DOCUMENTE

Securitatea în primii ani ai
"socialismului victorios"

Alina Ilinca

Liviu Marius Bejenaru

Disparitia lui Stalin, survenita la 5 martie 1953, a marcat, dupa ex­pre­sia lui Nicolas Werth, o etapa decisiva, sfârsitul unei epoci, daca nu sfârsitul unui sistem. "În câtiva ani, afirma în continuare so­vie­to­lo­gul francez, Uniunea Sovietica a trecut de la un sistem care poate fi calificat totalitar la un sistem autoritar si politist, care pastra anu­mite trasaturi totalitare, mai ales dictatura partidului, acesta con­ti­nuând sa o exercite în numele marxism-leninismului"[116]. Cele mai im­por­tante schimbari introduse de noul lider sovietic N.S. Hrusciov au fost de­penalizarea relatiilor sociale, sfârsitul represiunii în masa, restabilirea controlului partidului asupra politiei politice, desta­li­ni­zarea mode­rata , precum si încercarea de revigorare a partidului prin atragerea unui mare numar de cetateni în cadrul acestuia. Noua baza ideologica de la care pleca regimul sovietic era, pe lânga "revenirea la leninism", si asertiunea conform careia socialismul învinsese de­fi­nitiv la orase si sate, caracterul proletar, de clasa al regimului estom­pându-se, trecân­du-se astfel la construirea bazei tehnico-materiale a socialismului.

În România, ca urmare a faptului ca elita politica aflata la con­ducere în acel moment a optat pentru distantarea fata de Moscova, au fost introduse importante schimbari, care au imprimat în primii ani un suflu nou în politica interna si externa promovata de regimul politic de la Bucuresti. Astfel, Congresul al III-lea al PMR
(20-25 iunie 1960) a oficializat începutul "restrângerii functiei represive a statului nostru democrat popular", epurarea aparatului de partid si de stat de elementele alogene, eliberarea tuturor detinutilor politici pâna în 1964. Dupa moartea lui Dej, noul lider al partidului, Nicolae Ceausescu, a început sa promoveze conceptul de "legalitate socia­lista", care, dupa ce a fost consacrat în Constitutia adoptata în 1965, a devenit principiul de baza al întregii activitati a organelor de stat, mai ales a celor din Justitie, Procuratura si Ministerul de Interne (aici incluzând si Securitatea) . Pe linia respectarii legalitatii socia­liste se înscria si Hotarârea Comitetului Executiv al CC al PCR cu privire la întarirea controlului de partid asupra activitatii organelor de securitate si Militie nr. 119/16 martie 1968 care stipula: "Organele de securitate si Militie trebuie îndrumate ca în întreaga lor activitate sa respecte legalitatea socialista, sa se sprijine pe concursul larg al ce­tatenilor, pe influenta educativa a colectivitatii oamenilor muncii"[119]. La rândul sau, presedintele Consiliului Securitatii Statului (organizat prin Decretul nr. 295/4 aprilie 1968), Ion Stanescu, într-un articol publicat cu ocazia împlinirii a doua decenii de activitate a organelor securitatii statului, a dat asigurari ca "CSS a luat masurile ce se im­puneau pentru îndepartarea din aparatul de Securitate a acelor ele­mente carora le-au fost straine principiile de partid", astfel ca "de­vine practic imposibila repetarea greselilor grave comise de unele cadre în trecut" si ca "organele de Securitate îsi vor face pe de­plin datoria fata de popor, [.] fiind gata oricând sa-si îndeplineasca în­datorirea de a apara cuceririle socialiste ale natiunii române"[120]. Codul Penal care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1969 dezincrimina o serie de fapte din trecut. Ceausescu din acei ani, dupa formula unui analist, se deplasa în viata publica într-un echilibru situat între national si civic .

Cerinta respectarii mai riguroase a Codului Penal si a pro­ce­durilor penale a avut drept consecinta eliminarea terorii si a dus, dupa cum sublinia W. Bacon, la substituirea controlului prescriptiv al sta­tului cu acela restrictiv . Noile sarcini care se cereau a fi în­de­plinite de organele de Securitate în plan intern constau în des­fa­surarea masurilor cu caracter informativ-operativ împotriva "ele­men­telor dusmanoase din interior" (fosti legionari, membri ai parti­delor isto­rice, reprezentanti ai unor culte si secte, autori de mani­feste, inscrip­tii si scrisori anonime cu "caracter subversiv") care, de altfel, au fost trasate de conducerea superioara de partid. De pilda, la Plenara CC al PCR din 26-27 iunie 1967, Nicolae Ceausescu afir­ma: "În activitatea organelor Securitatii statului, Comitetul Central pleaca de la faptul ca, în urma uriaselor trans­for­mari petre­cute în societatea româneasca, a lichidarii exploatarii omu­lui de catre om, a victoriei depline a socialismului, a disparut baza sociala a reactiunii, s-a îngustat si continua sa se îngusteze câm­pul de activitate al elementelor dus­ma­noase. În acelasi timp, nu putem sa nu tinem seama ca mai sunt unele elemente din rândul fos­telor clase exploa­tatoare sau din rândul fostilor membri ai orga­ni­zatiilor reactio­­nare, fasciste - e drept din ce în ce mai putine - care con­tinua sa pri­veasca spre trecut si nu s-ar da înapoi chiar de la actiuni ostile. Este incontestabil ca posibilitatea lor de a actiona este foarte limi­tata, ele negasind nici un fel de sprijin în rândul poporului român. Daca asemenea elemente pot gasi vreodata sprijin undeva, apoi acesta poate veni numai din afara, de la cercurile reactionare imperia­liste"[124]. Ulterior, o directiva a presedintelui CSS - "De la caz la caz, cu apro­barea sefilor de directii (servicii inde­pen­dente), din aparatul cen­tral si teritorial, sa se ia masuri de aducere în mod sis­tematic la sediul orga­nelor de Securitate a unor persoane care nu se manifesta dus­ma­nos în prezent, dar care prezinta, prin ante­ce­dentele lor politice sau penale, un pericol real pentru securitatea statului. Aceasta masura se va lua cu scopul de a face ca cei în cauza sa în­te­leaga ca sunt în con­tinuare în preocuparea organelor noastre" - lasa loc de manifestare a unor practici ce nu puteau fi calificate decât ca abuzive[125].

Securitatii îi revenea si sarcina supravegherii activitatii eco­no­mice în vederea realizarii programelor deosebit de ambitioase ale parti­dului, precum si contracararea actiunilor de "recunoastere disi­mulata", cu alte cuvinte spionaj, dupa expresia parintelui Agen­tiei Centrale de Informatii (CIA), Allen Dulles , îndreptate împo­triva "comunitatii socialiste" si implicit a României. În legatura cu acest ultim aspect, este util sa subliniem faptul ca, daca în perioada 1955-1964, România, dupa cum sublinia Cristian Troncota, nu era decât un mic satelit al Moscovei ce gravita fara sincope în spatiul rezer­vat , neconstituind o prioritate pentru serviciile de informatii ad­verse, lucrurile s-au schimbat o data cu noua orientare în politica externa a regimului politic de la Bucuresti. Cele mai importante ma­suri pentru contracararea acestor actiuni au fost adoptarea Hotarârii Consiliului de Ministri nr. 957/1966 cu privire la apararea secretului de stat, precum si introducerea în noul Cod Penal a unor pedepse aspre pentru cazurile de tradare si spionaj . O alta masura adoptata de Securitate a fost supravegherea informativa de catre orga­nele de contraspionaj a reprezentantelor diplomatice din România. "Este un adevar de necontestat - remarca dupa 1989 generalul Neagu Cosma, multi ani sef al Directiei de Contraspionaj - ca repre­zentantele diplomatice, indiferent de marimea statului pe care-l re­pre­zinta, pe lânga atributiile oficiale de reprezentare, acopera si acti­vitati de spi­onaj. O parte din personalul diplomatic si consular apar­tine ser­viciilor speciale informative si contra-informative; unele dintre cadrele cu misiuni speciale sunt chiar în uniforma, atasatii mi­li­tari" . Ceea ce îngreuna munca de natura contrainformativa era o Hotarâre a Comitetului Central care prevedea ca pentru a se putea urmari un membru de partid trebuia sa se ceara aprobarea organului de partid de care apartinea persoana respectiva. De asemenea, "dis­po­zitia sub forma unei «hotarâri» de partid, separa, din punct de vedere al competentelor Securitatii, populatia tarii în doua parti ine­gale: membrii de partid si restul, adica nemembri de partid. [...] Masura determina doua neajunsuri majore: informatia care-l punea pe un asemenea cadru, membru PCR, în pozitia de suspect era difu­zata în afara Securitatii, la oameni care nu cunosteau valoarea pastrarii unui secret de aceasta natura; într-o proportie îngrijorator de mare, preocuparile Securitatii ajungeau si la cel pentru care se ceruse aprobarea urmaririi informative. Divulgarea o faceau deseori chiar «tovarasii de la partid», din limbutie, pozând în oameni bine informati, din oportunism, punându-se bine cu cei mai capabili tova­rasi care veneau din urma, din placerea de «a da peste bot» Secu­ritatii. Nu erau putini acei carora le solicitam aprobarea care aveau câte ceva de ascuns" .

