Excluderile din Partidul Muncitoresc Roman

Excluderile din Partidul Muncitoresc Român
în anii 1956-1957

Perioada ilegalitatii PCR (1922-1944) a influentat nu numai mentalitatea activistilor lui sau modul lor de a actiona, ci si numarul de membri. Istoricii au avansat cifre extrem de mici (aprox. 1 000 de membri) comparativ cu importanta pe care PCR si-o acorda dupa 23 august 1944, însa sursa puterii lui nu statea în numarul mem­brilor, asa cum pretindea el, ci în forta tancurilor sovietice.

Aceasta problema, a numarului membrilor, trebuia rezolvata des­tul de rapid si aproape prin orice mijloace pentru a putea justifica puterea obtinuta dupa fraudarea alegerilor din 1946. PCR/PMR a folosit atra­gerea adeziunii membrilor altor partide ca actiune cons­tanta, iar fuziu­nea cu PSD, din februarie 1948, a fost un pas similar ca finalitate.

Continuând o traditie interbelica, nu era nimic iesit din comun trecerea "cu arme si bagaje" la un alt partid politic, însa cei care au aderat la PCR dupa 23 august 1944 au avut alte considerente în vedere decât cele ale unei cariere publice. Dorinta oportunista de a se situa în directia vântului sau un trecut suspect a contribuit la cresterea numarului comunistilor. În aceasta ultima categorie se rega­seau usor legionarii, care în perioada de început au întarit masiv rân­durile partidului. Aceasta afluenta a depasit, la momentul respec­tiv, capacitatea Comisiilor de verificare a cadrelor pe care PCR/PMR le ins 24224b110y tituise peste tot în tara[1]. Cu timpul însa aceste comisii au cer­ce­tat activitatea fiecarui membru de partid, iar fosta adeziune le­gio­nara a devenit cap de acuzare în procese penale, multi dintre noii comunisti îngrosând, de asta data, rândurile detinutilor politici. Trep­tat, partidul reusise sa-si construiasca mijloacele, si, mai ales, sa-si formeze oamenii care sa lucreze constiincios la "purificarea" ideologica.

Cu timpul, conceptiile politice anterioare nu au devenit singurele motive de excludere din partidul unic. Morala proletara impunea ca membrii de partid sa fie buni familisti, buni vecini, profesionisti la locul de munca. Neîndeplinirea acestor conditii constituia motiv de excludere.

Documentul de mai jos prezinta mai multe motive de excludere din PMR pentru perioada 1 ianuarie 1956-1 iulie 1957:

 "elemente dusmanoase, straine, carieriste";

 membri ai unor organizatii fasciste;

 condamnari pentru crime;

 furt din bunul public;

 inactivitate;

 boala, batrânete.

Cifrele furnizate de acesta arata ca, în anul 1956, au fost exclusi 9 665 membri, iar la 1 iulie 1957 fusesera 5 268 exclusi dintr-un total de 14 933 exclusi pe întreg anul. Din nefericire absenta cifrelor pen­tru perioada de dinainte de 1 ianuarie 1956 ne împiedica sa continuam analiza. Însa, se poate constata o crestere a vigilentei Comisiilor de ve­rificare a membrilor de partid daca progresia se va fi mentinut.

Din cei 5 268 exclusi în perioada 1 ianuarie-1 iulie 1957, docu­mentul prezinta situatia doar pentru câteva regiuni:

Comparativ, documentul prezinta, lacunar, situatia încadrarilor în PMR, tot pentru perioada ianuarie-iulie 1957:

Plecând de la aceste date, rândurile partidului cresteau, în sase luni, cu 13 836 de membri, iar într-un an cu 27 672. Construirea unei statistici folosind aceste cifre nu ar reflecta realitatea, caci sunt foarte multe variabile de care ar trebui sa se tina cont: dinamica ex­clu­derilor, popularitatea partidului în rândurile generatiei postbelice, diverse evenimente externe (aderarea numeroasa si entuziasta dupa "Primavara de la Praga", 1968), constrângerile tot mai accentuate asu­pra nemembrilor de partid. Toate acestea puteau influenta gra­dul de crestere numerica a partidului comunist.

