ELEMENTELE DE EVALUARE A SISTEMULUI CDI. ORGANIZARE SI CONDUCERE

ELEMENTELE DE EVALUARE A SISTEMULUI CDI. ORGANIZARE sI CONDUCERE

CADRUL POLITIC SI LEGISLATIV

Structurile implicate in elaborarea politicii CDI

Ministerul Educatiei si Cercetarii este structura responsabila de formularea, monitorizarea, implementarea si evaluarea politicilor CDI. Alte structuri implicate in elaborarea politicilor de dezvoltare sunt:

Ministerul Economiei si Comertului;

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Protectiei Mediului;

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informationale;

Ministerul Transportului si Turismului;

Ministerul Muncii si al Solidaritatii Sociale;

Ministerul Sanatatii si Familiei;

Ministerul Apararii Nationale.

Activitatea MEC este supervizata de catre structuri reprezentative pentru mediul stiintific, tehnologic si industrial.

Prioritati si repere in elaborarea politicii CDI

Modul de selectare si implementare a prioritatilor in CD constituie esenta politicilor din acest domeniu întrucât stau la baza alocarii fondurilor pentru CDI si reflecta directiile de implicare a CD in realizarea obiectivelor strategice economice si sociale.

Selectarea prioritatilor in stiinta si tehnologie a devenit o practica europeana dupa 1945, când s-a resimtit acut necesitatea interventiei publice pentru sustinerea acelor domenii care puteau contribui, prin rezultatele lor, la cresterea economiilor postbelice. Cercetarea - dezvoltarea a fost inclusa pe lista domeniilor ce urmau sa aiba suport public, stabilindu-se totodata o serie de prioritati structurale si tematice specifice acestui domeniu. In timp, atât metodele de selectare cat si institutiile responsabile s-au rafinat si dezvoltat iar procesul definirii prioritatilor in &# 242i81c 351;tiinta este comun tuturor tarilor membre ale OECD si UE. Expresia institutionalizata a alegerii si implementarii prioritatilor in cercetare-dezvoltare au fost la început "Consiliile Cercetarii" sau "Consiliile stiintei". Aceste noi organisme, cu rol initial de implementare a prioritatilor stabilite la nivel politic, au dobândit ulterior responsabilitatea coordonarii diferitelor domenii ale stiintei si monitorizarii contributiei lor la formarea "capacitatii nationale de cercetare", dezbaterii criteriilor de alocare a fondurilor si finantarii unor programe speciale.

Calitatea activitatii acestor institutii dedicate special fie identificarii prioritatilor ( în consens cu relevanta socio- economica si stiintifica a diferitelor domenii de cercetare) fie implementarii lor, sau, cumulând cele doua functii, a fost conditionata de independenta lor politica. Ele au statut de institutii neguvernamentale, bazate pe echipe de experti evaluatori competenti si morali, care trebuie si selecteze, pe baza unor criterii general valabile, de ordin stiintific si financiar, proiectele si temele de cercetare ce urmeaza a fi finantate.

Experienta a demonstrat ca atitudinea responsabila, etica, autoritatea stiintifica, transparenta, si flexibilitatea acestor Institutii a constituit un factor esential pentru selectarea si implementarea eflcienta a prioritatilor din C&D precum si pentru asigurarea unui sistem de evaluare adecvat promovarii performantei stiintifice si mentinerii unei comunitati stiintifice sanatoase.

Practica selectarii prioritatilor in Ţarile dezvoltate este marcata de câteva trasaturi distincte si anume:

Recunoasterea, inclusiv de catre publicul larg, a rolului strategic al stiintei si tehnologiei in asigurarea conditiilor dezvoltarii durabile : calitatea educatiei, protectia mediului, mentinerea starii de sanatate a populatiei, siguranta alimentara etc.

Conexiuni multiple si parteneriat intre operatorii din CD dar si intre acestia si beneficiari din economie si societate, in vederea multiplicarii surselor de sustinere a acestui domeniu si cresterii eficientei utilizarii fondurilor, mai ales a celor publice.

Amprenta puternica asupra sistemului CD a factorilor politici si   regionali;

Luarea in considerare a contextului international in stabilirea prioritatilor ca urmare a internationalizarii stiintei si tehnologiei; competitia si cooperarea dintre echipe de cercetatori, laboratoare si institute de cercetare din diferite tari este o practica curenta, mai ales in UE.

Din studiul experientelor internationale, in special a celei din tarile UE, au rezultat urmatoarele aspecte relevante pentru România :

In pofida diversitatii mecanismelor decizionale exista o trasatura comuna si anume, interactiunea dintre obiectivele comunitatii stiintifice si tehnologice si cele economico-sociale;

Ciclurile din stiinta si tehnologie sunt mai stabile decât cele administrative si politice, ceea ce influenteaza durata pentru care sunt elaborate prioritatile, modul de finantare si de formare a personalului din CD, impunându-se o viziune pe termen mediu si lung;

In stabilirea prioritatilor sunt implicate institutii special dedicate, organisme neguvernamentale, independente politic, care se bazeaza pe puternice echipe de experti evaluatori independenti;

Are loc o revizuire periodica a sistemului de prioritati, de regula la 3-7 ani;

La nivelul UE si in majoritatea tarilor membre exista sisteme consultative, ca mecanism complex de stabilire a prioritatilor CD, la care participa reprezentanti ai comunitarii stiintifice, firmelor, guvernului, sindicatelor si experti din diferite domenii; procedurile consultative sunt flexibile, pentru a se adapta rapid schimbarilor
din mediul economico- social;

Utilizatorii finali ai rezultatelor CDI au un cuvânt greu de spus in stabilirea prioritatilor pentru cercetarea aplicativa;

Formularea prioritatilor se concretizeaza in programe sau planuri strategice multianuale care sunt corelate, pe de o parte cu constrângerile politice, economice si sociale iar, pe de alta, cu domeniile de avangarda ale stiintei si tehnologiei;

In implementarea prioritatilor un rol important revine selectiei celei mai competente echipe de cercetare, precum si a unui coordonator de program care sa se impuna prin prestigiu stiintific si managerial;

Combinarea prioritatilor tematice cu cele structural s-a dovedit a fi cea mai eficienta modalitate de selectare si implementare a prioritatilor ;

Modelul pluralist si descentralizat de stabilire a prioritatilor functioneaza mai eficient atunci când obiectivele sunt relativ constante si resursele alocate sunt in crestere;

Bugetul constituie un factor esential pentru conturarea, selectarea si implementarea prioritarilor; problema cea mai dificila, anume cea a alocarii bugetare, trebuie solutionata având in vedere:

o rezolvarea urgentelor, stabilite pe baza informatiilor transmise mediului stiintific de economie si societate;

o stimularea performante stiintifice si alocarea prioritara spre centrele de excelenta stiintifica;

o distributia fondurilor pe un set de prioritar stabilite pe o perioada mai lunga de timp;

In majoritatea tarilor UE propunerile de prioritati sunt facute de ministere sau alte organizatii care conduc activitatea de CD, dar sunt dezbatute cu expertii din diferite medii cum ar fi cel stiintific, economic, social, in cadrul unor workshopuri speciale, înainte de a fi adoptate de guvern si înaintate Parlamentului;

Stabilirea prioritarilor tine seama de dimensiunea internationale a stiintei si tehnologiei, de mecanismele de finantare existente la nivel international si de posibilitatile de atragere in proiectele nationale a unor specialist recunoscuti pe plan mondial.

