa se faca o ierarhizare a domeniilor vietii sociale, întrucât nu se justifica din punct de vedere stiintific, în sensul ca fiecare dintre ele este absolut necesar pentru existenta si dezvoltarea societatii, lipsa unuia dintre acestea ar duce la disparitia respectivelor comunitati umane.
Toate aceste domenii constituie obiectul studiului anumitor stiinte - stiintele sociale.
Definirea obiectului unei stiinte, în general, si, în mod deosebit, al unei stiinte sociale, este o problema complexa care impune precizarea mai multor elemente precum: domeniul strict pe care îl studiaza si din ce unghi de vedere; categoriile, procesele sociale si legile specifice; locul stiintei respective în sistemul stiintelor sociale în general si în cadrul sistemului stiintelor din domeniul de activitate respectiv. Prin urmare, definirea obiectului de studiu al "Politologiei" evidentiaza locul si trasaturile caracteristice ale acesteia în raport cu celelalte stiinte politice.
Obiectul de studiu al politologiei este politicul, ca subsistem al sistemului social global. Politicul reprezinta acel domeniu al vietii sociale în care se desfasoara activitatea constienta a oamenilor pentru promovarea anumitor interese ce se manifesta sub o multitudine de forme precum: interese individuale, generale, de grup social, nationale, internationale, economice, spirituale, politice etc. Servirea si promovarea diversitatii de interese, atunci când se realizeaza în mod constient, prin activitati organizate si programate, se constituie în domeniul politic.
Domeniul politic se prezinta sub trei aspecte: sistem politic, actiune politica si gândire politica, între acestea existând o strânsa interdependenta.
În legatura cu momentul aparitiei domeniului politic, în lumea politologilor exista pareri controversate.
Unii politologi considera ca domeniul politic exista de la începutul vietii sociale, de când exista societatea, motivând ca activitatile constiente, de promovare a unor interese, au existat de la început. În cele mai primitive forme de organizare umana (ginta, trib), au existat si anumite activitati ce promovau constient diferite interese. seful unei ginti sau al unui trib stabilea, pe baza unei politici, cum si în ce masura urma sa-si satisfaca trebuintele fiecare membru al gruparii sociale.
Alti politologi considera ca în acea perioada este greu de vorbit de activitati politice pentru ca acestea presupuneau anumite structuri, institutii etc., pentru a putea promova organizat interesele. În epoca respectiva acestea lipseau în mod complet. Sigur ca seful unei cete sau unui trib, prin firea lucrurilor, era mai apropiat de bunul dobândit si putea sa-si adjudece o parte mai însemnata din acesta. Numai ca, acelasi lucru se putea referi la oricare membru al comunitatii respective, pentru ca oamenii nu puteau obtine decât un minimum de bunuri care sa le asigure existenta biologica, în acea perioada lipsind surplusurile pentru care s-ar fi ivit necesitatea unei politici de adjudecare.
Pornind de la aceste considerente, multi politologi considera ca domeniul politic apare o data cu diferentierea sociala, cu proprietatea privata, cu aparitia de surplusuri care necesitau o activitate constienta si organizata privind modalitatile de repartitie si de însusire a acestor surplusuri, iar de aici un întreg sistem de organizare, gândire si activitate politica. De aceea, se considera ca domeniul politic a aparut în momentul trecerii spre orânduirea sclavagista, când îsi fac aparitia institutiile politice, în special statul.
Se poate aprecia, fara sa ne pronuntam categoric pentru un anumit punct de vedere, ca domeniul politic a aparut pe o anumita treapta a dezvoltarii sociale, în perioada de trecere spre sclavagism, având înca forme incipiente, necristalizate în comunitatile umane anterioare.
Aparitia domeniului politic a condus la o dezvoltare sociala constienta care a accelerat progresul istoric. Dupa cum se stie, dezvoltarea sociala din toate timpurile se realizeaza sub doua forme: spontana si constienta. Dezvoltarea constienta, spre deosebire de cea spontana, presupune o activitate programata, organizata în concordanta cu cerintele progresului istoric care sa conduca la o concordanta între scopurile propuse si rezultatele activitatii desfasurate. Politicul este elementul care a dat posibilitatea oamenilor sa-si organizeze activitatea în asa fel încât sa realizeze într-o masura cât mai mare o dezvoltare constienta.
si dezvoltarea spontana are la baza o activitate constienta a oamenilor, dar aceasta activitate nu realizeaza o concordanta între scopurile propuse si rezultatele obtinute, fie datorita insuficientei cunoasteri, fie promovarii unor interese ce contravin mersului înainte al societatii. Dezvoltarea constienta are la baza o activitate bazata pe o anumita cunoastere corecta a realitatii, care atesta posibilitatea realizarii unor obiective în concordanta cu progresul istoric mult mai rapid si cu pierderi mai putine decât în cazul dezvoltarii spontane.