Exactitatea cifrelor nu poate fi pusa la îndoiala, caci documentul era destinat uzului membrilor Comitetului Central al PCR, iar adno­ta­rile, comentariile diferitelor pasaje de pe margine ne conduc la supozitia ca însusi Gheorghiu-Dej ar fi fost lectorul lor.

Aspectele de mai sus sunt doar crâmpeie din tensiunea sociala ca­re a dominat societatea româneasca, în care nu se putea promova daca aveai "probleme la dosar", dar un "dosar curat, cu origini sa­na­toase" era deja o calitate personala pe baza careia se putea avansa pe scara sociala.

Informare cu privire la felul cum organele si organizatiile de partid aplica prevederile Statutului PMR în legatura cu excluderile din partid

În urma unui control facut de sectia noastra (Sectia Orga­ni­za­torica) în legatura cu felul cum se procedeaza la excluderile din partid, au iesit în evidenta urmatoarele:

Organele si organizatiile de partid - mai ales dupa aparitia Instruc­tiunii CC al PMR cu privire la aplicarea sanctiunilor preva­zute în statut si la întocmirea "dosarului de cercetare" - se orienteaza mai just atunci când este vorba de excluderea unui membru de par­tid. În majoritatea cazurilor se tine seama de împrejurarile în care s-a comis abaterea, exista mai mult simt de raspundere si grija tova­raseasca atât în cercetarea, cât si în discutarea fiecarui caz în parte.

În acelasi timp, organizatiile de partid dovedesc mai multa com­ba­tivitate si grija pentru puritatea rândurilor partidului, înlaturând o serie întreaga de elemente dusmanoase, straine, carieriste, care s-au strecurat în partid. În perioada 1 ianuarie 1956-1 iulie 1957 au fost exclusi din partid un numar de 14 933 asemenea elemente. De pilda: la organizatia de baza "Otelarie" Uzinele Metalurgice Braila, a fost exclus din partid Ersov Grigore, de profesie turnator, pentru activitate legionara, participare pe frontul antisovietic si pentru ca, întors de pe front, a devenit agent al Sigurantei; la organizatia de baza IRA (Galati) a fost exclus Stoian Dumitru (sofer) care are la activul sau sapte condamnari pentru furt si crima, având si activitate legionara; Toma Anton, fost presedinte de sindicat la Mina Teliuc (reg. Hune­doara), a fost exclus din partid pentru furt de materiale; a activat si în sin­di­catul galben; Apostolescu Gheorghe din organizatia de baza PTTR Pitesti a fost exclus pentru fraude. Cazuri asemanatoare au fost des­coperite de mai multe organizatii de baza ale partidului din tara. Trebuie subliniat faptul ca în cele mai multe dosare de cercetare sunt incluse si declaratiile celor în cauza din care reiese vinovatia lor.

Facând o analiza comparativa din punct de vedere al com­po­zitiei sociale a celor 14 933 exclusi în ultimele 18 luni, reiese urma­torul tablou:

- muncitori 4 843 (32,43%);

- tarani muncitori 5 623 (37,65%);

- functionari 2 883 (19,31%);

- intelectuali 534 (3,58%);

- altii 1 050 (7,03%).

Desi atât numarul, cât si procentul muncitorilor exclusi din partid este mare, motivele excluderii pentru cei mai multi, asa cum reiese si din exemplele date mai sus, sunt întemeiate. Totusi, daca nu s-ar fi comis greseli, daca ar fi manifestat mai multa grija si raspundere în judecarea diferitelor cazuri, procentul de muncitori exclusi ar fi fost mai mic. Din totalul taranilor muncitori exclusi din partid în aceas­ta perioada, numarul celor cu gospodarie mica este de 2 860, adica aproape egal cu cel al functionarilor exclusi din partid - 2 883. Aceasta se explica si prin faptul ca un numar destul de mare de ta­rani muncitori au fost scosi din partid pentru inactivitate, ceea ce dovedeste ca multe organe si organizatii de partid nu s-au preocupat cu destula seriozitate de educarea acestora pentru a-i ridica la ni­velul cerut unui membru de partid.

