Elaborarea Proiectului de Cercetare
MIGRATIA
Taranilor din Vrancea (satul Vulturu) in Italia (Roma)
CADRU TEORETIC
I. Stabilirea temei de cercetare:
Migratia este privita de unii ca o amenintare la adresa individualitatii culturale, de altii ca un creuzet care ar permite culturii sa devina globala si pluralista.
Modelul general al mobilitatii din comunitatea studiata se prezinta sub forma unui du-te-vino intre satul de origi 818j910i ne, Vulturu si orasul Roma. O astfel de mobilitate, al carei scop final este restabilirea in satul de origine, permite atingerea scopurilor economice ale gospodariei din care migrantul pleaca.
Migratia in regiunea Vrancei se desfasoara sub forma unei miscari pendulatorii intre locul de origine si cel de destinatie. Formarea retelelor de migratie faciliteaza acest mod de desfasurare a migratiei.
II. Fixarea obiectivelor cercetarii
Preocuparea principala este de a pune in evidenta modul cum se formeaza si cum functioneaza retelele de migratie.
Descrierea procesului de migratie.
Urmarirea unui pattern in evolutia fenomenului de migratie.
Sublinierea efectelor la nivel intern (in interiorul grupului de migratie) si extern (la nivelul populatiilor cu care intra in contact). Cum se nasc retelele transnationale de migratie. Cum se transforma scurgerile de migranti in migratie in masa.
Fixarea unor asemanari/deosebiri intre segmentul studiat si altele.
III. Documentarea prealabila
Surse de informare: - documente sociale
- realitatea sociala
- populatia
IV. Universul cercetarii
Realitatea etnografica - Cele mai multe studii din Vrancea arata ca ea este chiar si in prezent foarte slab urbanizata, tocmai pentru ca este oarecum mai izolata de restul lumii. Satele sunt majoritatea sate rasfirate de-a lungul vailor, casele fiind polarizate pe catune. Agricultura se practica pe terenuri nu prea intinse.
Realitatea sociala - Modul de viata devalmas a supravietuit pana la inceputul secolului XX. Vrancea forma o singura obste, cu o singura avere pentru toate satele, stapanita in comun pe baza credintei in descendenta comuna. Structura sociala straveche s-a mentinut pana tarziu datorita izolarii. Desigur ca aceste structuri nu s-au pastrat pana azi, insa ele au lasat amprente ale acelui mod de viata original si originar. Un factor important al schimbarilor sociale poate fi dezvoltarea comunicatiilor cu alte regiuni sau chiar cu strainii sau cu localnicii care vin si pleaca si aduc cu ei elemente noi.
Realitatea economica - Putem distinge intre doua tipuri de economie la sat:
satul autarhic
satul dependet de economia generala a tarii
Situatia de astazi a satelor se inscrie in al doilea tip, dar trebuie sa avem aici în vedere cum s-a facut trecerea, cel putin în cazul tarii noastre, de la primul tip, specific economiei rurale de la noi, la al doilea tip, imprumutat de la vecinii mai puternici ai tarii noastre. Aceasta trecere a fost fortata si impusa de regimurile politice care s-au perindat de-a lungul secolului trecut. Economia satelor in trecut era foarte slab monetarizata, deoarece taranii produceau tot ce aveau nevoie. Astazi, dupa transformarile colectivizarii si apoi decolectivizarii si impartirii defectouase a pamantului, satele se afla intr-o situatie dificila din punct de vedere economic.
V. Elaborarea ipotezelor
Daca cineva a avut deja o experienta in domeniul migratiei, atunci este foarte probabil sa repete aceasta experienta o data sau de mai multe ori.
Daca o persoana este legata de o alta persoana, care a avut o astfel de experienta, atunci prima persoana va fi influentata sa ia decizia de a migra tocmai prin aceasta legatura mai slaba sau mai puternica.
Cu cat o persoana este mai integrata intr-un anumit tip de organizare sociala, cu atat va tinde sa reproduca acel tip de relatii sociale chiar si in afara comunitatii sale de origine, intr-un spatiu "delocalizat" al migratiei.
VII. Tipul de cercetare
Standard - combinare a nivelului teoretic al cunoasterii cu cel empiric
- folosirea a diferite metode de culegere si analiza a datelor si de constructie metodologica.
VIII. Selectarea surselor de informare
Cercetari anterioare centrate pe sau apropiate de subiect
Documente personale (apartinand populatiei cercetate)
IX. Alegerea metodelor si tehnicilor de cercetare
Ne intereseaza studiul migratiei din perspectiva atropologica si folosind tehnici calitative de cercetare.
Analiza continutului documentelor legate de subiectul cercetarii
Interviu semidirectiv - este indicat in cercetarile care au ca obiect fie studiul comportamentelor greu de observat pentru ca se desfasoara in locuri private, fie credinte, atitudini. Raspunsurile subiectilor la intrebarile din interviu poarta amprenta subculturii din care provin, asa incat ele trebuie interpretate in contextul social in care a avut loc interviul. De asemenea trebuie avute in vedere unele distorsiuni care apar in raspunsurile subiectilor si care pot fi identificate prin inconsistenta relatiei dintre vorba si fapta, dintre atitudinea exprimata verbal si comportament. Cauzele acestor distorsiuni pot fi: minciuna deliberata, autoinselarea cu buna credinta, rationalizarea, proiectia etc.