Pe plan extern, pentru Nicolae Ceausescu erau anii de succes (la 31 ianuarie 1967, agentiile de presa anuntau ca România si R.F. Ger­mana hotarâsera sa stabileasca relatii diplomatice, în vara ace­lu­iasi an Bucurestiul refuza ruperea relatiilor diplomatice cu Israelul, iar la 22 august 1968 condamna interventia armata a Pac­tului de la Varsovia în Cehoslovacia). Astfel se explica importanta acordata informatiilor de tip HUMINT (obtinute cu ajutorul oamenilor, adica a spionajului) si a celor de tip SIGINT (provenite din interceptarea si analiza semnalelor); aceste informatii foloseau la studierea ca­paci­­ta­tilor si a comportamentelor actorilor de tip statal si nu doar a acelora cu care regimul politic de la Bucuresti intra în contact (în acea pe­rioada "reteaua Caraman" actiona pe teritoriul Frantei). Evident, aceasta preocupare pentru intelligence izvora si din conside­rente ideologice; în pofida diferentierilor inter-socialiste, teoria con­form careia în noua etapa care trebuia parcursa pâna la realizarea orân­­dui­rii comuniste "ascutisul luptei de clasa este îndreptat spre arena inter­na­tionala, unde se desfasoara lupta dintre cele doua sis­teme, soci­alist si capitalist", a ramas o constanta a diplomatiei se­crete a tarilor din comunitatea socialista .

Prezentam în continuare Stenograma sedintei tinuta în ziua de 8 fe­bruarie 1967 la tovarasul Nicolae Ceausescu cu Colegiul Minis­te­rului Afacerilor Interne (fragmentele ce privesc Securitatea), în­so­tita de Infor­­marea asupra unor probleme din activitatea organelor MAI (realizata de Sectia pentru controlul muncii la MFA, MAI si Jus­ti­tie)[132], relevante pentru modul în care era analizata îndeplinirea "sar­ci­ni­lor" Securitatii într-unul din anii de început ai "socialismului victorios".

Stenograma sedintei tinute în ziua de 8 februarie 1967 la tovarasul Nicolae Ceausescu cu Colegiul Ministerului Afacerilor Interne

Tov. Nicolae Ceausescu: Sunt prezenti toti tovarasii. Putem începe.

Tov. Cornel Onescu[133]: Va rog sa-mi permiteti sa fac o scurta in­formare asupra principalelor probleme rezolvate de MAI în cursul anului 1966.

Pe baza indicatiilor primite în sedinta de Colegiu tinuta la dum­nea­voastra în martie 1966, colectivul de conducere al ministerului si-a îndreptat atentia spre rezolvarea urmatoarelor sarcini:

1. îmbunatatirea muncii de urmarire a elementelor dusmanoase din interior (fosti detinuti politici, fosti legionari, taranisti, liberali, social-democrati de dreapta, sectanti, reprezentanti ai cultelor);

2. îmbunatatirea activitatii pe linia contrasabotajului;

3. întarirea activitatii pe linia contraspionajului si urmarirea mai calificata a diplomatilor si a altor straini care ne viziteaza tara;

4. îmbunatatirea activitatii informative duse în exterior si înta­rirea muncii în cadrul emigratiei românesti. [.]

Iata ce am reusit sa rezolvam în cursul anului din aceste sarcini:

Pe linia contraspionajului

Diplomatii tarilor capitaliste si mai ales atasatii militari au fost mai bine lucrati, trei dintre diplomati, care au fost descoperiti ca se ocupa cu activitate de spionaj, au fost declarati indezirabili, iar pen­tru doi avem suficiente date si motive pentru a fi trimisi acasa.

A fost documentata activitatea de spionaj desfasurata de 21 de persoane care au dat informatii unor diplomati straini; 15 dintre aces­tea au fost recrutate si acum sunt dirijate de noi.

S-au organizat patrunderi la câteva oficii diplomatice straine si s-au obtinut documente originale care se refera la activitatea unor reprezentante diplomatice.

Pe linia comerciantilor straini, în cursul anului trecut au venit în tara peste 12 500 de comercianti, 37 dintre ei au fost descoperiti ca se ocupau cu culegerea de informatii economice si coruperea unor sala­riati români; 16 comercianti au fost cercetati, iar trei au fost ares­­tati. Unii dintre ei, cu posibilitati bune de informare, au fost recrutati de organele noastre de contraspionaj. 49 de cetateni români au fost arestati pentru transmiterea de informatii cu caracter secret unor comercianti straini. Prin descoperirea acestor comercianti care se ocupau cu culegerea de informatii si a celor care le furnizau infor­ma­tii am reusit, sesizând ministerele respective, sa prevenim înche­ie­rea unor contracte dezavantajoase pentru tara noastra.

Pe linia turistilor, specialistilor si a altor straini care ne-au vizitat tara, anul trecut am fost vizitati de peste 280 000 de straini din tarile capitaliste. Cunoscând ca serviciile de spionaj straine folosesc larg tu­rismul pentru culegerea de informatii, ne-am îndreptat atentia catre urmarirea turistilor. Ca urmare, am reusit sa descoperim câtiva turisti, în regiunile Brasov si Banat, care se ocupau cu culegerea de informatii. Altii au fost descoperiti în regiunile Cluj si Maramures ca se ocupau cu colectionarea de mostre de roci de minereuri si alte valori care urmau sa le scoata peste granita. Au fost prinsi, de ase­menea, opt turisti care au încercat sa scoata afara, cu pasapoarte aduse din Occident, cetateni români.

O munca cu rezultate mai bune s-a dus si în rândul specialistilor straini. S-au descoperit câtiva specialisti care se ocupau cu culegerea de informatii si s-a reusit sa se sustraga unele documente importante care se gaseau asupra unor specialisti care au lucrat la Medias si Ploiesti. Unii dintre ei au fost recrutati pentru munca informativa.

Pe linia contraspionajului s-au facut mai multe materiale de in­for­mare pentru conducerea de partid si de stat, ca de exemplu: activitatea de spionaj desfasurata de atasatii militari; transmiterea de informatii economice si favorizarea unor comercianti straini de catre unii salariati ai diferitelor ministere si întreprinderi; aprecieri asupra politicii interne si externe a RSR facute de cercurile diplomatice straine etc.

Noi stim ca serviciile de spionaj se preocupa în ultima vreme de a recruta agenti dintre cetatenii români care se deplaseaza în Occi­dent, întrucât în afara le este mai usor sa faca acest lucru. Detinem informatii din care rezulta ca spionajul capitalist acorda mare atentie recrutarii ca agenti a persoanelor cu munci de raspundere în aparatul de partid si de stat, care se bucura de încredere si au posibilitati de deplasare în Occident.

Anul trecut am prezentat conducerii de partid si de stat o in­for­mare în care aratam ca aceste servicii si-au intensificat activitatea împotriva tarii noastre. Pe baza acestei informari a fost elaborata o Hotarâre a Consiliului de Ministri prin care se stabilesc masurile me­nite sa contribuie la apararea secretului de stat si pregatirea ceta­tenilor români care se deplaseaza în strainatate. Tot pe baza acestei hotarâri, noi am trecut la încadrarea serviciilor de protocol din unele ministere cu ofiteri de Securitate.

