FONDURILE STRUCTURALE SI ALTE FONDURI FINANCIARE

FONDURILE STRUCTURALE SI ALTE FONDURI FINANCIARE

1. FONDURILE STRUCTURALE

Este insuficient a crea doar o zona libera de comert in Europa. Nici o zona economica nu poate fi construita pe un teritoriu care cuprinde regiuni dezvoltate si regiuni in declin. Realizarea unei Europe fara frontiere este conditionata, intre altele, de punerea in aplicare a politicilor regionale, a caror componenta esentiala o reprezinta politicile structurale.

Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de l 222c22c unga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale. Fondurile structurale sunt formate din: Fondul European de Orientare si Garantie Agricola (FEOGA) -(componenta « Orientare), Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER), Fondul Social European (FSE) si Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP). La acestea se adauga Fondul de Coeziune, creat in 1993. Fondurile structurale reprezinta, la nivelul anului 2000, 37% din bugetul de aproape 90 miliarde Euro/an al Uniunii Europene, iar pentru perioada 2000-2006, a fost alocata o suma totala de 286 miliarde Euro.

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER)

FEDER este destinat reducerii dezechilibrelor intre diferitele regiuni ale UE si a fost creat in 1975. Fiind cel mai important fond structural in termeni de resurse. FEDER acorda ajutoare financiare zonelor defavorizate, fiind astfel un important instrument de corectie a dezechilibrelor regionale. Principiile alocarii acestui fond sunt: concentrarea pe obiective si regiuni (pentru maximizarea efectelor), parteneriatul intre Comisia Europeana, statele membre UE si autoritatile locale si regionale (pentru planificarea si punerea in practica a interventiei structurale), programarea interventiei si aditionalitatea contributiei comunitare (care nu trebuie sa se substituie celei nationale).

Fondul European de Orientare si Garantie Agricola (FEOGA)

FEOGA este instrumentul de finantare a Politicii agricole comune a UE (PAC). Misiunea sa este aceea de a sustine Piata produselor agricole si de a promova restructurarea agriculturii comunitare. FEOGA are doua sectiuni: sectiunea « Orientare »care contribuie prin subventii la rationalizarea, modemizarea si ameliorarea structurilor din sectorul agricol, fiind parte a fondurilor structurale, in timp ce sectiunea « Garantie », care are si ponderea cea mai insemnata, finanteaza masuri de sustinere a preturilor si de restitutii la export ce garanteaza agricultorilor stabilitatea preturilor, cu alte cuvinte subventioneaza agricultura comunitara. La nivelul anului 2000, suma totala alocata din bugetul comunitar sectorului agricol reprezinta 45%, ceea ce in termeni absoluti inseamna 40 miliarde Euro/an.

Fondul European de Investitii

Creat in iunie 1994, in urma unei decizii a Consiliului European de la Edinburg, din decembrie 1992, acest fond este o initiativa menita sa reduca somajul si sa relanseze cresterea economica in tarile UE. Este gestionat de catre Comisia Europeana, dispune de un capital de doua miliarde Euro si actioneaza pentru incurajarea dezvoltarii retelelor transeuropene si a intreprinderilor mici si mijlocii prin garantarea unor imprumuturi pe care acestea le contracteaza.

Fondul Social European (FSE)

Creat in anul 1960, FSE este principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene. Prin intermediul sau se acorda sustinere financiara actiunilor de formare si reconversie profesionala ca si celor vizand crearea de noi locuri de munca. Aproape 75% din interventiile acestui fond se fac pentru reducerea somajului in randul tinerilor, accentul fiind pus astazi pe ameliorarea functionarii pietei fortei de munca, pe reinsertia sociala a somerilor, promovarea egalitatii de sanse si adaptarea muncitorilor la mutatiile industriale si evolutia sistemului de productie.

Fondul pentru Pescuit (Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului-IFOP)

Creat in 1993 si devenit operational in 1994, IFOP reuneste toate instrumentele financiare acordate sectorului piscicol, pescuitul fiind o activitate importanta in multe din tarile membre ale UE. IFOP intervine in toate regiunile de coasta avand drept obiectiv cresterea competitivitatii intreprinderilor piscicole si promovarea in echilibru durabil intre resurse si capacitatea de exploatare a acestui sector al economiei comunitare.

