Euro-mituri si realitati privind impactul integrarii europene asupra cetatenilor romani
Euro-mit = idei despre Uniunea Europeana si aderarea Romaniei la UE care nu corespund realitatii, dar sunt vehiculate frecvent. Unele au un sāmbure de adev 20420w2222u 59;r, dar exagereaza de dragul senzationalului. Unele ziare au scris astfel de informatii exagerate, dar senzationale, pentru a se vinde mai bine. Am pus aceste mituri sub semnul īntrebarii si prezentam raspunsurile formulate de expertii MIE, pe baza Tratatului de Aderare.
Euro-mit: dupa aderare, Romania va deveni piata de desfacere pentru UE?
Realitate: Conform Acordului de Asociere (1995), barierele de tip tarifar aplicate fluxurilor comerciale din UE vor fi reduse treptat, pana la eliminare, pana in 2007. In ultima perioada competitivitatea produselor romanesti pe Piata Interna a UE a crescut constant. UE-25 este principalul partener de schimb al Romaniei - 72% din schimburile comerciale, iar volumul exporturilor a crescut constant.
Euro-mit: Romanii nu vor putea munci in Uniunea Europeana dupa aderare?
Realitate: Romania a acceptat perioada de tranzitie 2+3+2 ani cu conditia reciprocitatii; in statele care vor solicita aceasta perioada, se poate si munci pe baza unor acorduri bilaterale
Euro-mit: Concurenta sporita va scoate de pe piata firmele romanesti?
Realitate: de la intrarea in vigoare a Acordului de Asociere (1995) barierele in calea "libertatilor" sunt eliminate treptat; competitivitatea firmelor romanesti si pozitia lor pe Piata Interna se consolideaza; piata extinsa, de aproape 500 de milioane consumatori inseamna noi oportunitati + calitate crescuta pentru consumatori
Realitate: Si in prezent, persoanele juridice pot cumpara terenuri pentru investitii. Persoanele fizice - perioada de tranzitie pana in 2014 pentru terenuri in extravilan si 2012 pentru a doua resedinta. Statul romān impune restrictii la cumparare. Eexceptie fac liber-profesionistii si agricultorii, daca folosesc terenul pentru afaceri.
Euro-mit: UE interzice ajutoarele de stat, ceea ce va conduce la falimentul economiei romanesti.?
Realitate: Ajutoarele de stat vor putea fi acordate in continuare dupa 2007, urmarindu-se respectarea stricta a criteriilor si intensitatilor de acordare a ajutoarelor de stat (ajutoare pentru dezvoltare regionala, protectia mediului, salvare si restructurare, instruirea angajatilor si ocuparea fortei de munca, cercetare si dezvoltare etc.)
Euro-mit: Negocierile la capitolul Agricultura sunt incheiate in dezavantajul Romaniei?
Realitate: La capitolul agricultura, Romania a obtinut aproximativ 4.721 miliarde euro pentru perioada 2007 - 2009 (3.921 miliarde euro pentru mecanismele Politicii Agricole Comune si dezvoltare rurala), iar circa 0.8 miliarde euro vor fi acordati pentru proiecte finantate din fonduri structurale (FEOGA Orientare). Strategia de negociere s-a concentrat pe: dezvoltare rurala, suprafata cultivabila pentru cereale, cresterea animalelor, sectorul viti-vinicol, agro-industrie (prelucrarea zaharului si laptelui)
Euro-mit: Fermele de subzistenta vor disparea dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana?
Realitate: Politica Agricola Comuna nu este destinata gospodariilor de subzistenta (produc pentru consumul propriu), ci fermelor care produc pentru piata. PAC acorda subventii pentru ca fermele de semi-subzistenta (consum propriu + vanzare) sa devina viabile. Aproape 3 miliarde euro sunt destinati dezvoltarii rurale care stimuleaza dezvoltarea fermelor de subzistenta.
Euro-mit: Uniunea Europeana va transforma milioane de agricultori in someri?
Realitate: In Politica Agricola Comuna, nu exista limitari ale numarului de persoane care pot munci in domeniul agricol. Scaderea continua a numarul de oameni angajati in agricultura in Europa s-a datorat nevoii de rentabilizare a sectorului; in plus, aceasta reducere depinde strict de strategiile si obiectivele avute in vedere de fiecare stat membru UE
Euro-mit: Aderarea la Uniunea Europeana va face sa dispara zaibarul si capsunica?
Realitate: In negocieri, s-a obtinut recunoasterea intregii suprafete de vie. Uniunea Europeana interzice doar anumite tipuri de de vii hibride. Romania a obtinut in negocieri ca numai 30.000 ha sa fie inlocuiti. Inlocuirea se va face pana la sfarsitul anului 2015. Viile hibride plantate pe suprafete mai mici de 0.1 ha nu trebuie inlocuite, daca se produce pentru consumul familial si nu pentru comercializare.
Euro-mit: Animalele o vor duce mai bine ca oamenii, datorita cerintelor UE?