Pe linia contraspionajului mai avem înca multe neajunsuri. Nu am reusit sa urmarim mai calificat diplomatii straini care îsi des­fa­soara activitatea în tara noastra. De asemenea, nu ne-am concentrat suficient atentia asupra strainilor care ne viziteaza tara (turisti, co­mercianti, specialisti), care stau mult timp în tara sau ne viziteaza de mai multe ori într-un an. Nu am reusit întotdeauna sa punem în lu­cru în mod operativ toate informatiile si sesizarile care se refereau la activitatea de spionaj. Exista neajunsuri în aplicarea Hotarârii Con­si­liului de Ministri nr. 957/1966 cu privire la apararea secretului de stat. Desi aceasta hotarâre s-a prelucrat în ministere, continuam sa descoperim cazuri de functionari români care transmit diferite infor­matii cu caracter secret strainilor. Recent, un ofiter al nostru care face munca practica pentru trimitere în exterior, a contactat o dac­ti­lografa de la un minister important, de la care a primit date foarte importante cu privire la activitatea acestui minister.

Avem înca foarte putini ofiteri de contraspionaj cunoscatori de limbi straine si aceasta îi împiedica sa-si desfasoare activitatea cu rezultate mai bune.

În vederea îmbunatatirii muncii, noi am luat masuri sa analizam în cursul lunii februarie activitatea Directiei a II-a. De asemenea, pre­gatim pentru conducerea partidului o informare asupra activitatii spionajului strain îndreptat împotriva tarii noastre.

În legatura cu activitatea informativa dusa în exterior

Conform indicatiilor primite în cursul anului trecut, am luat ma­suri pentru întarirea principalelor rezidente. Ne-am concentrat aten­tia catre întarirea rezidentelor de la Washington, Frankfurt pe Main, Paris, Londra, Bruxelles. Au fost trimisi la post 35 de ofiteri cu buna pre­gatire, cunoscatori a cel putin o limba de circulatie inter­na­tio­nala, iar 26 de ofiteri cu vechime mai mare în munca din exterior au fost retrasi.

S-au facut patrunderi informative într-o serie de obiective im­por­tante (partide de guvernamânt din principalele tari NATO, Consilii de Ministri, ministere, organe de informatii si contrainformatii, cent­re si institute de cercetari, organizatii legionare din SUA si Italia). În cursul anului trecut au fost recrutati 65 de noi agenti externi.

S-au obtinut documente si informatii pe baza carora au fost în­tocmite materiale în legatura cu: intentiile unor guverne straine fata de tara noastra, masurile pregatitoare ale unor state capitaliste în lega­tura cu vizitele delegatiilor din RSR, material documentar în lega­tura cu vizita unor delegatii straine în tara noastra, deficiente pe linia exportului nostru etc.

În urma informatiilor înaintate s-au luat masuri pentru lichidarea unor neajunsuri în comertul exterior, pentru prevenirea contrabandei de marfuri si traficului de valuta, pentru asigurarea secretului opera­tiunilor comerciale externe.

În cursul anului trecut s-au adus peste 1 400 de documente si alte materiale strict secrete (militare, NATO). Ministerelor economice si unor institute de cercetare li s-au predat 1 184 de documentatii teh­ni­co-stiintifice si multe soiuri de cereale si plante tehnice.

Ministerele si institutele carora li s-au predat aceste documentatii au apreciat ca prin introducerea lor în productie se vor realiza în­sem­nate economii în lei si valuta (circa 380 milioane lei).

Au fost aduse în tara de la Ankara si Viena, precum si din alte parti, circa 15 000 de fotocopii dupa documente importante privind trecutul istoric al tarii noastre. De asemenea, s-au transferat în tara circa 3 milioane dolari din diferite succesiuni si conturi.

În legatura cu emigratia româneasca, s-au continuat actiunile pen­tru largirea si consolidarea coloniilor din Austria, SUA, Ca­nada si au fost atrase de partea noastra unele elemente importante din emi­­gratie, care aduc servicii tarii. Paralel, s-a actionat pentru dezmem­brarea unor organizatii dusmanoase ale emigratiei din Austria, RFG, SUA si s-au organizat câteva patrunderi în organizatiile legio­nare din strainatate.

Cu toate rezultatele obtinute, consider ca în munca informativa din exterior noi mai avem multe lipsuri. N-am reusit sa patrundem pes­te tot în cercurile oficiale, de unde sa recrutam agenti cu posi­bi­li­tati mari de informare. De multe ori, lucratorii nostri merg pe linia recrutarii de agenti periferici, fara posibilitati prea mari. N-am reu­sit, de asemenea, sa procuram întotdeauna documentele tehni­co-stiin­tifice care se cer de diferite sectoare ale economiei nationale. Avem putine patrunderi în institutele de cercetari si în serviciile de in­for­matii si contrainformatii straine.

N-am acordat suficienta atentie emigratiei românesti vechi si n-am folosit aceasta emigratie în îndeplinirea sarcinilor ce le avem în exterior. Unele din neajunsurile muncii în exterior constau în aceea ca parte din lucratorii nostri nu dovedesc suficient curaj si nu cunosc bine limba statului respectiv.

Anul trecut am acordat atentie mai mare prevenirii si curmarii activitatii elementelor contrarevolutionare din interior.

Am reusit sa descoperim si sa lichidam câteva grupari sub­ver­sive, unele cu caracter nationalist, în regiunile Maramures, Mures - Autonoma Maghiara, Crisana, Bacau si Dobrogea.

Dintre elementele contrarevolutionare, o atentie deosebita am acordat legionarilor. Am reusit sa încadram cu agentura peste 76% din baza operativa. Dintre legionarii lucrati, au fost avertizati si de­mascati 337, iar sase au fost arestati si trimisi în justitie.

Am pregatit pentru conducere un material despre activitatea le­gio­narilor. În acest material ne-am straduit sa aratam intentiile si activitatea ce o desfasoara. Din datele pe care le detinem, s-a obser­vat tendinta de regrupare a unora în jurul fostilor conducatori, încer­carea de reorganizare a activitatii cu contacte numeroase între ei, preocuparea pentru atragerea de tineri pe care sa-i îndoctrineze etc. Nu insist asupra acestei probleme, întrucât în materialul înaintat se arata diferite aspecte ale activitatii legionarilor. Din cele apro­xi­ma­tiv 2 000 foste elemente de conducere legionara, majoritatea au fost identificate si li se cunoaste activitatea.

Trebuie spus ca unele regiuni lucreaza slab legionarii si, desi au informatii interesante despre activitatea lor, taraganeaza finalizarea actiunilor si nu reusesc sa cunoasca totul despre ei. De multe ori am avut fapte concrete despre activitatea lor si ne-am multumit sa-i aver­tizam o data, de doua ori, fara sa recurgem la masuri mai hota­râte, ca de pilda cercetarea sub stare de arest.

În ceea ce priveste celelalte foste partide burgheze (PNŢ, PNL), se cunoaste mai bine activitatea fostelor elemente de conducere si s-au luat unele masuri de contracarare a activitatii lor.

Am urmarit si activitatea fostilor social-democrati de dreapta. Pe aceasta linie am facut câteva informari. Masurile luate de con­du­cerea partidului au dus la anihilarea activitatii acestora.

În legatura cu sectele, cultele, nationalistii: si aici se observa o intensificare a activitatii lor. Numarul sectantilor a crescut în ultima vreme, în special în regiunile Suceava, Galati, Arges, Ploiesti. Am încercat sa patrundem mai bine în aceste secte si, în unele locuri, am reusit. Cu aceasta ocazie am constatat ca în secte si-au gasit refugiul multi legionari si nationalisti, dintre care unii au reusit sa puna mâna pe conducere. În cursul anului trecut au fost arestati 90 de sectanti, 37 au fost demascati, iar 1 944 au fost avertizati; cinci emisari straini, veniti în tara cu instructiuni pentru secte, au fost prinsi si expulzati.

Consider însa ca, pe lânga masurile represive luate împotriva sec­telor, este necesara si intensificarea muncii educativ-culturale. Îm­binarea celor doua metode va da rezultate mai bune în com­ba­terea activitatii sectelor.

Pe linia autorilor de manifeste dusmanoase, în cursul anului tre­cut s-au descoperit 567 de cazuri, printre care "Mafia", "Fanariotul" si altele despre care ati fost informat.

Paralel cu munca de descoperire a activitatii elementelor con­tra­re­volutionare, am acordat atentie prevenirii actelor de sabotaj si sub­mi­nare a economiei nationale. Ne-am straduit sa recrutam în obiec­tivele economice o agentura mai competenta si sa asiguram infor­ma­tiv punctele vulnerabile din obiectivele economice importante.