Daca ne referim la numarul celor exclusi din partid si la numarul celor care au devenit membri de partid în perioada 1 ianuarie-1 iulie 1957, se poate trage concluzia ca organele de partid nu au folosit suficient aceasta posibilitate pentru îmbunatatirea compozitiei sociale a partidului. Este important ca în aceste sase luni, 7 872 mun­ci­to­ri au devenit membri de partid fata de cei 1 942 exclusi, dar este negativ faptul ca în timp ce au fost exclusi 1 486 functionari, au devenit membri de partid de peste trei ori mai multi, adica 5 964 functionari.

Facând o analiza a situatiei din punct de vedere al motivelor pen­tru care s-au facut excluderile, reiese ca au fost scoase din partid în primele sase luni ale anului curent aproape 1400 mai multe ele­men­te care au facut parte din organizatiile fasciste, ca în întreg anul 1956 (4 450 în primele sase luni din 1957, fata de 3 084 în 1956). În ulti­mul timp si în special de când s-a pus accent mai mult pe scoa­te­rea din partid a elementelor care au facut parte din diferite or­ga­ni­za­tii fasciste, o mare parte a celor exclusi sunt din rândurile acestora. Asa de exemplu, în regiunea Hunedoara, din cei 595 exclusi în tri­mes­trul al II-lea al acestui an, 430 au fost legionari. În regiunea Timisoara, din cei 151 exclusi în trimestrul I al acestui an, peste 80 au fost legionari. În ce priveste excluderile pentru fapte imorale este de remarcat ca numarul acestora în primele sase luni ale anului 1957 fata de întreg anul 1956 se mentine înca ridicat, înregistrând chiar o oarecare cres­tere. Daca în anul 1956 am avut 1 024 asemenea cazuri, în anul 1957 pâna la 1 iulie sunt 721 excluderi pentru asemenea fapte.

Revine ca o sarcina deosebita organelor si organizatiilor de par­tid intensificarea activitatilor educativ-politice în rândurile mem­brilor si candidatilor de partid.

Din cele aratate mai sus se poate trage concluzia ca organele si organizatiile de partid în majoritatea cazurilor respecta si aplica prevederile Statutului PMR în legatura cu excluderile din partid. Cu toate acestea, trebuie aratat ca mai sunt organe si organizatii de par­tid care nu se ocupa întotdeauna cu suficient simt de raspundere, manifesta usurinta în unele cazuri de excludere, nu au o atitudine atenta fata de membrii de partid care au facut diferite abateri si nu cerceteaza minutios fiecare caz în parte. Din aceasta cauza se mai fac excluderi fara motive bine întemeiate si insuficient documentate. Se mai întâmpla ca unii membri de partid activi atasati regimului sa fie exclusi din partid pentru ca au participat în cadrul întreprinderii cu masa de salariati la o adunare legionara. Asa de pilda, Comitetul orasenesc de partid Galati a confirmat excluderea din partid a lui Oprisan Nicolae, muncitor lacatus, pentru faptul ca în anul 1940, îm­preuna cu întreaga sectie electrica din cadrul SNG, a luat parte la o adunare organizata de legionari; Bratu Gheorghe, muncitor lamino­rist de peste 37 ani, fruntas în productie la Întreprinderea "Cristea Nicolae", a fost exclus pentru ca, fara voia lui, a fost înscris într-un cuib legionar condus de un maistru al sau, în care a participat la doua adunari, dupa care a rupt orice legatura cu ei; în organizatia de baza sector 7 B. Uzinele "30 Decembrie" Cugir a fost exclusa Wott Matilda pentru faptul ca sotul respectivei (astazi decedat) a fost în Grupul Etnic German. Aceasta tovarasa nu este de origine germana, nu cunoaste limba, nu a fost niciodata la adunarile lor, este deputata comunala si, cu toate ca în anul 1945 a fost una dintre cele mai active membre de partid, organizatia de baza a exclus-o, cu parere de rau, dupa cum afirma multi membri de partid, în urma insistentelor in­struc­torului comitetului raional. Comitetul raional a confirmat aceasta excludere cu toate ca comitetul de partid al întreprinderii a fost de parere ca hotarârea organizatiei de baza nu este justa. Cazuri ase­manatoare se pot da si în celelalte regiuni controlate.