Un valoros exercitiu de alegere a prioritarilor, de care România s-ar putea folosi ca model pentru stabilirea prioritarilor tematice, s-a efectuat in cadrul UE cu prilejul pregatirii Programului Cadru 7.

S-au identificat urmatoarele II domenii prioritare : sanatatea ; protectia consumatorului; energie ; mediu, ajutor de stat; agricultura si pescuit; biotehnologii; tehnologia informatiilor si comunicare; educatie si training; social; coeziune economica; justitie. Procedura de selectare s-a bazat pe : studierea obiectivelor politice ale UE; analiza perspectivelor de piata; analiza pozitiei competitive a industriei; nevoi viitoare identificate prin foresight sau alte exercitii similare; opiniile comunitatii stiintifice si ale reprezentantilor industriei.

Selectia temelor prioritare a avut loc printr-un proces de larga consultare cu comunitatea stiintifica, industria, alti beneficiari. si-au exprimat opinia cu acest prilej 1700 de organizatii . Criteriile de identificare au fost:

Contributia la realizarea obiectivelor politice la nivel european (Agenda Lisabona revizuita, etc.). Domeniul tematic trebuie sa fie de mare importanta sau sa devina relevant pe parcursul derularii FP7.

Potentialul de cercetare existent - domeniul tematic selectat sa fie sustinut de un potential puternic pentru cercetarea de excelenta, precum si de diseminarea si transferul rezultatelor in beneficiul societatii si economiei. S-au identificat ariile de cercetare relevante, cu posibile aplicatii prin analiza investitiilor trecute, a experientei si succesului in programul FP6, prin comparatii Internationale asupra performantelor CD si opiniile comunitarii stiintifice si ale reprezentantilor economiei.

3. Valoarea adaugata, justificata de:

externalitati si beneficii din cercetare si posibilitatea de a atrage noi investitii publice si private;

multidisciplinaritate si masa critica pentru a depasi fragmentarea si paralelismele nenecesare, lipsa de conectare si interoperabilitate;

complementaritatea cu alte actiuni interguvernamentale nationale si private; accentuarea vizibilitatii cercetarii europene de excelenta.

La nivelul UE, alegerea prioritarilor este considerata un instrument de luarea a deciziilor in care sunt implicate deopotriva cercetarea si economia. Este in esenta un proces colectiv si consultativ, care forteaza actorii implicati sa se concentreze asupra unei viziuni pe termen lung. Exercitiile de foresight stau la baza alegerii prioritarilor in toate tarile OECD. Expertii UE subliniaza ca « fara prioritati nationale si o evaluare sistematica a eficientei programelor derulate, bugetul public CD va fi tot mai ineficient cheltuit.

O directie strategica noua la nivelul UE este viziunea asupra cercetarii fundamentale⁴, care, in opinia expertilor UE, in ultimele doua decenii a fost umbrita de alte prioritati din domeniul cercetarii, mai ales cele « society-driven» si « industry-oriented . Ambitia de a construi economia bazata pe cunoastere si Spatiul European al Cercetarii impune o baza stiintifica puternica si capital uman de înalta calitate. Este necesar un echilibru intre « cercetarea pentru progresul cunoasterii » si « cercetarea pentru aplicarea cunoasterii».

Prioritatile tematice mentionate si procedurile de selectare a acestora pot constitui un punct de plecare pentru selectarea prioritarilor tematice in România.

Cunoasterea structurii activitatilor CDI pre- si post-1990 sunt importante pentru o mai buna intelegere a modului de functionare actuala a acestui sistem. Înainte de 1990 activitatea CDI se desfasura in institutiile de stat: universitati (activitatea de baza a acestora era predarea, cercetarea ocupând un rol secundar), Institute de Cercetare si in Academia Romana (mare parte din activitatea de cercetare desfasurata in aceasta perioada se desfasura in Academic).

Dupa 1990 economia de piata a însemnat si trecerea la o societate in care inovarea si economia bazata pe cunoastere au devenit repere importante si in care domina competitivitatea. In consecinta multe din aceste institute au fost fragmentate, lipsa fondurilor, interesul redus fata de cercetare si dezvoltare in contextul economiei de piata necesitând noi modalitati de actiune. Unele dintre aceste institutii au ramas in custodia statului (subordonate diferitelor ministere), altele s-au privatizat lupta pentru obtinerea resurselor financiare in vederea desfasurarii activitatii a devenit acerba.

Impactul modificarilor este vizibil la nivelul universitarilor care au alocat o tot mai mare atentie activitatilor de cercetare. Acesta a avut la baza fondurile de Banca Mondiala si de Guvern. Imediat dupa 1990 lipsa unor politici care sa traseze repere in domeniul CDI a dus la o proliferare a institutiilor care desfasoara activitate cu caracter CDI.

In România, datorita evolutiilor de dupa 1990, atât din domeniul CD cat si pe plan economico-social, nu au existat prioritati nationale ale CD pana in anul 1994. Cele trei mari componente ale sistemului CD, si anume: institutele Academiei Romane, institute si universitati apartinand Ministerul Educatiei si institute din subordinea Ministerului Cercetarii sau finantate prin Fondul Special de CD, au avut propriile lor prioritati.

Din 1994-1995, odata cu lansarea Planului National de Cercetare - Dezvoltare-Orizont 2000, a aparut ideea de a finanta prioritar ,,programele cu caracter interdiciplinar si intersectorial, care sa promoveze parteneriatul pentru rezolvarea unor probleme complexe". In realitate, prin acest program s-a finantat, dupa parerea fostului presedinte al ANSTI, "tot ce putea oferi stiinta romaneasca" . Astfel, prin cele 22 de comisii de specialitate s-au finantat in anul 1998, 8286 de teme, programe operationale, programe zonale si interdiciplinare, efectuate in sute de institute national, institute ale Academiei Romane, unitati de invatamant superior, organizatii neguvernamentale precum si societati comerciale.