S-au trimis ministerelor diferite sesizari care au ajutat la preîn­tâm­pinarea unor accidente si avarii în diferite sectoare ale econo­miei nationale. De pilda, a fost informat Ministerul Transporturilor Feroviare despre defectiunile în constructia stâlpilor de sustinere pe tronsonul de cale ferata Predeal-Câmpina, care puteau duce la caderea firului de contact si producerea de scurtcircuite si accidente grave. S-au semnalat neajunsurile existente la statia de îmbuteliere Mogosoaia, Uzina Metalurgica Bucuresti, rafinaria din orasul Gheorghe Gheorghiu-Dej si altele care puteau duce la producerea unor incendii, explozii si distrugerea instalatiilor.

La CFR si în alte unitati economice au fost elucidate unele acte de sabotaj si cauzele disparitiei unor documente secrete.

De asemenea, au fost înaintate conducerii unele informatii cu pri­vire la nivelul de trai si nemultumirile oamenilor muncii, cu pri­vire la multe neajunsuri existente în diferite sectoare ale economiei nationale (economia forestiera, industria usoara si alimentara, comert etc.).

Unele dintre aceste informari au fost apreciate de conducerea par­ti­dului si guvernului. Pe baza lor s-au luat si unele masuri împo­triva greselilor si abuzurilor care se mai petrec în diferite sectoare ale economiei nationale, ca: perceperea de suprapreturi la unele ar­ti­cole de larg consum, ciubucurile din comert, neplata orelor su­pli­mentare, nerespectarea protectiei muncii etc. Am înaintat deci foarte multe informari cu caracter economic.

În aceasta problema trebuie sa ne facem autocritica pentru faptul ca, din dorinta de a informa cât mai bine organele de partid si de stat, noi ne-am încalcat atributiunile. Intentia nu a fost de a ne ocupa cu probleme care nu ne privesc, care nu intra în competenta noastra. Cred ca noi nu am gresit atunci când am dat indicatii ca organele noas­tre sa se ocupe de probleme economice si sa sesizeze condu­cerea de partid si de stat asupra fenomenelor negative care se mai petrec în economia nationala. Gresit este ca n-am controlat si sesizat la timp, ca jos s-au înteles altcumva aceste indicatii. Urmarea a fost ca unele directii regionale si chiar Directia a III-a au dat jos instruc­tiuni prin care cereau o serie de date statistice inutile, care au împins apa­ratul nostru de la regiuni si raioane la o munca birocratica (ra­poar­te, statistici) despre activitatea unor sfaturi populare, Gostat-uri, învatamânt etc.

În urma unor controale facute la regiunea Maramures catre sfâr­situl anului am sesizat lucruri foarte grave. Directia Regionala a Securitatii a dat instructiuni la raioane sa se ocupe cu strângerea de date din diferite sectoare ale economiei, ca sa se documenteze, chi­pu­rile, mai bine. Am criticat foarte aspru aceste abateri. Interesân­du-ne în­dea­proape, am aflat ca si în alte regiuni s-au comis ase­me­nea gre­seli. Am ridicat problema aceasta si la analiza de sfârsit de an, aratând ca s-au facut grave greseli. N-am reusit înca sa lichidam cu desavâr­sire aceste neajunsuri. Speram ca anul acesta nu se vor mai repeta. Cred ca si pe viitor trebuie sa ne ocupam de problemele economice si sa sesi­zam anumite aspecte negative care mai exista într-un sector sau altul al economiei nationale. Noi avem agentura si posibilitati de a informa conducerea de partid si de stat asupra aces­tor neajunsuri. Nu putem trece pe lânga unele fenomene negative fa­ra sa le sesizam.

La analiza recenta facuta în regiunea Arges, tovarasii nostri au ridicat câteva probleme foarte interesante. Unele se cunosteau de catre organele de partid, altele nu. De exemplu, în noiembrie a avut loc o avarie la hidrocentrala de pe Arges. Puteau sa se întâmple lu­cruri foarte grave. Pagubele provocate de aceasta avarie s-au ridicat la 1,4 milioane lei. Tovarasii de la Ministerul Energiei Electrice, ca sa apara într-o lumina mai favorabila, au pus pe tovarasi sa rapor­te­ze ireal, ca paguba este de 400 000 lei. La hidrocentrala de pe Arges sunt înca o serie de neajunsuri care pot provoca noi avarii. Am sesizat sectia de la Comitetul Central sa cerceteze atent sesizarea. Tot aici am aflat ca, la sfârsitul anului trecut, de la Ministerul Ener­giei Electrice li s-a cerut sa prezinte cifre ireale cu privire la supra­în­deplinirea pla­nu­lui la investitii cu 20 milioane lei. Realitatea este însa alta. Deci, ca sa raporteze ca pe minister s-a îndeplinit planul la investitii, au dat cifre ireale si au informat eronat conducerea partidului.

Cred ca aceste neajunsuri trebuie semnalate si consider ca am face o mare greseala daca nu le-am sesiza. Sunt anumite fenomene care trebuie cunoscute de conducerea partidului. Asa cum s-a pro­cedat însa la Maramures si în alte parti, cu strângerea de date, a fost o greseala. Noi am tras învataminte si cred ca nu se vor mai re­peta în viitor astfel de greseli.

În cursul anului trecut ne-am ocupat mai mult si de înzestrarea organelor noastre cu tehnica operativa mai buna. A existat mai mul­ta preocupare la organele noastre care se ocupa cu perfectionarea teh­nicii. S-au construit câteva aparate foarte bune, usor de trans­portat, pentru nevoile muncii în exterior, si microfoane mici pentru munca operativa, de asemenea bune. S-a constituit la minister Co­misia pentru îmbunatatirea tehnicii operative. În cursul anului trecut am luat masuri pentru asigurarea în conditiuni mai bune a legaturii cifrate cu oficiile noastre din strainatate. S-a procurat din strainatate aparatura de transmisie si cifru si s-a construit Centrul de emi­sie-receptie. S-a creat deci un organ unic de emisie-receptie care a intrat partial în functiune. Spre sfârsitul semestrului I va intra inte­gral în folosinta. Va rugam sa va faceti timp sa mergeti sa vedeti acest centru care este foarte modern.

Pentru înzestrarea organelor de filaj si de circulatie s-au adus din stra­i­natate aparate de radio-emisie, pentru care s-au cheltuit peste o jumatate de milion de dolari.

Cu toate acestea, stam înca prost cu tehnica operativa în unele sec­toare si va trebui sa facem mult pentru modernizarea ei. Din cau­za aceasta întâmpinam multe greutati în activitatea noastra.

Acestea ar fi câteva probleme în legatura cu munca de securitate.

Tov. Nicolae Ceausescu: As dori sa pun câteva întrebari de care sa tina seama si ceilalti tovarasi.

Ce reiese din analiza diferitelor date prezentate, atât în ceea ce priveste activitatea contrarevolutionara, cât si în ceea ce priveste infrac­tiunile în domeniul economic? Se cere o caracterizare a aces­tora, si daca ati facut-o, ce ati constatat? Exista o intensificare a ac­tivitatii elementelor dusmanoase, si daca exista, în ce directie se desfasoara? De asemenea, în domeniul economic, ce caracteristica au infractiunile? Aici ati prezentat mai mult o informare cu date, cifre, dar nu ati tras concluziile ce se desprind din toate acestea.

În ce priveste activitatea spionajului strain în România. În ce directii îsi intensifica activitatea spionajul, care din aceste organe sunt mai active si ce urmaresc?

Tov. Cornel Onescu: În ceea ce priveste activitatea elementelor dusmanoase, aceasta a stat mai mult în preocuparea noastra. N-am putea sa spunem ca activitatea tuturor elementelor s-a intensificat fata de anii trecuti. Poate ca n-am cunoscut noi anumite forme de activitate ca sa facem comparatie cu situatia de acum un an sau doi.

În ce priveste elementul legionar, pâna la sfârsitul anului 1965 au fost putine semnalari. Înainte, multi fusesera în detentie si, imediat dupa eliberare, foarte putini încercau sa-si reorganizeze activitatea, sa treaca la actiune. În cursul anului trecut însa, noi am observat din partea elementelor legionare o intensificare a activitatii. A fost un timp când s-au observat unii pe altii, sa vada cu ce conceptii au ra­mas dupa eliberarea din detentie. Când s-au lamurit, au început sa se întâlneasca, sa puna la cale anumite actiuni. Deci, în problema legio­­na­rilor, se observa o intensificare a activitatii lor.

Tov. Nicolae Ceausescu: Ati reusit sa cunoasteti care sunt di­rectiile? Ce îsi propun?