Tendinta de a exclude din partid cu usurinta mai ales în cadrul membrilor de partid care au aratat la timpul sau partidului ca au simpatizat în trecut cu organizatiile fasciste si astazi se manifesta ca muncitori cinstiti, atasati regimului, este oarecum influentata si de unele cadre cu munci de raspundere în partid. Asa de exemplu pre­se­dintele colegiului de partid de pe lânga Comitetul Regional Galati si prim-secretarii Comitetelor Orasenesti Galati si Braila au afi­rmat ca daca unii muncitori membri de partid au luat parte fie si numai la o sedinta legionara sau au fost simpatizanti trebuie exclusi din partid, deoarece nimeni nu poate sa-si ia raspunderea pentru a-i mentine în partid. Aceasta stare de lucruri exista si în alte regiuni. În acest sens este semnificativ cazul lui Gaspar N. Gheorghe, care a fost exclus din organizatia de baza a Trustului 6 Constructii Cra­iova, pe motiv ca din chestionarul de verificare reiese ca a simpa­tizat cu legionarii. Dând dovada de superficialitate, Comitetul Ora­senesc de partid Craiova a confirmat hotarârea organizatiei de baza, fara nici un fel de cercetari, fara sa se lamureasca în ce anume a constat aceasta simpatie.

În multe locuri, colectivele care cerceteaza pe acei membri de partid care în trecut au facut parte din Miscarea Legionara sau au sim­patizat cu acestia, atunci când întocmesc referatele despre aces­tia, nu arata cum muncesc si în prezent, care este atitudinea lor fata de partid si guvern etc. În referate se arata doar ce a facut res­pec­tivul în timpul Miscarii Legionare.

Mai sunt organe de partid care manifesta usurinta în darea sanc­tiunilor. Pentru abateri mai putin grave se merge cu usurinta pâna la excluderea din partid. Asa de pilda: Halmageanu Emanoil, muncitor la Uzinele "Metrom" din orasul Stalin, a fost exclus din partid pentru ca s-a îmbatat si a spus ca acei care fura în uzina sunt niste banditi; un instructor al Comitetului Orasenesc de partid Timisoara a fost exclus pentru ca s-a îmbatat, cu toate ca era prima lui abatere de acest fel.

Mai sunt cazuri când nu se da dovada de principialitate partinica si obiectivitate atunci când e vorba de soarta unui membru de partid si se tolereaza manifestarile de familiarism. Astfel, în raionul Mol­dova Noua (regiunea Timisoara), biroul comitetului raional de partid, sub influenta primului secretar, exclude din partid pe Pavlovici Jiva, seful Sectiei drumuri a sfatului raional, pentru betie, iar pe Cara­boianu Gheorghe, care e prieten cu primul secretar, pentru fapte mai grave, l-a sanctionat cu vot de blam si avertisment, sanctiuni care pâna la urma nu i s-au mai trecut în cartea de evidenta personala. Cazurile acestea sunt în cercetarea colegiului de partid.

Sunt înca organe de partid - nu prea multe la numar - care încalca prevederile statutare si ale Instructiunii CC al PMR cu privire la apli­carea sanctiunilor prevazute în statut si la întocmirea "dosarului de cercetare". Astfel se mai întâmpla ca cei în cauza sa nu fie con­vo­cati la adunarea de partid si la comitetul raional atunci când se discuta situatia lor de partid; nu se da cuvântul celui în cauza si se întâmpla chiar ca la adunarea organizatiei de partid sa participe mai putin de 50% din numarul membrilor de partid ai organizatiei respective.