Aparitia domeniului politic a creat necesitatea organizarii unui sistem politic menit sa asigure functionarea de ansamblu a societatii. O caracteristica a domeniului politic, în afara de faptul ca el reprezinta activitatea constienta pentru promovarea unor interese, consta în aceea ca, pe masura dezvoltarii sociale, a înaintarii societatii pe noi trepte, acesta a capatat o însemnatate tot mai mare. Fiecare orânduire sociala a marcat si o sporire a importantei domeniului politic în viata sociala. În prezent, în lumea contemporana, rolul domeniului politic este tot mai mare în functionalitatea societatii, în dezvoltarea complexelor probleme cu care se confrunta omenirea.
Epoca contemporana se caracterizeaza printr-o interdependenta a tuturor fenomenelor si care, de fapt, a creat probleme cu caracter global precum: dezvoltarea generala a întregii societati umane care sa elimine subdezvoltarea, problemele pacii si razboiului, problemele mediului ambiant, problema materiilor prime si energetice si, legat de toate acestea, promovarea unui curs democratic al întregii organizari politice care sa asigure libertatea, bunastarea, independenta si egalitatea în drepturi a tuturor cetatenilor si popoarelor.
Aceasta realitate reclama ca sistemul politic, structurat, de regula, pe criterii nationale, sa asigure promovarea progresului pentru fiecare natiune si, printr-o colaborare între state, sa contribuie la rezolvarea problemelor cu caracter global existente în epoca contemporana. Explicatia o gasim în faptul ca problemele globale afecteaza viata tuturor popoarelor, decurgând din aceasta necesitatea rezolvarii lor prin efortul concret al întregii comunitati umane.
Se poate aprecia ca omenirea se afla în prezent la un moment de rascruce. Ori reuseste ca, prin eforturi comune a tuturor popoarelor, sa rezolve sau cel putin sa gestioneze în mod corespunzator problemele pacii si razboiului, ale apararii mediului ambiant, ale dezvoltarii generale a societatii prin eliminarea subdezvoltarii, ale organizarii democratice a societatii si în acest caz societatea omeneasca supravietuieste si se poate dezvolta, ori daca nu se reuseste acest lucru, existenta oemnirii este pusa sub semnul întrebarii.
Problemele globale ale omenirii, nu pot fi rezolvate decât prin implicarea ferma si în mod corespunzator a factorului politic, în speta a tuturor guvernelor, a partidelor politice, cum si a diferitelor organizatii internationale în scopul triumfului fortei argumentului, ci nu a argumentului fortei.
Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât astazi în activitatea politica sunt atrase categorii tot mai mari de oameni care, pentru a actiona cât de cât corespunzator, trebuie sa beneficieze de programe politice atât în plan national cât si în plan international care sa concorde cu nevoile de progres ale omenirii, de pace si stabilitate în lume.
Asertiunea gânditorilor antici ca omul este, în primul rând, un "zoon-politikon" îsi capata astazi mai mult ca oricând, adevaratele sale dimensiuni.
Spre deosebire de trecut, în prezent nu exista problema mai mare sau mai mica ce confrunta omenirea, care sa nu aiba si aspect politic si care sa nu necesite o rezolvare politica. Daca în trecut politica era apanajul unor grupuri restrânse de oameni, de regula a celor ce faceau parte din organele de conducere sociala, astazi actiunea politica cuprinde categorii sociale tot mai largi. În lumina acestor realitati, apare importanta stiintelor politice în general si a politologiei în special, care sa ofere un fundament stiintific factorilor de decizie politica, dar si o cultura politica tuturor cetatenilor pentru a participa în cunostinta de cauza la viata societatii.
Pe masura dezvoltarii sociale, oamenii simt nevoia tot mai mult a unei activitati politice complexe, care presupune o organizare riguroasa cu institutii corespunzatoare, menite sa asigure buna functionare a societatii si, în ultima instanta, a satisfacerii trebuintelor umane.
Domeniul politic trebuie sa slujeasca, în primul rând, economicului, dar si societatii în ansamblu, pentru ca acesta sa-si realizeze finalitatea sa de satisfacere a trebuintelor umane în conditii cât mai bune. Asadar, domeniul politic este necesar pentru viata sociala în care oamenii actioneaza constient pentru ca problemele lor vitale sa fie rezolvate în concordanta cu cerintele obiective ale progresului istoric.
|