Tov. Cornel Onescu: Am facut o analiza la sfârsitul anului si am pregatit un material pentru conducere.

Tov. Nicolae Ceausescu: Am citit informarea. Din ea nu reiese clar care este situatia. Materialul este mai mult o fotografie a starii de fapt, nu se desprind din el concluzii.

Tov. Cornel Onescu: Poate n-am reusit sa redam destul de bine ceea ce cunoastem. În informare ne-am straduit sa cuprindem unele aspecte interesante din activitatea legionarilor. Se desprinde ca ei încearca sa se regrupeze în jurul unor elemente de vârf. În tara sunt cunoscute peste 20 de cazuri de încercari de a crea nuclee în jurul unor elemente de vârf. Aceasta tendinta este foarte periculoasa si nu este întâmplatoare. Nu se strâng în jurul acestor elemente numai de dra­gul de a discuta lucruri banale. Din declaratiile facute de unii agenti reiese ca intentiile lor sunt de a-si regrupa fortele, de a se reorganiza si actiona. Unii speculeaza anumite neajunsuri dintr-un sector sau altul de activitate pentru a ridica oamenii împotriva regi­mului, spunând ca vinovati sunt comunistii. Deci aceasta este o for­ma de activitate. Din moment ce cauta sa ridice oamenii împotriva noastra, sa atraga noi adepti, sa recruteze noi tineri pentru a-i îndoc­trina, înseamna ca desfasoara activitate.

Afirm ca pe linia legionarilor se observa o intensificare a acti­vi­tatii. Ne-am straduit sa aflam daca au conducere, ce relatii au cei din tara cu exteriorul si daca au, ce indicatii primesc. Am aflat ca au câteva legaturi cu exteriorul, cei din afara se intereseaza ce fac cei din tara, iar cei dinauntru ce fac cei din afara. Poate n-am descoperit suficiente elemente care sa ne duca la o concluzie ferma asupra ac­ti­vitatii lor. Dar, din ceea ce cunoastem, afirm cu tarie ca este vorba de o intensificare a activitatii lor. Unde vor sa ajunga vom vedea. Îi vom urmari îndeaproape si vom cauta sa le cunoastem intentiile si tot ce pun la cale. Legionarii ramân elementul cel mai periculos si ei trebuie sa stea în centrul atentiei noastre. Sigur ca ei sunt com­pro­misi, mare influenta nu au. Oamenii vad clar realizarile regimului si stiu ce au facut legionarii în trecut. Au ramas însa unii fanatici si sunt în stare de orice mârsavie. Exista printre ei circa 2 000 de ele­mente de vârf si la eliberarea din detentie unii au declarat deschis ca au fost, sunt si vor ramâne legionari.

În ceea ce priveste celelalte elemente dusmanoase, fostii ex­ploa­tatori si elementele de conducere din Partidul National Ţaranesc si Liberal, n-am putea spune ca si-au intensificat activitatea în com­pa­ratie cu ceea ce au facut cu ani în urma. Desigur, si ei se misca, speculând anumite lipsuri dintr-un domeniu sau altul si raspândesc diferite zvonuri dusmanoase atunci când situatia internationala se înaspreste. În ultima vreme, se observa la acestea si chiar la altele, care nu au un trecut politic dusmanos, discutii pe problema nivelului de trai, în legatura cu legea avorturilor etc. Aceasta este concluzia pe care am tras-o noi în legatura cu intensificarea activitatii ele­men­telor dusmanoase. [.]

În ceea ce priveste întrebarea referitoare la activitatea spionajului strain, daca s-a intensificat sau nu. Nu va putem da un raspuns con­cret. În curând vom analiza aceasta problema la nivelul conducerii ministerului. Putem spune ca am lucrat mai bine fata de anul 1965 si am prins mai multe elemente legate de activitatea spionajului strain. Nu putem spune deocamdata daca s-a intensificat sau nu. În unele ser­vicii de spionaj se observa mai multa prudenta si atentie în lega­tura cu tara noastra, dat fiind relatiile pe care le avem în ultima vre­me cu o serie de state occidentale. Este un climat mai favorabil. Probabil ca si unele servicii de informatii straine au primit indicatia sa lucreze mai bine si sa nu faca provocari împotriva noastra. Rea­lita­tea este ca unii se ocupa intens de noi. De exemplu, desi cu fran­cezii avem relatii bune, din informatiile pe care le avem, atasatul militar este foarte activ în tara noastra. El merge peste tot, foto­gra­fiaza, strânge documente. O liniste în aceasta privinta nu poate exista si nu ne facem iluzii ca îsi vor înceta activitatea. Spionajul strain cauta sa cunoasca cât mai multe despre situatia de la noi, însa, fata de unele elemente ale noastre care lucreaza în afara, au o atitu­dine mai rezervata, nu s-au dedat la provocari. Chiar daca i-au prins pe unii, i-au avertizat.

Tov. Nicolae Ceausescu: Aceasta este o problema politica. Trec sub tacere ca sa obtina ceea ce doresc.

Tov. Cornel Onescu: Au fost organizate câteva provocari îm­po­triva altor tari socialiste la Londra, în America, Franta, Italia. Re­pre­zentantii fiecarei tari socialiste din Europa (Cehoslovacia, Ungaria, URSS) au avut provocari în cursul anului trecut. Noi n-am avut astfel de provocari, însa fara îndoiala ca serviciile de spionaj îsi fac datoria.

Tov. Nicolae Ceausescu: Este si un raspuns la ce fac ei, întot­dea­una reciprocitatea.

Tov. Cornel Onescu: Vom cauta, tovarase Ceausescu, sa va in­for­mam mai amanuntit asupra activitatii serviciilor de spionaj stra­ine si ne vom stradui sa muncim mai bine în aceasta problema. Avem multe date si elemente pentru a face o analiza temeinica. Desigur, este mai greu sa ai o privire de ansamblu asupra activitatii tuturor serviciilor de spionaj. Totul trebuie bazat pe fapte concrete. [.]

Tov. Nicolae Ceausescu: Tovarasii care au de facut sublinieri, nu sa ne prezinte cifre si date, ci anumite concluzii pe care le-au des­prins diferite sectoare de activitate, ar fi bine sa ia cuvântul. Sigur, va puteti sprijini pe date, dar numai cu datele ne puneti în situatia sa gândim numai noi si sa tragem concluzii; mai bine sa le trageti voi.

Tov. Vasile Negrea Ati pus doua întrebari pe care le-am reti­nut si, în afara de acestea, ati atras atentia în legatura cu datele. Totusi, daca îmi permiteti, as dori sa redau câteva date pentru a va face o parere cât mai clara si justa în legatura cu activitatea ele­men­telor dusmanoase din interior si în legatura cu activitatea elemen­telor de spionaj. Am, pe scurt, o informare cuprinzând unele date pri­vind aceste elemente. În baza operativa pe tara sunt 556 124 de persoane elemente legionare, fosti condamnati PNŢ, PNL si alte categorii care au activat în trecut. Aceasta este baza noastra ope­ra­tiva. Din acest numar mare de elemente pe care îl avem, în evidenta organelor noastre au trecut la activ 362 000, deci oameni care sunt în atentia organelor noastre si-i lucram. Sunt 193 000 care au fost lucrati si au trecut la pasiv, iar restul sunt în lucru. Numai pe linia Directiei a II-a, în toata tara, sunt 73 884, au trecut la pasiv 15 000, au ramas 58 000. La Directia a III-a sunt 482 000. Este un numar de categorii de ele­mente legionari fosti condamnati [sic!]. Aceasta este tot ce avem în evidenta. Au trecut la pasiv 177 481 din 482 000. Au fost lucrati si s-a stabilit ca acesti oameni nu desfasoara activitate dusma­noasa. Totalul legionarilor pe tara, luati în evidenta, este de 151 000. La activ sunt 91 939, iar la pasiv sunt 60 203. Adica si aceste elemente au fost lucrate si trecute la pasiv. 91 000 sunt în atentia Directiei a III-a si a organelor noastre din regiuni.

La Directia a II-a, din cele aproape 4 560 de elemente si care sunt diplomati, comercianti, turisti, specialisti, elemente care sunt în afara si rudele lor în tara, multe elemente care sunt în baza opera­tiva, sunt deschise actiuni operative si îi lucram, au trecut la pasiv 967.

La Directia a III-a, în Bucuresti, au trecut la pasiv 8 321 din 36 977. Adica avem un numar mare de elemente dusmanoase în evidenta noastra - 28 000 - care trebuie lucrate operativ.