Observatia participativa - principala metoda care permite cunoasterea vietii sociale trebuie sa respecte cateva reguli: sa fie completa, obiectiva, controlata si verificata si sa fie colectiva.
Studiul de caz.
X. Conceptualizare
Circulatia migratorie desemneaza migratia circulara, migrantul deplasandu-se intre cei doi poli, dar revenind mereu la rezidenta de origine, migratie inter-regionala temporara.
Retele de migratie - ansamblul relatiilor ce leaga migrantii, viitorii migranti si non-migrantii intre spatiile de origine si de destinatie, de-a lungul legaturilor de rudenie, prietenie si origine comuna impartasita.
LATURA PRACTICA A CERCETARII
I. Elaborarea instrumentelor de cercetare
Fise de observatie
Tabele statistice
Chestionare
Multiplicarea instrumentelor de cercetare
II. Organizarea, selectia si instruirea echipei de cercetare
Activitati specializate: cercetatori, statisticieni, informaticieni
Colaboratori: operatori de teren, codificatori, vrificatori
III. Organizarea culegerii datelor si identificarea unitatilor (persoanelor) studiate
Localizarea spatiala a adreselor la care se face deplasarea pe teren pentru culegerea datelor: arhive, organizati, gospodarii, persoane.
IV. Esantionarea:
Alegerea subiectilor pentru interviu este determinata, in primul rand, de numarul celor care se intorc din Italia pentru o anumita perioada de timp.
De asemenea, un alt criteriu de selectie este acela ca subiectii sa fie cel putin la a doua intoarcere din Italia, pentru a avea suficienta experienta in acest tip de mobilitate.
Cei care pleaca sunt mai ales barbatii, in timp ce femeile, sotiile raman acasa pentru a se ingriji de copii sau de batranii lor (socri, parinti).
DESFASURAREA CERCETARII PROPRIU-ZISE
I. Aplicarea instrumentelor de cercetare
Efectuarea interviurilor.
Completarea fiselor de observatie pe masura producerii evenimentelor avute in atentie.
Culegerea de date din evidente statistice.
II. Controlul culegerii datelor
Controlul si verificarea atat a operatorilor de teren cat si a subiectilor investigati pentru corectarea si completarea informatiilor.
III. Verificarea informatiilor prelucrate
Se verifica daca datele furnizate de operatorii de teren sunt complete, exacte si se uniformizeaza datele (se elimina cele incorecte).
PRELUCRAREA DATELOR OBTINUTE
I. Modalitati de prelucrare
Prelucrarea electronica a datelor
II. Codificarea informatiilor si prelucrarea datelor. Trecerea datelor pe suporturi de stocare
Transpunerea descrierilor verbale, calitative in transpuneri cantitative prin atribuirea de valori (simboluri sau numere). Acestea sunt dependente de modalitatile de prelucrare. In acest caz, presupune trecerea informatiei in formatul propriu al prelucrarii electronice si stocarea permanenta in memoria calculatorului
VI. Analiza datelor
Verificarea ipotezelor
Oferirea de explicatii cat mai adecvate
DEFINITIVAREA CERCETARII
I.Interpretarea rezultatelor (teoretizarea)
Prezentarea (narativa) a datelor, analizarea si explicarea acestora in scopul constituirii unei teorii a problemei analizate si a producerii unor anumite generalizari empirice ca baza pentru constructiile teoretice ulterioare.
II. Formularea propunerilor de solutionare a problemelor sociale
Enumerarea, explicarea si eventual solutionarea problemelor sociale vizate.
III. Redactarea, discutarea si definitivarea raportului de cercetare
Raportul de cercetare cuprinde descrierea adecvata a situatiei, analiza si interpretarea datelor, explicarea fenomenului si propuneri de rezolvare a problemelor sociale.
GHID DE INTERVIU
Ati mai lucrat in tara pana sa plecati in Italia?
Ce v-a nemultumit in privinta locului de munca din Romania (daca nu l-ati avut - de ce?) ?
Aveati rude, prieteni sau cunostinte in Italia inainte sa plecati?
Pentru cat timp v-ati propus sa plecati?
Cum ati luat decizia (cu cine v-ati sfatuit, cum ati facut rost de bani, cine v-a ajutat)?
Au existat impedimente la plecare, pe drum sau la vama?
Cum ati gasit de lucru acolo?
Unde ati locuit si cu cine?
Veti mai pleca? Daca da - cu cine: prieteni, rude, cunoscuti?
10. Acolo sunteti sigur pe locul de munca sau acesta nu e stabil?
11. Ati invatat usor limba italiana?
12. Aveti prieteni italieni?
13. Cum va petreceti acolo timpul liber?
14. Cand v-ati intors v-ati asteptat sa gasiti ceva schimbat ( atat la nivel macrosocial, cat si la nivelul localitatii de rezidenta: familie, sat )?
15. Care sunt relatiile cu familia si prietenii cat sunteti plecat?
16. Credeti ca unele persoane au mai multe sanse de a munci si castiga acolo? Daca da - care ar fi motivele?
17. Veniti des in tara, cu regularitate sau acest lucru depinde de alti factori?
18. Aveti de gand sa va stabiliti aici sau acolo?
19. V-ati casatori cu o romanca sau nu conteaza lucrul acesta?
20. Cum puteti negocia plata muncii acolo? Este posibil pentru un migrant ilegal?
|