Complementar fata de fondurile structurale, in tarile cu PIB sub 90% din media UE este folosit Fondul de Coeziune. Acesta a fost initiat de Tratatul de la Maastricht pentru a finanta proiectele din domeniul mediului incojurator si al retelelor transeuropene de transporturi si telecomunicatii. Fondul de coeziune sprijina astfel tarile cele mai sarace din UE pentru a face fata exigentelor impuse de integrarea in piata interna si in viata comunitara.

Fondurile europene provin din taxele de import pe produse agricole, taxe vamale, TVA si din contributia procentuala a fiecarui stat membru in functie de PNB.

La acestea se adauga imprumuturile acordate de Banca Europeana de Investitii (BEI) s-au Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Conform principiului aditionalitatii, fonduri ale statului, ale regiunii sau ale investitorilor particulari vin in completarea fondurilor europene.

Trei principii

Pentru succesul programelor, numai banii nu sunt suficienti. Trebuie sa li se adauge idei constructive si o atenta implementare. Activitatea UE de ajutorare a regiunilor are la baza trei principii care sa-i asigure eficienta.

Implicarea activa a tuturor factorilor regionali, nationali si comunitari (parteneriatul).

Delegarea deciziilor catre acel nivel – local, regional, national sau comunitar – care sa asigure maxima eficienta si responsabilitate (subsidiaritatea);

Angajamentul formal ca fondurile Uniunii sa fie folosite in completarea, iar nu in locul celor nationale (aditionalitatea).

Conjunctura macroeconomica joaca un rol important in folosirea cu succes a fondurilor structurale. Se poate observa ca golurile intre diferitele niveluri de dezvoltare tind a se ingusta in timpul perioadelor de crestere economica puternica, sau tind a se adanci in timpul perioadelor de stagnare sau de recesiune.

In mod clar, cele mai importante si de durata efecte trebuie sa se situeze de partea ajutoarelor alocate in zonele mai slab dezvoltate, stabilind conditii pentru o productie competitiva. Aceasta ar atrage investitii in infrastructura si in pregatirea fortei de munca, considerente care prin natura lor ar genera o crestere economica pe termen lung.

2. ALTE INSTRUMENTE FINANCIARE ACCESIBILE PENTRU DEZVOLTAREA REGIONALA :

imprumuturi sau garantii fiscale acordate de Banca Europeana de Investitii (BEI) ca sprijin financiar pentru tarile in tranzitie, in special pentru proiecte de infrastructura, care pot fi combinate cu alocatii de la alte fonduri.

alte instrumente financiare comunitare menite sa acorde anumite facilitati pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii;

alte instrumente financiare care se aloca programelor de dezvoltare integrata.

Romania,ca stat membru al Uniunii Europeane de la data de 1 ianuarie 2007, prin autoritatile statului, va avea de cheltuit 9 milioane de euro, in fiecare zi, timp de doi ani. (Declaratia apartine sefului delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele.)

In urmatorii ani Romaniei i-au fost alocate 28 de miliarde de euro, ca fonduri structurale si de coeziune, bani ce trebuie cheltuiti pana in anul 2015. La acesti bani se mai pot adauga alte 20 de miliarde de euro, reprezentand alte tipuri de finantari europene.

In cazul in care Guvernul va crea un mediu legislativ propice, responsabilitatea derularii de proiecte cu finantare europeana va reveni autoritatilor locale si societatii civile.

Aspectul cel mai important il reprezinta crearea unor proiecte eligibile, facute cu multa responsabilitate la care trebuie sa participe 'prin cofinantare si bancile romanenesti'.

3. PROGRAMELE PHARE SI SAPARD

Statele candidate la Uniunea Europeana beneficiaza de o asistenta financiara substantiala, care sprijina eforturile lor in pregatirea pentru aderare. Asistenta UE este acordata in principal prin intermediul a trei instrumente financiare: Phare, Ispa si Sapard. In afara de acestea, mai multe programe comunitare sunt deschise pentru aceste state.