Pornind de aici, trebuie sa tragem anumite concluzii: sunt secte interzise - iehovisti, penticostali, catolice care cuprind toate aceste categorii. Eu vreau sa vorbesc de legionari. Pentru ca si rândul tre­cut dumneavoastra ati insistat asupra acestui lucru, eu vreau sa-mi spun parerea în legatura cu aceasta categorie de elemente. Dupa ana­liza facuta si în colectivul de conducere al ministerului, s-au luat unele masuri pentru a crea posibilitatea de a obtine rezultate si a li­chi­da lipsurile. S-au obtinut si unele rezultate bune. Am luat în lucru elemente de vârf si elemente care au fost trecute prin reedu­care. Unii au o asemenea atitudine încât n-am reusit sa-i reeducam, cu toate ca au dat declaratii. Altii au dat declaratii ca nu vor renunta niciodata la conceptiile lor politice. Aceste elemente au fost luate în lucru. Ne-am izbit si de elemente care, cu tot angajamentul luat si în penitenciare, continua sa se manifeste dusmanos. Altii, iesind afara, tatonati cu agentura, s-au dovedit ca nu mai actioneaza. Avem un caz cu un fost condamnat al corpului muncitoresc legionar, la care peste opt agenti au fost si au spus ca este om corect, nu face nimic. La Ti­mi­soa­ra s-a organizat o întâlnire cu un agent bun în care el avea în­credere si, când s-a dus la el, i-a dat unele indicatii cum sa procedeze, cum sa se fe­reasca de cei cu care vine în contact si nu prezinta încredere.

Este unul la Sibiu care sta pe balansoar, o data spune într-un fel, o data în alt fel. Din toate documentele pe care le avem, rezulta ca si el sta sa astepte. Elementelor cu care are legatura le spune ca ei trebuie sa stea sa astepte. Mai sunt alte categorii de elemente care nu au fost cu functii de raspundere în penitenciar si acolo au devenit ele­mente legionare, legionarii au reusit sa-i prelucreze si sa faca legionari din ei. Aceasta, de fapt, este cea mai periculoasa categorie. Au fost ele­men­te tinere si, când au iesit afara, au strâns în jurul lor si alte ele­men­te pe care le prelucreaza. Unii se concentreaza în jurul bisericii, în sectele clandestine, chiar si în sectele legale si acolo au posi­bi­li­tatea sa se întâlneasca. Nu putem spune cu siguranta de legionari daca sunt organizati sau nu. stim mai sigur, din tot ce avem, ca totusi nu se astâmpara. Acesta este un adevar. Acestia tre­buie sa fie în evi­denta organelor noastre si sa-i lucram mai bine, mai activ; legionarii au fost elemente fanatice si nu li se poate acorda încredere.

Cred ca trebuie sa avem foarte mare atentie în legatura cu sectele interzise - iehovisti, penticostali; acestea care sunt legate pe linia Directiei a III-a, unele le controlam, avem o agentura care face lega­tura cu exteriorul si reusim s-o controlam. Sunt materiale pe care le difuzeaza un numar mare de iehovisti la Pitesti, Baia Mare, Brasov, Suceava si pe care i-am avertizat. Nu sunt numai tarani, sunt si intelectuali care se introduc în aceste secte si au influenta foarte serioasa. Împotriva acestora trebuie luate masuri si trebuie trimisi în justitie. Poate ar fi bine ca asupra vârfurilor acestora, din rândul in­te­lectualilor, sa ne îndreptam atentia, sa-i trimitem o parte si în jus­titie. Intelectualii din rândul acestor secte au o mare influenta asupra unor oameni înapoiati.

Cu catolicii, dupa parerea mea, avem pe linia greco-catolicilor, de la ambasada belgiana din Paris, un secretar II pe care l-am prins la Alba-Iulia venit ca turist, dar cu misiune de la Vatican. A fost la Oradea, Banat, Cluj si a ajuns la Alba-Iulia. În toate aceste orase a luat legatura cu popii. Când l-am retinut acolo, am gasit la el multe în­sem­nari în legatura cu toate elementele cu care venise în contact dupa ce l-am cercetat. L-am scos din tara, i-am dat drumul. Deci, serviciile de spionaj se ocupa, pe linia aceasta a cultelor, de culegere de informatii.

Printesa Cuza, zisa Marconi, a venit pe linie turistica, a luat lega­tura cu un fost ziarist Apostol, a ajuns si la patriarh, a strâns mate­riale în legatura cu greco-catolicii; acum, dupa cum ne este cu­nos­cut, sta la Roma, la papa.

Consideram ca este o posibilitate foarte importanta pe care multi dintre turistii carora le-am dat viza la frontiera o folosesc si probabil ca sunt si altii pe care nu-i cunoastem.

Avem înca multe de facut pe linia elementelor contrare­vo­lu­tionare din interior.

A doua întrebare pusa este legata de problema spionajului strain.

Tov. Nicolae Ceausescu: În legatura cu legionarii, e vorba de elemente eliberate din închisori si care sunt cunoscute, dar apar si elemente care n-au fost un timp legionare? În ce masura, cum se manifesta, din ce mediu se recruteaza?

Tov. Vasile Negrea: Din materialele ce le detinem si de la re­giuni, nu numai din rândul celor care au fost condamnati, reiese ca sunt unii care n-au fost condamnati, acestia fiind din rândul unor elemente intelectuale, printre care sunt si tarani. Câteodata avem si din aceste elemente. În aceasta privinta am lucrat mai slab, ne-am concentrat toata atentia asupra elementelor din închisori, asupra legaturii lor cu unele elemente cu care vin în legatura. Sunt ma­te­ri­ale suficiente în care se arata ca sunt aceste elemente. La Alba-Iulia este un fost pre­fect, Baciu, care sta cu nevasta lui acolo, are o bucata de pamânt, si mereu discuta dusmanos, ia legatura cu alte elemente. Asta dovedeste ca legionarii lucreaza. Mai sunt si altii care, de asemenea, n-au fost în închisoare, dar au legaturi cu cei veniti din închisoare.

În legatura cu problema spionajului. Apreciem ca diplomatii din tara noastra, vorbim de ei pentru ca sunt în atentia organelor noastre, ne ocupam de ambasadele capitaliste, se ocupa foarte intens sa stie atitudinea politica a partidului nostru fata de miscarea comunista si muncitoreasca internationala, fata de masurile pe care le ia. Este o preocupare permanenta în legatura cu aceasta problema. Nu doar culeg informatii, dar ei folosesc chiar si presa. Rapoartele facute de ei în afara sunt rapoarte oficiale. Ei se ocupa sa afle daca politica partidului nostru este statornica sau daca are anumite oscilari. si americanii, si englezii si francezii se ocupa si oficial si neoficial de acest lucru si fac rapoarte pe care le prezinta în afara. De exemplu, francezii fac rapoarte pe care le transmit. Din tot ce fac rezulta ca ei sunt convinsi ca partidul nostru tine seama de respectarea inde­pen­dentei si securitatii (probabil suveranitatii, n.n.).

A doua categorie o formeaza atasatii militari care sunt sigur cu­noscuti ca spioni. Sunt materiale neîndoielnice ca acesti oameni se ocupa numai cu activitate de spionaj. Atasatul militar francez are o metoda foarte interesanta: nu are nici o legatura cu elemente re­cru­tate care sa-i transmita informatii, însa se duce la cocteiluri, receptii, se întâlneste cu atasatii militari într-un anumit loc, îsi împart zonele de mers pe drum, unul spre Dobrogea, altul spre Banat. Asta fac si americanii, si englezii si turcii, adica cei care sunt în NATO. O alta metoda a lor care e? Pleaca cu masina, are magnetofon, mergând pe drum, vorbeste ca în satul cutare a trecut o masina cu numarul cu­tare, ca a ajuns în dreptul comunei cutare si a observat cutare. În loc sa scrie, vorbeste, iar când se întoarce înapoi asculta banda de mag­ne­tofon si îsi întocmeste rapoartele.

Mai foloseste si agentura pe care o avem pe lânga el, element care e bun sa verifice informatiile culese. Unde el nu este sigur, dez­in­formeaza, adica merge cum îl conducem noi. La atasatul militar al Turciei au venit de curând doi controlori, au controlat si i-au cerut dosarele sa verifice ce au facut ei în cursul anului 1966. Se spune acolo tot ce au facut si dau indicatii mai departe cum sa foloseasca informatiile si cum sa completeze informatiile.