Realitate: Uniunea Europeana acorda atentie ingrijirii animalelor pentru a obtine productii de calitate. Taierea animalelor pentru larg consum prevede asomarea acestora si respectarea conditiilor de igiena (taiere in abatoare); pentru consum propriu - se pot taia prin metode traditionale pana la data aderarii la UE. Taierea porcului de Craciun si a mielului de Paste nu vor disparea, dar vor trebui sa tina cont de normele de ingrijire a animalelor
Euro-mit: UE ne spune cand si cum ne putem taia copacii din curte ?
Realitate: Fiecare proprietar poate decide daca si cum isi taie un copac in curtea proprie. Exceptie fac monumentele naturii (ex. Teiul lui Eminescu). Pentru domeniul public, decid autoritatile locale sau centrale.
Euro-mit: In Uniunea Europeana, animalele au cercei si pasapoarte, la fel ca oamenii?
Realitate: Crotalierea este o metoda de identificare si de urmarire a starii de sanatate si a traseului animalului - pentru siguranta alimentara a consumatorilor. Identificarea electronica - doar pentru cai, dar probabil UE va extinde si la alte animale. Fara acestea, agricultorii romani nu vor putea primi subventii de la Uniunea Europeana. Pasapoartele sunt necesare pentru cabaline si pentru export.
Euro-mit: Nu ne vom mai putea vinde produsele traditionale romanesti pe piata UE?
Realitate: In negocieri, Romania a obtinut recunoasterea si protectia denumirilor de origine si geografice pentru mai multe tipuri de bauturi (palinca, tuica, horinca, turt), pentru iaurt, cas, cascaval, magiun, carnati, placinta, covrigi etc.
S-a obtinut derogare de la normele sanitar-veterinare pentru producerea prin mijloace traditionale pentru aproape 60 de tipuri de branza si produse lactate de vaca, oaie, capra si bivolita, produse prin tehnologii traditionale.
Alte marci romanesti mai pot fi inregistrate pana la data aderarii.
Euro-mit: Vom inchide toate abatoarele si fabricile de lapte?
Realitate: In Uniunea Europeana se acorda atentie deosebita sigurantei alimentare, pentru protectia consumatorilor. Pentru abatoare si fabrici de lapte Romania a obtinut perioade de tranzitie de 3 ani pentru mai multe unitati de taiere si procesare a carnii rosii, a carnii de pasare, a centrelor de colectare si a celor de standardizare a laptelui si a calitatii laptelui crud obtinut. Toate unitatile vor trebui insa sa respecte, de la data aderarii, conditiile de igiena cerute de UE, tocmai pentru a proteja consumatorii.
Euro-mit: Vom plati alcoolul pentru consum propriu la acelasi pret cu cel din magazin?
Realitate: In Uniunea Europeana, pentru a descuraja consumul de alcool, se percepe acelasi nivel al accizelor pentru alcool, indiferent daca este pentru consumul propriu sau comercializare. Romania a obtinut in negocieri o derogare, dupa data aderarii: plata a 50% din acciza pentru 50 l bauturi spirtoase / gospodarie / an pentru alcoolul produs din fructe, destinat autoconsumului
Euro-mit: Dupa aderarea la UE, romanii nu vor mai putea bea tuica preparata de ei. ?
Realitate: Romanii isi vor putea prepara tuica, insa trebuie sa se inregistreze legal si sa indeplineasca standardele de igiena si protectie a consumatorului. Acestea sunt masuri pentru a impiedica producerea alcoolului pe piata neagra.
Euro-mit: Aderarea la Uniunea Europeana va creste preturile, prin marirea TVA?
Realitate: In urma negocierii cap. Impozitare, preturile la multe produse de baza, inclusiv alimente sau medicamente, au scazut, prin introducerea cotei reduse de TVA, stabilita de Romania la 9%.
Uniunea Economica si Monetara
Euro-mit: Din 2007, moneda nationala va fi euro?
Realitate: Aderarea la UE nu presupune trecerea automata la euro. Aceasta moneda va fi adoptata dupa cativa ani de la aderare, numai dupa indeplinirea criteriilor de convergenta de la Maastricht (inflatie, deficit bugetar, rata dobanzii etc.) In aceasta perioada, Romania, ca si noii membri, va fi monitorizata strict privind indeplinirea acestor criterii.
Realitate: Politica regionala a UE se bazeaza pe criterii strict economice si nu are nici o legatura cu aspecte etnice, nationaliste etc. Aceasta se bazeaza pe solidaritatea financiara intre statele membre, astfel incat regiunile si grupurile sociale mai putin prospere sa primeasca fonduri comunitare care, adaugate resurselor proprii, sa le permita dezvoltarea unor proiecte care sa contribuie la cresterea economica si recuperarea decalajelor dintre regiuni.
Prevederi financiare si bugetare
Euro-mit: Romania va plati la bugetul UE mai mult decat va primi ?
Realitate: Romania este in postura de beneficiar net al fondurilor comunitare.
Romania va primi, in perioada 2007-2009, fonduri de la bugetul Uniunii Europene, pentru agricultura, pentru actiuni structurale si pentru programe comunitare, in valoare de aproximativ 11 miliarde euro in angajamente, din care plati efective, aproximativ 6 miliarde euro (platile se fac pe masura derularii proiectelor)
Romania va contribui la bugetul UE cu aproximativ 800 de milioane euro si va primi, in medie, 2 miliarde anual (conform pachetului financiar)
|