Phare (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy - Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstructia Economiei) are trei obiective principale:

1. consolidarea administratetiei publice si a institutiilor din statele candidate pentru ca acestea sa poata functiona eficient in cadrul Uniunii (dezvoltare institutionala);

2. sprijinirea statelor candidate in efortul investitional de aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE (investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare);

3. promovarea coeziunii economice si sociale (investitii in sectoare cheie pentru dezvoltarea regionala).

Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) finanteaza in perioada 2000-2006 proiecte de infrastructure in domeniul transporturilor si al protectiei mediului.

Obiectivele Ispa sunt:

sprijinirea tarilor beneficiare in vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene;

extinderea si conectarea retelelor de transport ale statelor beneficiare la cele trans-europene;

familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.

In cadrul programelor Phare si Ispa desfasurarea licitatiilor si acordarea contractelor se face conform Ghidului Practic pentru Proceduri Contractuale aplicat contractelor finantate din bugetul general al Uniunii Europene in contextul actiunilor externe (PRAG), Ele sunt derulate in sistemul de implementare descentralizata (SID), ceea ce inseamna ca autoritatile romanesti sunt responsabile cu punerea in aplicare a programelor. Comisia exercita insa un control preventiv pana la semnarea contractelor, ea fiind in ultima instanta responsabila in fata Statelor Membre cu privire la modul in care banii sunt cheltuiti.

Derularea licitatiilor presupune urmatoarele etape:

Publicarea anuntului de licitatie;Pentru a asigura o cat mai larga participare la licitatii si pentru transparenta, anunturile de licitatie in cadrul programelor Phare si Ispa se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (pentru licitatiile la nivel international) si in tara beneficiara (pentru ambele tipuri de licitatii - nationale si internationale). De asemenea, pe site-ul Oficiului EuropeAid din cadrul Comisiei Europene se publica anunturile de licitatii internationale si, in cazuri specifice, pentru cele nationale.

Anuntul precizeaza Autoritatea Contractanta, scopul licitatiei, termenul limita de depunere a ofertelor si adresa de unde poate fi obtinut dosarul de licitatie.

Elaborarea dosarului de licitatie;Dosarul de licitatie contine informatii asupra scopului licitatiei de proiecte, regulile privind eligibilitatea solicitantilor, proiectelor si costurilor, precum si criteriile de evaluare, mentiuni cu privire la documentele ce trebuie anexate, informatii asupra procesului de evaluare (calendarul provizoriu al evaluarii), conditiile contractuale aplicate celor care vor castiga licitatia.

Depunerea ofertelor;Ofertele trebuie depuse in conformitate cu cerintele din dosarul de licitatie, la sediul Autoritatii Contractante, nu mai tarziu decat data si ora precizate in anuntul de licitatie sau in invitatia de participare la licitatie.

Evaluarea proiectelor;Ofertele sunt evaluate de un Comitet de Evaluare numit de Autoritatea Contractanta si aprobat de Delegatia Comisiei Europene in Romania. Comitetul de evaluare cuprinde un presedinte (fara drept de vot), un Secretar (fara drept de vot), un numar impar de membri cu drept de vot (minim trei) si eventual observatori (fara drept de vot). Membrii cu drept de vot trebuie sa aiba cunostintele tehnice necesare pentru a realiza evaluarea.

Tipuri de contracte folosite in proiectele Phare

Exista patru tipuri de contracte folosite in implementarea programelor Phare:

Contracte de servicii;Contractele de servicii sunt contracte care ofera asistenta tehnica, studii, know-how, instruire, etc. Notiunea de 'furnizor de servicii' se refera la orice persoana fizica sau juridica care ofera servicii.

Contracte de furnizare de bunuri;Contractele de furnizare de bunuri implica proiectarea, producerea, livrarea, asamblarea si comandarea de bunuri, pe langa alte activitati specificate in contract, spre exemplu servicii de intretinere, reparatii, instalare, instruire, precum si servicii post-vanzare. 'Furnizorul' poate fi orice persoana fizica sau juridica care furnizeaza bunuri.