Categoria cea mai activa, dupa parerea mea, sunt comerciantii care sunt în numar foarte mare, unii au posibilitatea sa intre în anu­mi­te zone interzise, pot intra în anumite zone unde nu pot sa pa­trun­da diplomatii si iau legatura cu legatia, se ocupa în special de cule­gerea de informatii legate de probleme economice. Aici sunt un nu­mar foarte mare, peste 12 000. Este un inginer de la industria ali­men­tara prin care au reusit sa culeaga informatii. Este membru de partid, director general. Când discuti cu el, spune ca a intrat în partid ca sa ajunga om mare si iata ca a adus pagube foarte serioase, iar pe lânga el mai sunt patru-cinci pe care am propus sa-i retinem.

În rândul comerciantilor sunt foarte multe elemente care se ocupa intens si cu cadouri. Ultimul luat vineri cu un neamt a lucrat cu alte patru elemente de la firmele din Germania Federala. El are depu­se în Elvetia câteva mii de marci si dolari. A scos din tara câteva sute de mii de lei de la evrei. Nu vroia sa vorbeasca. Strainul a vor­bit. Când l-am retinut, al nostru nu vorbea. Când a vazut ca strainul vorbeste, a spus si el la fel.

La industria alimentara probabil ca este o mare defectiune. Tre­buie luate masuri pentru ca nu se respecta Hotarârile 957. La tra­ta­tivele cu cetatenii straini trebuie sa se duca doi oameni, însa nu s-au dus doi oameni si a mers numai el, cu care ocazie a dat toate fisele cu necesarul lor. I-am prins în masina si i-am dus la Militie si, fiind cercetati, a rezultat acest lucru. Asa cum este si normal, ei fo­lo­sesc elementele carieriste pe linia aceasta de a pagubi statul.

Având în vedere ca, în cursul anului 1966, au fost 212 000 de turisti în tara noastra, nu este posibil ca toti oamenii sa fie urmariti. Dar unii dintre ei, care sunt elemente mai importante, sunt în atentia organelor noastre. În privinta aceasta va trebui sa gasim si alte solutii. Pe lânga nemtii care vin, vin si elemente din America, din Germania Federala, pentru care nu am reusit sa gasim forme de a cunoaste activitatea lor.

Tov. Cornel Onescu: Sunt 1 300 000 de oameni care vin, unii ca turisti, altii la rude.

Tov. Vasile Negrea: Acum, în 1967, când este declarat an turistic international, am luat masuri, am facut un plan. Vom discuta cu ONT-ul si Ministerul Comertului Exterior sa gasim forma cea mai buna sa nu-i tinem mult la frontiera. Este foarte greu sa stea un numar de oameni sa controleze mii de masini. Poate ca ar trebui sa des­chi­dem un alt punct de frontiera ca sa-i controlam mai bine. Avem ca­zurile enuntate aici. Foarte multi vin din Germania Fede­rala. Au fost cazuri când a avut un pasaport pentru el si pentru nevasta, iar unul îl da pentru inginerul de la Craiova si îl scoate afara. Adica este o me­toda a lor de scoatere afara. Sunt scosi afara pe aceasta linie sase-opt oameni. A fost cazul când a venit pe la Bors si a iesit pe la Baneasa si oamenii se grabesc sa le dea drumul. Am prins la Oravita; fata lui Lugojanu trecuse pe lânga sosea frontiera în Iugoslavia.

Sunt alte categorii de elemente care sunt foarte importante si au mari posibilitati de culegere de informatii. Este vorba de specialistii care sunt în tara noastra din tarile capitaliste, în numar mare si raspânditi pe tot cuprinsul tarii, care, fara nici o îndoiala, au legatura si cu diplomatii. Ei au posibilitatea sa se deplaseze si pot intra si în zonele unde altii nu intra. Sunt 1 365 de specialisti în tarile socia­lis­te. Adica, posibilitati de spionaj exista foarte mari aici. Aparatul nostru, nu e vorba numai de Directia a II-a, unde nu lucram numai cu apa­ra­tul acestei directii, ci si cu Directiile a V-a si a VII-a, care sunt mo­bi­lizate sa apere securitatea statului.

Sunt foarte multe greutati si lipsuri în legatura cu filajul. Sunt ca­zuri când se deconspira, cetatenii vad si renuntam la aceasta me­to­da care ar da rezultate bune. De multe ori aici este o lipsa ca se decons­pi­ra. Câteodata noua ne convine acest lucru, însa câteodata nu ne convine.

Tov. Cornel Onescu: Avem unul despre care stim precis ca a scos din tara pe cineva si a mai venit sa mai scoata pe altcineva.

Tov. Vasile Negrea: A venit încoace, l-am gasit aseara. A venit sa scoata din tara pe cineva.

În legatura cu activitatea de spionaj. Sunt foarte mari posibilitati pe toate aceste categorii de elemente carora, cred eu, ca trebuie sa le dam atentie.

O problema pe care as dori s-o ridic si careia trebuie sa-i gasim o rezolvare este numarul mare de cetateni români care pleaca afara. De exemplu, pleaca afara trimisi de noi cu masini care transporta anu­mite marfuri un numar de 150 de soferi. Dintre ei, 117 sunt mem­bri de partid. Este normal sa fie o selectionare din elementele cele mai bune. Pleaca elemente din acestea pe linie de stiinta, cultura. Pe linia Comitetului de stiinta pleaca la specializare 475 de oameni selectionati, verificati.

Tov. Nicolae Ceausescu: O sa plece si mai multi.

Tov. Vasile Negrea: Ce greutati sunt? Ajung afara, intra într-o în­treprindere, într-o institutie, deci sunt posibilitati de recrutare a lor. Ar trebui sa ne gândim si la verificarea lor si acolo, pe linia Direc­tiei I, si când se întorc înapoi. Dar ne izbim de Hotarârea 774 a Comitetului Central care nu ne da posibilitatea sa lucram pe mem­bri de partid. Sunt cazuri când chiar unul care intra în nomenclatura a luat legatura cu fratele sau care a venit. Multi dintre ei sunt oameni de încredere, cinstiti, dar sunt si unii dintre ei, dumneavoastra poate stiti. Dintre cei pe care i-am arestat ca transmiteau informatii stra­inilor erau si membri de partid si cu munci de raspundere.

A fost un caz cu un cetatean care a fost recrutat; dupa doua luni de zile a început sa-i spuna nevestei sale care este situatia. Dupa doi ani de zile i-am dat drumul sa se duca înapoi, însa americanul i-a spus ca n-a respectat regulile pe care le-a dat. Probabil ca mai sunt si altii în situatia aceasta.

Dupa parerea mea, ar trebui sa gasim o forma de a-i verifica macar pe unii dintre ei, asupra carora exista suspiciuni.

Am facut o propunere. Exista un proiect de hotarâre. Poate aici sa gasim o forma de a da posibilitatea ca sa nu încalcam nici hota­rârea si sa putem si lucra pe cei care sunt pretabili sa fie recrutati de serviciile de spionaj.

Tov. Cornel Onescu: Sunt specialisti care merg la specializare. În mod obraznic le propun sa ramâna acolo. În SUA, de exemplu, unde trimitem mai multi. Le fac propuneri cum sa ramâna. În pri­vinta aceasta putem sa discutam chiar oficial.

Tov. Nicolae Ceausescu: Ei fura de peste tot. Asa au reusit sa-si dez­volte cercetarea stiintifica si toata activitatea pe care o des­fa­soara, nu pe baza învatamântului propriu.

Tov. Cornel Onescu: Le fac oferte. Un fizician a trecut din El­ve­tia în SUA. I-au dat 12-13 000 de dolari pe an, casa si a renuntat la familie. Are aici doi copii.

Tov. Vasile Negrea: Le dau instructiuni cum sa culeaga infor­ma­tii. Am aici un material din care reiese acest lucru. Pe ei îi inte­re­seaza de conducatorii gruparii fractioniste, caracterizarea lor, trasa­turile membrilor de partid cu functii superioare în aparatul de partid si de stat, daca au priza în rândul membrilor de partid, date biogra­fice asupra persoanelor din conducerea de partid si de stat. Le dau date precise cum sa culeaga informatii asupra acestora. Este aici un caz unde întreaba ca, daca lucreaza în aceeasi uzina, cum se face ca nu a dat curs recomandarilor facute pentru a gasi un post mai bun la comertul exterior si sa intre în partid, sa poata sa aiba influenta mai mare. Le-au dat indicatii precise celor pe care îi recruteaza.