Obiective prioritare, mat ales strategice si structural, au aparut din 1997 când, s-au lansat programele nationale prioritare care fac parte din Planul National de Cercetare-dezvoltare, Inovare (PNCDI).

PNCDI reprezinta principalul instrument prin care se asigura: « coordonarea, corelarea si realizarea politicilor nationale din domeniul cercetarii-dezvoltarii si cunoasterii; corelarea politicilor din domeniul CDI cu prioritatile de dezvoltare economica si sociala sustinute de ansamblul politicilor guvernamentale; coerenta si continuitatea activitatilor din domeniul CDI, al cunoasterii si inovarii ». Putem considera ca prioritati strategice ale CDI cele II obiective ale acestor programe .

Evaluarea modului de implementare a prioritatilor si de realizare a obiectivelor propuse, efectuata de catre MEC, prin Rapoarte anuale asupra realizarii PNCDI este preponderent cantitativa, fara sa contina aprecieri calitative sau studii de impact. Din analiza comparative a structurii fondurilor alocate pentru proiectele finantate cu structura pe ramuri a productiei industriale si a ponderii ramurilor industriei in totalul exporturilor, se poate constata ca "prioritatile" in alocarea fondurilor pentru CD industrial nu au avut un impact economic vizibil.

Strategia Nationala de dezvoltare pe termen mediu, elaborata in contextul aderarii la UE, contine alte obiective prioritare privind domeniul C-D, referitoare la:

Dezvoltarea capacitatii de generare a cunostintelor stiintifice si tehnologice, prin sprijinirea formarii si extinderii nucleelor, centrelor de excelenta, in domenii considerate prioritare (fara a se mentiona care sunt acestea); cresterea resurselor din domeniul cercetarii; imbunatatirea accesului la sursele de informare; perfectionarea managementului proiectelor; integrarea unitatilor romanesti de profil in retelele si programele internationale.

Cresterea calitatii si eficientei unitatilor de C-D prin reducerea decalajelor tehnologice; dezvoltarea infrastructurii informationale; aplicarea unor proceduri standard de evaluare a unitatilor, activitatilor si personalului din domeniul C-D, conform uzantelor internationale; îmbunatatirea procedurilor de selectie, a practicilor manageriale si a orientarii spre piata a unitatilor de CDI; dezvoltarea capacitatii de difuzare a cunostintelor
stiintifice si tehnologice prin extinderea serviciilor de marketing, a birourilor de legaturi cu industria etc.; dezvoltarea activitatilor de promovare publica a C-D; dezvoltarea capacitatii de absorbtie a inovarii in mediul economic; sustinerea mobilitatii cercetatorilor, specialistilor si studentilor din institute si universitati catre firme; imbunatatirea accesului
firmelor la facilitati informationale si la servicii de asistenta stiintifica si tehnologica.

Introducere la Raport asupra realizarii Planului National Orizont 2000 pe 1988 MEC, Activitatea de cercetare : Analiza Planului National de Cercetare dezvoltare si Inovare pe anul 2003

Dezvoltarea potentialului de C-D si inovare la nivelul firmelor prin realizarea de proiecte comune cu institutele si centrele de profil si utilizarea de scheme stimulative de co-finantare.

Cresterea graduala a ponderii cheltuielilor de CD si inovare in PIB, începând cu anul 2001, pana la un nivel comparabil cu cel al statele membre ale UE.

Pozitia României privind integrarea in Spatiul European al Cercetarii a fost sustinuta, in anul 2000 printr-o serie de documente care reflecta adoptarea de catre România a acquis-ului comunitar privind stiinta si cercetarea. In aceste documente sunt consemnate o serie de prioritati, ca de exemplu: dezvoltarea suportului legislativ, financiar si organizational pentru asigurarea participarii la Programele cadru ale Comunitatii; pregatirea generala a domeniului in vederea aderarii, respectiv a integrarii in spatiul de cercetare European; corelarea programelor nationale de cercetare, realizarea retelelor de excelenta si a unor mari proiecte de cercetare orientata, România îsi propune: corelarea continua a programelor nationale CDI cu cele ale UE; promovarea formarii si dezvoltarii centrelor de excelenta, asigurarea, in domenii economice considerate prioritare, a unor surse interne de competenta si expertiza stiintifica si tehnologica de nivel înalt prin: infiintarea Consiliului de evaluare institutionala; adoptarea unui sistem european unitar de evaluare si acreditare a organizatiilor CDI; dezvoltarea activitatilor in retea intre organizatiile CDI din statele membre ale UE si din tarile candidate; instituirea unor programe de "înfratire" intre organizatiile CDI din statele membre ale UE si România; realizarea unei finantari adecvate .

Obiectivele strategice guvernamentale ale perioadei 2005-2008 sunt definite astfel:

Dezvoltarea si transferul in economic a tehnologiilor avansate pentru a asigura contributia unor sectoare la cresterea competitivitatii;

Întarirea legaturilor dintre cercetare si Industrie si transferul de tehnologie si rezultate ale cercetarii;

Corelarea activitatii de CDI cu politica industriala a României;

Majorarea cheltuielilor publice pentru CD la 1% din PIB pana in 2007;

Întarirea capacitatii la nivelul autoritatii publice, unitatilor si personalului de CDI.

Cauze ale unui sistem fragil de selectare a prioritatilor :

Fragmentarea sistemului CDI a impietat asupra stabilirii unor prioritati la nivel national, fiecare segment institutional încercând sa-si formuleze propriile prioritati si sa obtina cat mai mult posibil din fondurile publice pentru implementarea lor.

Absenta mecanismelor de larga consultare si dezbateri pentru selectarea prioritatilor tematice, neimplicarea ministerelor de ramura si utilizatorilor rezultatelor cercetarii, cu efecte asupra disiparii tematice si institutionale (in cadrul PNCD din 2004 au fost finantate 4287 proiecte de cercetare la care au participat 12 275 de persoane), au constituit o aha
bariera in conturarea unor prioritati pe domenii de interes major tehnico - stiintific si economico-social.

La acestea, putem adauga, absenta unor strategii nationale, aprobate de guvern, atât pentru domeniul CDI cat si pentru cele conexe, precum si confuzia existenta in privinta directiilor de restructurare a principalelor ramuri ale industriei.

Functionarea defectuoasa sau absenta institutiilor cu rol major in selectarea prioritatilor prin consultarea reprezentantilor domeniilor implicate : Consiliul Inter-ministerial pentru stiinta si Tehnologie si Consiliului National pentru Politica stiintei si Tehnologiei, care, potrivit Legii 324/2003 avea chiar rolul de a stabili prioritati in cadrul Strategiei Nationale de CD.