În raionul Moldova Noua (regiunea Timisoara) li s-a retras cali­ta­tea de membru de partid la 15 oameni fara ca acestia sa fie che­mati la adunarea organizatiei de baza si la comitetul raional când a fost confirmata hotarârea organizatiei de baza. La organizatia de baza "Orezul", statia CFR, CFR Port etc. (din orasul Braila) s-au facut excluderi din partid fiind prezenti mai putin de jumatate din efec­tivul organizatiei de partid respective. Acelasi lucru s-a întâm­plat si în organizatia de baza a sfatului comunal Zlatna (raionul Alba-Iulia), unde în prezenta instructorului s-au facut falsuri, modi­fi­cân­du-se procesele-verbale ale adunarii.

Trebuie semnalata o anumita tendinta care exista în unele regiuni (Bacau, Timisoara si altele) de a se scoate din partid pe motiv de ba­trâ­nete, boala etc. În raionul Moinesti - de pilda - sunt peste 15 ca­zuri când au fost scosi din partid batrâni sau bolnavi de TBC, surzi, altii care sunt bolnavi sau care stau în pat.

Contrar prevederilor statutare, în multe regiuni nu se respecta ter­menul de rezolvare a situatiei de partid a celor exclusi. Din aceasta cau­za o serie de elemente dusmanoase excluse de organizatiile de baza continua sa participe la adunarile de partid pentru ca hotarârea definitiva o ia comitetul regional de partid. La data de 1 iulie a.c. au existat pe tara 5 268 cazuri de excluderi, neconfirmate înca de orga­nele de partid în drept. De exemplu, regiunea Stalin 398 asemenea cazuri, Cluj 415, Ploiesti 488, Bucuresti 519, Craiova 567.

Pen­tru remedierea lipsurilor semnalate în informarea de fata, pro­pu­nem sa se atraga atentia organelor de partid asupra urmatoarelor:

În cazul acelor membri de partid care au simpatizat sau au fa­cut parte din diferite organizatii cu caracter fascist, organele si or­ga­nizatiile de partid au datoria - ca si în celelalte cazuri, sa ana­lizeze - cu multa atentie fiecare caz în parte, îndeosebi atunci când este vorba de muncitori sau tarani colectivisti, tinându-se cont atât de activitatea lor din trecut, cât si de cea de dupa 23 august 1944 si pâna în prezent, si de faptul daca au ascuns sau nu fata de partid legaturile pe care le-au avut cu organizatiile fasciste.

În cel mai scurt timp sa fie examinate de comitetele raionale si ora­senesti si regionale de partid toate cazurile de excluderi nere­zol­vate pâna în prezent, pentru a nu se da posibilitatea elementelor dus­manoase, fosti legionari etc., sa-si continue activitatea în rân­durile partidului.

De asemenea, sa se urgenteze punerea în discutia organelor de baza a elementelor descoperite ca au fost legionari.

Ţinând seama de numarul înca ridicat al cazurilor de imo­ra­li­ta­te, sa se intensifice activitatea organelor de partid privind educatia comunista a membrilor si candidatilor de partid, în spiritul moralei comuniste.

Organele de partid sa organizeze controlul permanent în lega­tura cu respectarea întocmai a Instructiunii CC al PMR cu privire la aplicarea sanctiunilor prevazute în Statutul PMR si la întocmirea "dosarului de cercetare".

În cazul membrilor de partid care pâna în momentul excluderii lor din partid detineau anumite functii pe linie economica si admi­nis­trativa, acestia sa nu fie scosi din munca în mod automat, ci nu­mai dupa o prealabila apreciere a compatibilitatii functiei fata de cauzele excluderii.

Semnat olograf,

Petre Lupu

14.VIII.1957

AMR, fond microfilme, rola AS1 221, cadrele 43-48