Contracte de lucrari;Contractele de lucrari finanteaza lucrari de inginerie (infrastructura, constructii etc). «Contractantul' poate fi orice persoana fizica sau juridica care desfasoara aceste lucrari.

Granturi (ajutoare financiare nerambursabile);Ajutorul financiar nerambursabil este o plata de natura necomerciala efectuata de Agentia de Implementare catre un anume beneficiar, in vederea realizarii unor obiective compatibile cu politicile Uniunii Europene. Ajutorul financiar nerambursabil se acorda in baza unui proiect propus de solicitant (potential beneficiar).

Sapard (Special Pre-Accession Programme for Agriculture si Rural Development - Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) sprijina tarile candidate in abordarea reformei structurale din sectorul agricol si din alte domenii legate de dezvoltarea rurala, precum si in implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricola Comuna.

Romania a identificat patru domenii prioritare care sa fie finantate in cadrul acestui program:

Imbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole si piscicole;

Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

Dezvoltarea economiei rurale;

Dezvoltarea resurselor umane.

Fondurile alocate anual pentru Romania prin intermediul acestui program au fost de 182 milioane Euro.

Pentru atingerea obiectivelor mai sus mentionate, fiecare stat inclus in programul Sapard a adoptat un Plan National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) in conformitate cu principiile utilizate de catre statele membre. Continutul fiecarui program reflecta prioritatile fiecarei autoritati nationale in functie de circumstante si probleme specifice, dar in limitele stabilite prin Regulamentul Sapard.

Conform Regulamentului Sapard, Planul poate include masuri privind urmatoarele aspecte:

investitii in exploatatii agricole:

imbunatatirea procesului de productie si comercializare a produselor agricole si piscicole;

imbunatatirea calitatii si a standardelor privind sanatatea produselor de origine vegetala si animala;
metode de productie care au in vedere protejarea mediului inconjurator si conservarea peisajului natural;

dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice;

crearea de grupuri de producatori agricoli; Conform reglementarii europene, este vorba de grupuri de producatori agricoli care organizeaza in comun activitati de servicii si comercializare a produselor agricole.

crearea de servicii de asistenta si de management al fermei;

renovarea si dezvoltarea satelor, protejarea si conservarea mostenirii rurale;

imbunatatirea calitatii terenurilor si reparcelare;

crearea si actualizarea registrelor funciare;

managementul resurselor de apa;

Programele comunitare reprezinta un set de programe adoptate de catre Uniunea Europeana, pentru o perioada de mai multi ani, pentru a promova cooperarea intre Statele Membre in diferite domenii specifice legate de politicile Uniunii. Destinate, in principiu, exclusiv Statelor Membre, aceste programe au fost deschise treptat participarii tarilor candidate in scopul de a sprijini pregatirea acestora pentru aderare.

Fiecare tara trebuie sa contribuie din resursele proprii la bugetul general al fiecarui program la care participa. Finantarea pe care aceasta o primeste in cadrul acestor programe depinde de calitatea propunerilor de proiecte depuse de proprii solicitanti, care intra in concurenta cu proiecte provenind din toate tarile participante la program.

Romania participa la o serie de programe comunitare, precum Programul Cadru 6 (pentru cercetare si dezvoltare), Leonardo da Vinci, Socrates si Tineret/Youth (in domeniul educatiei si pregatirii profesionale), Egalitatea de gen, Combaterea Excluderii Sociale si Combaterea discriminarii (in sectorul social), etc.

Romania participa si beneficiaza, de asemenea, si de asistenta prin intermediul mai multor programe Phare multi-tara si orizontale, precum TAIEX (Biroul de Asistenta Tehnica pentru Schimbul de Informal), Facilitatea de Finante a Intreprinderilor Mici si Mijlocii, SIGMA (Sprijin pentru Imbunatatirea Guvenarii si a Managementului Public), Programul privind Securitatea Nucleara si Programul Phare pentru micro-proiecte.