Sistemul institutional al CD creat dupa 1990, s-a caracterizat printr-o fragilitate extrema, datorata inexistentei unei legi organice care sa reglementeze conceptia de ansamblu asupra domeniului, institutiilor si mecanismelor sale de functionare.

Factorul politic si-a pus puternic amprenta asupra frecventei schimbarilor care au avut loc in organizarea si functionarea sistemului S&T in sensul ca, la conducerea autoritatii guvernamentale s-au succedat in decurs de 11 ani - 7 ministru cu viziuni fundamental diferite asupra organizarii si conducerii acestui domeniu.

Daca accesul larg la competitie poate fi considerat un pas important in compatibilizarea sistemului romanesc de finantare cu cel din UE, numarul mare de institute de cercetare din România si de colective de cercetare, potentiali ofertanti de proiecte, combinat cu nivelul extrem de scazut al resurselor si cu absenta unui numar rezonabil de prioritati desprinse din politicile economico-sociale, a dus la falimentara alocarilor bugetare si prin urmare la ineficienta utilizarii fondurilor. Comparativ cu Ţarile membre ale UE, sau cu unele tari admise recent, in România nu exista institutii de fundamentare a deciziilor guvernului in politica stiintei si tehnologiei care sa ofere studii fundamentate stiintific privind evolutiile pe plan mondial si studii de prognoza tehnologica. Lipsa activitatilor CD in mediul industrial si infrastructura deficitara se asociaza cu o pondere redusa a activitatilor de inovare. Pe baza raportului European Innovation Scoreboard for 2004, economia romaneasca prezinta caracteristicile unei economii preocupata de restructurarea industriei si cautarea de noi piete de desfacere si nu de stimularea activitatilor CDI. Asa cum se mentiona in raportul Romanian Economic Society:

Principala sursa de competitie este asigurarea unor costuri mai mici si nu introducerea de noi tehnologii sau inovarea la nivelul produselor si serviciilor oferite;

Tehnologiile noi sunt importate, acestea fiind de cele mai multe ori rezultatul unor investitii straine;

Multe întreprinderi sunt implicate in activitati de asamblare.

Peisajul UE este foarte diferit, dincolo de traditia care exista in universitati pe linia de cercetare, in mediul industrial domina cercetarea si inovarea aplicata. Parteneriatele dintre actorii din diferitele sectoare este foarte frecvent (ONG, universitati, firme).

De asemenea, se constata ca institutii cu rol major in elaborarea politicii stiintei, pornind de la prioritatile economico-sociale, cum ar fi Consiliul Inter-ministerial pentru stiinta si Tehnologie, practic nu au functionat. Organizarea sistemului de CDI din România este reglementata de politici, strategii si acte normative care asigura conditiile necesare pentru ca activitatea sistemului sa se deruleze in conformitate cu obiectivele României privind integrarea europeana si atingerea obiectivelor strategic! de la Lisabona.

In ceea ce priveste politicile care vizeaza stiinta, tehnologia si inovarea, statutul CD s-a modificat in ultimii ani, devenind dintr-un domeniu subventionat, unul de investitii, având ca si scop stimularea dezvoltarii socio-economice. Nevoile de restructurare vor duce la o mai buna compatibilizare dintre cerintele pietei pentru inovare si resurse. Una dintre problemele care apare in acest context este aceea ca proiectele de cercetare sunt orientate pe dezvoltarea unor tehnologii a caror implementare in mediul economic necesita mari investitii.

Politicile care stau la baza Planului National de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013 (NPD 2007-2013), reprezinta o preocupare înca din anii '90. Prima varianta a acestuia a fost elaborata in 1999, revizuita in 2001, pentru intervalul 2001-2004 si din nou revizuita in 2004 pentru a acoperi intervalul 2004-2006. Ultimele doua variante au foste elaborate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC), de asemenea ei vor elabora si strategia pentru 2007-

Ministerului Integrarii Europene si Ministerului Economiei si Comertului sunt institutiile care au coordonat elaborarea acestui plan, având ca reper standardele UE prezentate la Lisabona, si anume:

Cresterea competitivitatii sectorului CDI (imbunatatirea competentelor stiintifice si tehnice, colaborare între institutiile care desfasoara activitati CDI - universitati, institute de cercetare, firme);

Cresterea calitatii produselor si serviciilor la standardele UE (dezvoltarea capacitatii de inovare a firmelor, investitii in noile tehnologii);

Dezvoltarea infrastructurii si a mediului de afaceri asigurarea unei retele de comunicare intre unitatile care desfasoara activitate CDI;

Evolutia in sensul dezvoltarii societatii informationale si a dezvoltarii infrastructurii.

Strategiile de stimulare a activitatilor CDI Principalele strategii ale MEC au in vedere:

Dezvoltarea sistemului national CDI, cresterea capacitatii acestuia de a oferi, difuza si transfera rezultate, cunostinte, informatii;

Imbunatatirea activitatilor CDI si a serviciilor la nivelul tuturor sectoarelor sociale, orientarea lor spre cerintele si solicitarile existente;

Dezvoltarea resurselor umane si a institutiilor specializate in activitati de CDI;

Stimularea unui climat inovator si cresterea capacitatii de absortie, difuzare, transfer la mediul economic;

Stimularea potentialului de dezvoltare economica si inovare la nivel local, regional;

Alocarea de fonduri

Stimularea activitatilor CDI implica pe de o partea alocarea de fonduri. Astfel, un important obiectiv este cresterea cheltuielilor alocate CDI la 1% din PIB in anul 2007, asa cum s-a negociat in documentul de aderare la UE (Capitolul 17 ,,stiinta si Cercetare") încheiat in 2000. Decizia Guvernului de a creste treptat, anual suma alocata activitatilor CDI conform tendintelor Europene a fost aprobata in 2003 (legea 324 pe 2003, care aproba Ordonanta de Guvern 57 din

Bugetul alocat activitatilor CDI desfasurate in sectorul public in anul 2004, a fost de 107 milioane de euro (4320 bilioane de lei, adica 0,18% din PIB), din care o cincime au fost alocate Academiei Romane si restul activitatilor desfasurate de MEC. In tabelul 1 sunt prezentate fondurile alocate pentru CDI din PIB in intervalul 1996-2000.

Tabelul 1. Ponderea creditelor bugetare alocate activitatii de cercetare-dezvoltare in PIB

Sursa: Institutul National de Statistica, (2004), Cercetare-dezvoltare In România - serii statistice (1998-2003)

Politicile de încurajare a activitatilor CDI se concretizeaza in urmatoarele programe de finantare:

Planul National de Cercetare, Dezvoltare Inovare (PNCDI) coordonat de MEC, acesta include 14 programe CD nationale in diferite domenii ale stiintei si tehnologiei (vezi Anexa 1), fiind promovate:

o Cresterea eficientei activitatilor CD pentru a create competitivitatea la nivel economic (noi produse, tehnologii, servicii);

o Stimularea unor proiecte CD realizate in colaborare (parteneriate intre diferitele sectoare, de exemplu institute de cercetare si Industrie);

o Promovarea dezvoltarii centrelor de cercetare de excelenta.

Cercetarea de excelenta aceste programe au fost aprobate recent prin Decizia de Guvern 368 din 2005. Scopul programului este stimularea si promovarea dezvoltarii potentialului de cercetare, a infrastructurii, pentru a realiza cercetare care sa corespunda standardelor europene din punct de vedere al calitatii si competitivitatii, care sa se încadreze in Ariile de Cercetare Europene (inclusiv Program Cadru de Cercetare FP7).

Granturi de cercetare stiintifica coordonate de MEC, prioritatea acestora este stimularea carierei tinerilor cercetatori, a echipelor de cercetare din diferite institutii sau coordonate de persoane de prestigiu in domeniu.

Programe de cercetare ,,nucleu" care stabilesc strategia de cercetare a institutiilor CD din sectorul de stat si relatiile cu strategiile de dezvoltare sectoriale (acesta a fost lansat in 2003).

Participarea României la Programele Cadru programe de cercetare ale Comisiei Europene.

Planurile sectoriale CD care sunt menite sa acopere obiectivele de CD legate de dezvoltarea tehnologica, acestea sunt coordonate de minister si sunt complementare prioritatilor Planului National (au fost initiate in anul 2003).

Programele INFRATEH sunt coordonate de MEC si promoveaza dezvoltarea infrastructurii pentru transferul si inovarea tehnologica, mai ales la nivel regional. Acestea functioneaza in baza Deciziei de Guvern 128 din 2004.

Cadrul legislativ

Lista actelor normative cu relevanta comunitara adoptate in domeniu I CDI in perioada 2001-2005

Lista a fost realizata pe baza unor informatii aflate pe site-ul Ministerului Integrarii Europene. Ar fi util stabilirea unei relatii directe cu Ministerul Integrarii Europene, pentru ca acesta sa ofere o situatie exacta a realizarilor si restantelor in domeniu.

Daca ar fi sa judecam dupa faptul ca in 2003-2004, numarul actelor normative cu incidente in domeniu a scazut, ar trebui sa concluzionam ca transpunerea acquis-ului comunitar s-a realizat. 0 asemenea concluzie ar fi insa hazardata atâta timp cat nu avem un punct de vedere oficial (Ministerul Integrarii Europene).

Prioritatile transpunerii acquis-ului comunitar aflate pe agenda autoritatilor publice

Conform datelor publicate pe site-un Ministerului Integrarii Europene, nu exista prioritati explicite pentru domeniul CDI pe agenda 2005.

Prioritatile Uniunii Europene in materie de cercetare-dezvoltare

In spiritul Strategiei Lisabona, Uniunea Europeana încearca sa devina, pana in 2010, ,,cea mai puternica economic bazata pe cunoastere din lume". Evaluarea facuta la jumatatea drumului a demonstrat insa faptul ca de la vorbe la fapte este drum lung si ca Uniunea Europeana este inca departe de acest obiectiv, in special datorita lipsei de reactie a statelor membre. De aceea, noul impuls dat in materie vizeaza concentrarea pe doua obiective-cheie: cresterea productivitatii si cresterea numarului de locuri de munca.

Cat priveste stimularea fiscala a activitatii de cercetare-dezvoltare, Comisia Europeana si-a propus sa directioneze, printr-o comunicare (in 2006), activitatea de finantare in domeniu. Principalele elemente ale acesteia ar trebui sa vizeze:

stabilirea cadrului legal comunitar pentru acordarea unor stimulente fiscale activitatii de cercetare-dezvoltare in statele membre;

evidentierea celor mai bune practici in domeniu din unele state membre, care ar putea servi ca model pentru alte state membre;

transmiterea unor mesaje politice si determinarea continutului unor viitoare initiative in domeniu ale statelor membre.

Modele de stimulare fiscal a activitatii de cercetare-dezvoltare (sursa: International Bureau of Fiscal Documentation, ,,Tax Treatment of Research and Development Expanses", decembrie 2004)

AUSTRIA (care poate fi considerate un model pentru Uniunea Europeana)

In sensul legislatiei fiscale austriece, ,,cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare" sunt definite ca ,,totalitatea cheltuielilor generate de dezvoltarea inventiilor, de pilda salarii, costurile materialelor, costul energiei, cheltuielile cu dobânzile si deprecierea activelor
corporale folosite in activitatea de cercetare-dezvoltare". Legea defmeste inclusiv notiunile de ,,cercetare fundamentala", ,,cercetare aplicata" si ,,dezvoltare experimentala".

Regimul fiscal se aplica atât cheltuielilor de CD efectuate in Austria, cat si celor efectuate in strainatate.

Printre stimulentele fiscale acordate de legislatia in vigoare se numara:

o Deductibilitatea a 25-35% din cheltuielile ocazionate de crearea unei inventii (exceptii: utilaje, cladiri), care reprezinta o valoare economica (certificata de Ministerul Economiei) si care poate fi brevetata in Austria; proiectul poate fi realizat in cazul unei intreprinderi sau sub-contractat;

o Deductibilitatea a 25% din cheltuielile pentru desfasurarea unor activitati de cercetare si experimentale (salarii, cheltuieli administrative si de capital, costuri ale energiei etc.);

o Un premiu de 8% din cheltuielile ocazionate de crearea unei inventii, intr-un an fiscal in care societatea a realizat pierderi fiscale si deci nu si-ar mai putea deduce cheltuielile;

o Sunt de asemenea deductibile donatiile pe care o societate le face unei entitati implicate in activitatea de cercetare-dezvoltare (universitati, muzee, academia de stiinte, anumite asociatii non profit), in limita a 10% din profitul din anul fiscal anterior.

UNGARIA

Definitiile conceptelor de baza pentru activitatea de cercetare-dezvoltare sunt continute in Legea contabilitatii si Legea privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice.

Ungaria are o reglementare similara celei din Codul fiscal roman, care permite cu titlu general deducerea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Deductibilitatea este extinsa si la persoanele fizice care desfasoara o asemenea activitate.

In materia stimulentelor fiscale, acordate in cadrul programului ,,Smart Hungary", merita mentionate:

o Exista o reducere de impozitare (de pana la 80%), timp de 10 ani, pentru promovarea dezvoltarii; activitatile de cercetare fundamentala, cercetare aplicata sau dezvoltare experimental; cu scopul de a promova cercetarea fundamentala, in cadrul unui institut de cercetare al Academiei Maghiare de stiinte sau a unei institutii de invatamant superior, cu o valoare de minim 1 miliard forinti beneficiaza de facilitate (trebuie îndeplinita si una dintre urmatoarele conditii: cresterea angajatilor cu minim 100 persoane in 4 ani; costurile de exploatare sa creasca de 300-600 de ori);

o Pentru cercetare-dezvoltare, societatile pot sa-si deduca din impozit toate cheltuielile de acest tip (daca n-au facut-o deja, întrucât activitatea de cercetare-dezvoltare nu avea o legatura directa cu activitatea lor); asemenea cheltuieli pot fi deduse inca o data (in limita a 50 milioane forinti), daca este folosita baza de cercetare a unei institutii de invatamant superior sau a unui institut de cercetare aflat sub obladuirea Academiei Maghiare de stiinte; solutia este valabila si in cazul persoanelor fizice (practic, in cazul societatilor de persoane pentru care impozitarea se face la nivelul fiecarui asociat).

SLOVENIA

In categoria stimulentelor fiscale pot fi încadrate: posibilitatea deducerii a 10% din cheltuielile cu achizitionarea unor active corporale destinate activitatii de cercetare-dezvoltare (in Slovenia); deductibilitatea a 10% din cheltuielile pentru achizitionarea de echipamente folosite in activitatea de cercetare-dezvoltare.

BELGIA

Investitiile pentru promovarea cercetarii si cele pentru dezvoltarea unor produse noi care nu aduc atingere mediului înconjurator pot fi deduse in cuantum de 13,5% (sau 20,5%, daca se opteaza pentru amortizarea acestor investitii timp de trei ani, in cazul companiilor cu mai putin de 20 de angajati);

O companie isi poate deduce din profitul impozabil anual 12.180 € pentru fiecare salariat angajat pentru cercetare stiintifica; aceasta suma este majorata la 24.360 €, daca persoana angajata are titlul de doctor si minim 10 ani experienta;

Centrele de coordonare angajate in cercetarea tehnica si centrele de servicii din domeniul cercetare-dezvoltare beneficiaza de importante facilitati fiscale.

DANEMARCA

In cadrul unui proiect de cercetare-dezvoltare finantat in comun de o persoana juridica de drept privat si un institut public de cercetare, entitatea privata isi poate deduce din cheltuieli 150% din cheltuielile pe care le-a facut in cadrul proiectului.

FINLANDA

Achizitionarea unei cladiri sau a unui teren, folosite exclusiv pentru cercetare, permit folosirea unei metode de amortizare liniara accelerata, in termen de 5 ani (20% pe an).

Reglementare. Autonomie

Asa cum rezulta si din documentul ,,Policy Mix Peer Review", iunie 2005, in România formularea, implementarea, monitorizarea si evaluarea politicilor in domeniul CDI sunt de competenta Guvernului si a Ministerelor din domeniu. Alti factori, la nivel central sau local, chiar implicati in activitatea CDI, sunt eventual consultati.

Acest mod de rezolvare a problemei ar trebui revizuit, cel putin din punct de vedere legislativ. Chiar daca strategia se face la nivel national, in aplicarea strategiei ar trebui cooptate autoritatile administratiei publice locale. Aceste autoritati acorda, in final, facilitati importante pentru domeniul CDI, in special in materie fiscala. Daca aceste colectivitati vor fi ajutate sa inteleaga faptul ca oferind facilitati fiscale CDI pot create productivitatea si numarul de locuri de munca, iar acest lucru nu face decât sa le creasca veniturile (in prezent, 82% din impozitul pe venit revine autoritatilor locale), efectele vor fi vizibile.

De asemenea, pe baza aceleiasi strategii nationale cadru, ar fi util sa se lase la latitudinea factorilor efectiv implicati in activitatea de cercetare alegerea metodelor si mijloacelor cele mai potrivite pentru atingerea obiectivelor stabilite. In reglementarea actuala, diversitatea constrângerilor (care {in de birocratie, rigiditatea dispozitiilor financiar-contabile, necunoasterea dispozitiilor fiscale etc.) nu face nici un serviciu activitatii in domeniu.

Cantitate. Calitate (numar de legi adecvarea legislatiei la cerintele domeniului)

A. Principalele reglementari legislative cu incident;! in domeniul CDI I. Baza de date a ministerului comunicatiilor si tehnologiei informatiilor

1. Legislate 2001

Legea nr.455/2001 privind semnatura electronica - nemodificata de la data intrarii in vigoare

HG nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica - anexele modificate de HGnr.2303/2004

Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulate a acestor date - modificata de Legea nr. 102/2005

Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberal acces la informatiile de interes public - nemodificata

HG nr. 123/2002 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informatiile de interes public - nemodificata

HG nr. 1015/2001 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei
Interdepartamentale de Radiocomunicatii - nemodiflcata

HG nr. 271/2001 privind înfiintarea grupului de lucru "Grupul de Promovare a
Tehnologiei Informatiei in România" - nemodificata

Legislate

OG nr. 31/2002 privind serviciile postale - modificata prin OUG nr.79/2002, aprobata cu modificari prin Legea nr.642/2002, modificata prin Legea nr.239/2005

OG nr. 18/2002 privind functionarea Sistemului national unic pentru apeluri de urgenta - aprobata cu modificari prin Legea nr. 398/2002, OUG nr. 81/2005

OG nr.34/2002 privind accesul la retelele de comunicatii electronice si la infrastructura asociata, precum si interconectarea acestora – modificata de OUG 79/2002 si aprobata cu modificari prin Legea nr.527/2002

OG nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice - aprobata cu modificari prin Legea nr.468/2002, modificata prin OG nr. 23/2003, Legea nr. 246/2003, OG nr. 73/2003 si Legea nr. 53 5/2003

OG nr. 24 /2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale - aprobata cu modificari prin Legea nr. 291/2002

HG nr. 181/2002 privind Normele de aplicare pentru Ordonanta nr.24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale – modificata de HGnr. 2303/2004

Legea audiovizualului nr. 504/2002 – modificata de Legea nr.591/2002, Legea 402/2003 si OUG nr. 123/2005

OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata – modificata succesiv de OG 36/2003, Legea nr. 232/2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 250/2003, modificata prin OG 86/2003

OUG nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor - aprobata cu modificari de Legea nr.591/2002, modificata ulterior de Legea nr. 510/2004, OUG nr. 11/2005 si Legea nr. 239/2005

HG nr. 1440/2002 privind aprobarea Strategiei nationale pentru promovarea noii economii si implementarea societatii informationale - nemodificata

LEGE nr. 365/2002 privind comertul electronic – modificata de Legea nr.161/2003

HG 1308/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind aplicarea Legii
365/2002 ce reglementeaza comertul electronic - nemodificata

HG nr.l 113/2002 privind acordarea licentelor pentru retelele si serviciile de comunicatii mobile de generatia a treia – modificata de HG nr.1165/2004

HG nr.l82/2002 privind lista autoritatilor contractante care au obligatia de a aplica prevederile O.G. nr.20/2002 – modificata succesiv de HG 478/2002, HG 608/2002, HG 843/2002, HG 1110/2002, HG 1285/2002, HG 36/2003, HG 493/2003, HG
721/2003, HG 1559/2003, HG 612/2005

HG nr. 179/2002 privind privind înfiintarea Comisiei de supraveghere a functionarii Sistemului electronic de achizitii publice - nemodificata

Legislate 2003

Legea nr. 21/2003 privind unele masuri pentru continuarea privatizarii Societatii

Nationale de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A. - nemodificata

Legea nr. 52/2003 privind transparent decizionala in administratia publica -nemodificata

Legea nr. 161/2003 privind masurile impotriva coruptiei - modificata succesiv de OUG nr.40/2003, Legea nr.23/2004, Legea nr.171/2004, Legea nr.280/2004, Legea nr. 359/2004, OUG nr.75/2004, OUG nr.92/2004, OUG nr. 14/2005, Legea nr. 76/2005 si Legea nr. 158/2005

Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice - nemodificata

OG nr. 19/2003 privind obligativitatea utilizarii sistemului electronic de colectare a datelor statistice - aprobata cu modificari prin Legea nr. 202/2003

OUG nr.64/2003 pentru stabilirea unor masuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului - modificata succesiv de OUG nr.90/2003, OG nr. 16/2004, Legea nr.23/2004, OUG nr.11/2004, aprobata cu modificari prin Legea nr.194/2004,
modificata prin Legea nr. 228/2004, Legea nr.252/2004, Legea nr. 398/2004, OG nr.8/2005, OUG nr.2/2005, OUG nr.17/2005, Legea nr.154/2005, OUG nr.49/2005, OUG nr.87/2005

HG nr. 88/2003 privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora - modificata de HG nr. 236/2004

HG nr. 227/2003 privind Sistemul national unic pentru apeluri de urgenta -nemodificata

HG nr. 542/2003 pentru aprobarea Normelor de utilizare a sistemului electronic de colectare a datelor statistice - nemodificata

HG nr. 744/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei - modificata de HG nr.209/2004, HG nr.927/2004, HG nr. 1115/2004, HG nr. 1692/2004, HG nr. 1899/2004, OUG nr.17/2005, HG
nr. 267/2005, Hgnr. 1352/2005

HG nr. 1085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele masuri referitoare la implementarea Sistemului Electronic National - modificata de HG nr. 538/2004

HG nr. 1173/2003 privind atribuirea electronica si distribuirea autorizatiilor de transport rutier international de marfa

HG nr. 1567/2003 - norme metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice

4. Legislate 2004

Legea nr. 247/2004 pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre România si Comunitatea Europeana privind participarea României la Programul comunitar IDA

Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice - nemodificata

Legea nr. 510 din 17 noiembrie 2004 privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei - modificata de OUG nr. 17/2005

Legea nr. 451/2004 privind marca temporala

Legea nr. 367/2004 pentru ratificarea Scrisorii de întelegere dintre România si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare - modificata de HG nr. 2106/2004, HG nr. 586/2005

Legea nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar in vederea siimularii achizitionarii de calculatoare - modificata de OUG nr.104/2004, Legea nr.22/2005, OUG nr.28/2005, Legea nr.187/2005

HG nr. 1294/2004 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 - modificata de HG nr. 1990/2004, OUG nr.28/2005, HG nr.385/2005, Legea nr., 187/2005 si HG nr. 770/2005

HG nr. 1228/2004 pentru aprobarea finantarii unor cheltuieli privind exploatarea Retelei nationale de calculatoare in domeniul cercetarii-dezvortarii

HG nr. 1016/2004 privind masurile pentru realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice intre România si statele membre UE si Comisia Europeana

HG nr. 1501/2004 privind plata contributiei financiare a României, aferente participarii in anul 2004 la Programul comunitar privind retelele de telecomunicatii transeuropene - eTEN

HG nr. 287/2004 privind acordarea titulaturii de muzeu de importanta nationala Muzeului National Filatelic

HG nr. 42/2004 privind înfiintarea Societatii Comerciale "ROMFILATELIA" - S.A., ca filiala a Companiei Nationale "Posta Romana" - S.A.

HG nr. 7/2004 privind protectia juridica a serviciilor bazate pe acces conditional sau constând in accesul conditional - modificata de OUG nr. 123/2005

5. Legislate

Legea nr. 239/2005 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul comunicatiilor

HG nr. 1295/2005 privind aprobarea platii cheltuielilor prilejuite de participarea României la Summitul Mondial pentru Societatea Informationala din Tunisia

HG nr. 698/2005 pentru aprobarea rectificarii bugetului propriu de venituri si cheltuieli al MCTI privind activitatea de privatizare pe anul 2005

HG nr.727/2005 privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii Societatii Comerciale "Romtelecom" - S.A.

HG nr.728/2005 privind unele masuri pentru declansarea procesului de privatizare a Companiei Nationale "Posta Romana" - S.A.

HG nr. 774/2005 privind unele masuri pentru declansarea procesului de privatizare a Societatii Nationale de Radiocomunicatii - S.A.

HG nr. 305/2005 privind aprobarea platii contributiei financiare a României, aferenta participarii in anul 2005 la eTEN

HG nr. 136/2005 pentru aprobarea Memorandumului de Întelegere dintre MCTI din România si MCTI din Rep. Araba Egipt privind cooperarea in domeniul IT&C

HG nr. 135/2005 pentru aprobarea Memorandumului de întelegere dintre MCTI din România si Ministerul Informatiei si Comunicatiilor din Rep. Ungara privind cooperarea in domeniul IT&C

HG nr. 134/2005 pentru aprobarea Memorandumului de intelegere dintre MCTI din România si Ministerul Industriei Informatiei din Rep. Populara Chineza privind cooperarea in domeniul IT&C

HG nr. 133 din 24.02. 2005 pentru aprobarea Memorandumului de intelegere in domeniul IT&C dintre MCTI din România si Ministerul Delegat al Industriei din Republica Franceza

II. Alte acte normative

• OG nr.57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica - aprobata cu modificari prin Legea nr. 324/2003, modificata de OG nr.86/2003, OG nr. 38/2004, Legea nr.230/2004, OG nr.94/2004, OGnr.41/2005

OG nr.69/2002 privind regimul juridic al cartii electronice de identitate – aprobata cu modificari de Legea nr. 285/2003, modificata de OG nr. 24/2004, republicata

Contract colectiv de munca la nivelul ramurii cercetare-dezvoltare-proiectare pe anul 2005 (M. Of., partea a V-a, nr.8 din 22 iulie 2005)

HG nr. 527 din 9 iunie 2005 privind participarea si contributia financiara a României la programele de cercetare ale Fundatiei Europene pentru stiinta (ESF)

Legea nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitatilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe lonescu-Sisesti" - modificata in mai multe rânduri

HG nr. 2.193/2004 pentru aprobarea Normelor privind privatizarea societatilor comerciale cu capital majoritar de stat care au ca obiect principal de activitate cercetarea-dezvoltarea

HG nr., 1.266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finantarea, monitorizarea si evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare

Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiintarii si dezvoltarii întreprinderilor mici si mijlocii

Legea nr. 206/2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare

HG nr. 128/2004 pentru aprobarea Programului national "Dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic - INFRATECH"

HG nr. 637/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a institutelor nationale de cercetare dezvoltare

HG nr. 442/2003 privind aprobarea unor masuri pentru atragerea, pregatirea si stabilizarea tinerilor in cercetare

Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare

OG nr. 14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice - aprobata cu modificari prin Legea nr. 50/2003

OG nr.65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale modificata de Legea nr.414/2002, Legea nr.490/2002, Legea nr,571/2003

Concluzii: In general, activitatea din domeniul CDI este bine reglementata. Ceea ce se poate observa este insa faptul ca nu exista întotdeauna obiective clare si precise in baza carora se face reglementarea. De fapt, nu exista o strategic clara pentru domeniul CDI, iar legislatia, care ar trebui sa ofere cadrul juridic pentru desfasurarea activitatii CDI si sa introduca facililitati fiscale prin care sa stimuleze aceasta activitate, este uneori haotica.

Frecventa modificarilor legislative

Paradoxal, contrar regulii din România, domeniul CDI a fost ocolit de o hemoragie a modificarilor legislative. Activitatea legislativa s-a concentrat pe acoperirea golurilor existente in domeniu, prin preluarea acquis-ului comunitar.

Ar trebui sa avem o lista complete a domeniilor CDI pentru a putea oferi un diagnostic in materie. Deocamdata, Guvernul si Ministerele par a-si fi încheiat activitatea de reglementare, inclusiv in ceea ce priveste preluarea acquis-ului comunitar.

Compatibilitatea cu legislatia adiacenta

A. Repere ale fiscalitatii romanesti in domeniul cercetarii – dezvoltarii -inovarii

Proiectul de modificare a Codului fiscal, in varianta publicata pe site-ul Ministerului Finantelor Publice la data de 21 noiembrie 2005, nu contine facilitati fiscale suplimentare pentru domeniul CDI. Ba mai mult, sub impulsul Consiliului Concurentei, din Cod va fi eliminata si scutirea de impozitare acordata pentru veniturile programatorilor. Precizarea este importanta, Întrucât, daca se respecta regulile Codului, asemenea facilitati vor putea fi in continuare acordate cel mai devreme la 1 ianuarie 2007.

Modul de implementare a legislatiei

In România, legislatia exista (nu numai in domeniul CDI) pentru a mai bifa un succes la capitolul negocieri cu organizatiile internationale. Arareori, o masura legislativa este promovata printr-o campanie mediatica (care sa convinga societatile ca ea exista, întrucât putini manageri citesc Monitorul Oficial). Cu atât mai putin se urmareste modul in care aceasta este implementata sau se studiaza posibilitatea de a da un anumit ,,impuls" implementarii unei legi.

In Report of the Policy Mix Review Team din septembrie 2005 sunt prezentate câteva observatii vis a vis de politicile menite sa stimuleze dezvoltarea activitatilor CDI in toate sectoarele. In continuare le vom prezenta pe cele mai importante:

Politicile trebuie sa fie orientate spre stimularea si facilitarea transferului si utilizarii produselor CDI, prin cresterea capacitatii de absorbtie a pietei si nu numai pe aspectele financiare. Bugetul alocat activitatilor CDI din România nu este comparabil cu media tarilor din UE. Astfel setarea obiectivelor numai pe baza directivelor UE, fara a considera realitatea romaneasca poate duce la formularea unor obiective nerealistice si inaccesibile vis a vis de investitiile care se vor face in acest domeniu.

Dezvoltarea unei viziuni asupra sistemului CDI trebuie sa implice stakeholderii relevanti, aceasta colaborare stand la baza dezvoltarii unei retele intre institutiile cu activitate CDI. Implicarea expertilor externi va oferi familiarizarea cu tendintele globale, cu experienta si cu performanta sistemelor de inovare din alte {ari.

Este necesara dezvoltarea unui sistem de evaluare si monitorizare a impactului si a eficientei politicilor de promovare a activitatilor CDI.

Resursele alocate dezvoltarii CDI sunt limitate comparativ cu cerintele UE, de aceea setarea domeniilor prioritare si a tendintelor se va realiza in conformitate cu resursele disponibile.

Discrepanta dintre modul de functionare a sistemului CDI din România pana in prezent si noile cerinte (cautarea de fonduri pentru a asigura supravietuirea institutiei, lipsa interesului fata de produsele CDI, conditii de piata mai putin familiare), ar implica modificari radicale la nivel structural. Un prim pas ar fi un mapping si o evaluare a tuturor organizatiilor care desfasoara activitati CDI si cautarea unor model de dezvoltarea de acestora.

Încurajarea activitatilor CDI de vârf in mediul universitar, care pana in 1990 era axat pe predare, înseamna alocarea de noi fonduri pe de o partea pentru dezvoltarea infrastructuri, pe de alta parte pentru dezvoltarea resurselor umane. Prin dezvoltarea resurselor umane avem in vedere atragerea si stimularea cercetatorilor, diferentierea clara dintre activitatea de cercetare si cea de predare care implica competente diferite, înfiintarea unor posturi care sa implice numai una dintre aceste activitati.

Stimularea inovarii in domeniul industrial implica: conversia capacitatilor non-inovative existente; imbunatatirea capacitatii de inovare prin formarea de noi firme in domeniu; atragerea unor surse externe pentru cresterea capacitatii CDI.

Dat fiind faptul ca activitatile CDI implica arii ce apartin diferitelor ministere (Educatiei si Cercetarii, Economiei si Comertului), colaborarea si comunicarea dintre acestea structuri este o conditie principala a unei politici coerente.