Mai avem înca unul, în legatura cu o informatie venita din afara: en­glezul si americanul se întâlnesc, fac schimb de informatii. Ame­ri­canul spune: în cadrul schimbului de informatii amintit s-a aratat ca baza operativa creata în Iugoslavia si România în timpul celui de-al doilea razboi mondial continua sa dea rezultatele respective. Ei au însa dificultati în recrutarea de noi agenti. Este vorba despre agen­tura celor doua organe cu care s-a întrerupt legatura într-o peri­oada îndelungata. Se spune sa se foloseasca posibilitatile pe care le ofera turismul, relatiile comerciale si vizitarea rudelor, dar sa nu fie date în legatura oficiilor consulare.

Ei îsi fac socoteala sa foloseasca acest an turistic international pe 1967. Serviciile de spionaj îsi intensifica activitatea pe aceasta linie despre care am vorbit mai înainte.

În legatura cu lipsurile, tovarasul ministru Onescu a aratat, sunt foarte multe. Din acestea noi tragem concluziile necesare. S-a facut un control de catre sectie în legatura cu munca Directiilor a II-a si a V-a. Dupa ce vom face o analiza, si cu indicatiile pe care dum­nea­voastra ni le veti da, va asiguram sa gasim solutii mai bune pentru îmbunatatirea muncii.

Tov. Nicolae Doicaru[135]: Aparatul nostru s-a straduit si a reusit sa obtina câteva rezultate în problemele despre care s-a vorbit aici.

În munca organelor de spionaj dusmane statului nostru, dupa datele pe care le detinem noi, rezulta ca se intensifica îndeosebi ac­tiu­nile organelor de spionaj ale SUA, Germaniei Federale, Fran­tei. Acestea sunt, dupa datele noastre, cele mai active servicii de spionaj împotriva tarii noaste. Câteva directii în care acestea actio­neaza au fost aratate de tovarasul Negrea. În afara de cele spuse, spionajul dusman se concentreaza si pe linia cunoasterii situatiei economice a tarii noastre, mai acut dupa plenara din decembrie a partidului nostru. Cauta, asa cum spunea tovarasul Negrea, oameni cu munci de raspundere. Avem cazuri concrete, vreo sase la numar, de oameni trimisi la specializare care, detinând functii importante în aparatul de stat, în diferite ministere, au primit propuneri din partea ameri­canilor fie pentru a dezerta si a ramâne, fie pentru recrutare si, odata întorsi acasa, sa continue activitatea în posturile lor, iar când vor avea nevoie de informatii, ei sa munceasca în rândul ame­ri­ca­nilor. Asa face si spionajul Germaniei Federale. Mai mult, ame­ri­canii au trimis o serie de cadre care cunosc limba româna, specificul româ­ni­lor, în tari din Europa, ca Franta, Germania, Austria etc., plecând de la concluzia ca în aceste tari si frecventa numarului de cetateni români care se duc la specializare este mai mare; scopul este acelasi.

În plus, chiar aceleasi organe intensifica în mod deosebit munca în rândul aparatului de la ambasade, de la agentiile române din strai­na­tate, cu scopul de a afla indicatiile care se dau pe linia Minis­te­rului de Externe, care este linia politica a statului nostru si sigur se ocupa de informatii militare. Aceleasi servicii au organizat si au întarit câteva organizatii din Europa. S-au identificat 60 de cadre si agenti ai dusmanului trimisi în cursul anului 1966 cu diferite misiuni în România; s-au obtinut date despre circa 200 de cetateni români suspecti, intrati în legatura cu organele dusmane.

Totusi, lipsurile pe linia contraspionajului în strainatate sunt ma­ri. Aceasta este situatia. As vrea însa sa-mi precizez pozitia fata de ca­zurile acestea descoperite în tara, Gomulea si ceilalti câtiva.

Acestea sunt doar în putine situatii un spionaj pur. Ele sunt, mai mult, cazuri de subminare a economiei. Spionaj militar, politic, scoa­­terea de documente din obiective importante, mai putin au de­pis­tat organele MAI. În prezent nu sunt asemenea cazuri si cred ca este o sarcina a noastra si a organelor interne de a actiona mai viu pe tarâmul acesta, pentru ca nu ne lasa în pace spionajul dusman nici pe noi. Au descoperit asemenea cazuri unele tari, exemplu RP Ungara, altele nu. Se poate oare sa ne lase la o parte pe noi?

Dupa parerea mea, este ceva de spus si pe linia activitatii diplo­ma­tilor capitalisti din tara noastra. Dupa parerea mea, bazat pe datele pe care le cunosc, nu poate sa se multumeasca un organ de spio­naj de a nu-i folosi pe acesti "diplomati" în culegerea de infor­ma­tii. Avem date de la organele interne ca ei se ocupa cu culegerea de date "în orb" pe la cocteiluri; dar sa întelegem ca nu e numai aceas­ta calea muncii lor. Deci, trebuie sa ne concentram eforturile, pentru ca avem agentura si putem avea date despre activitatea lor.

Pe linia emigratiei, ati întrebat ce fac legionarii. Asupra unor lucruri pozitive care s-au facut si le-a spus tovarasul Onescu n-am sa insist, nu cred ca acesta este rostul. Raportez îndeosebi despre legio­nari. Acestia, în strainatate, au intensificat activitatea fara nici un drept de a contesta. Sunt materiale care atesta acest lucru. Au scos o serie de publicatii pe care cauta sa le introduca în tara, ca: Orientari pentru legionari, Ţara si exilul, Destinul. Prin canalele cunos­cute împart aceste materiale, fie prin emigrantii români, fie prin comer­ciantii straini si se adreseaza concret catre legionarii din tara. Sunt cunoscute câteva canale. Interesant este ca acolo în strainatate se duce activitate organizata, tin sedinte, cotizeaza, se îndreapta ca­tre tineretul român (al lor, din rândul emigratiei), iar în ultima vreme au legaturi si cu legionarii din Banatul Sârbesc, cu legionarii iugoslavi care au ajuns în Occident.

Pe linia emigratiei maghiare, de asemenea, s-a observat o inten­sificare a activitatii acestora. Desi noi am avut indicatia din partea conducerii ministerului sa vedem ce fac si cum raspund românii la actiunile lor, va raportam ca sunt putine cazurile în care emigrantii români au luat pozitie împotriva manifestarilor revizioniste ma­ghi-are. Este justa critica facuta ca noi avem putine legaturi cu elemen­tele provenite din rândul emigratiei române, pentru a le atrage pe pozitii loiale fata de interesele tarii noastre, pentru a folosi aceasta baza serioasa în actiuni economice si de alta natura.

Se confirma ca, într-adevar (asa cum spunea si tovarasul Negrea, ca legionarii din tara cauta sa se infiltreze în organizatii ale sectelor, mai ales în rândul bisericii), si în strainatate fac la fel. Am dejucat în câteva locuri aceste tendinte. O situatie deosebita este la Paris si în Ger­mania Federala pe linia bisericilor române care sunt înca în mâinile legionarilor.

Credem ca va fi pentru munca noastra un ajutor si, în general pentru statul nostru, un plus daca în activitatea de folosire a emi­gratiei vom reusi sa punem noi stapânire pe aceste biserici. Se cere în strainatate mult pe linia aceasta. S-ar putea face foarte mult daca s-ar folosi cu mai multa insistenta pe linia ambasadelor: cartile, mu­zica româneasca, filmele etc., care stârnesc în rândurile emigrantilor sentimentul patriotic. Sunt posibilitati în America, în câteva state, Ohio, Cleveland etc. de a se face emisiuni în limba româna unu-doua ore pe saptamâna. Unii dintre emigranti vor sa plateasca ei emisiu­nile în dolari si noi aici sa le dam rudelor lor contravaloarea în lei. Sunt ase­menea posibilitati. Vor trebui totusi si unele sume de bani. Tova­rasul Niculescu-Mizil a spus ca va pune problema aceasta si în fata conducerii partidului.

O alta problema la care as dori sa ma refer. Pastrând profilul activitatii noastre de munca informativa în strainatate, s-au facut câ­teva patrunderi în unele obiective mai importante, asa cum a aratat si tovarasul Onescu. Avem unii agenti dintre deputati, ambasadori, militari, diplomati etc. S-au obtinut documente, date interesante despre înarmarile racheto-nucleare, precum si planurile militare ale tarilor NATO pâna în 1970. În problema aceasta noi ne dam însa seama ca avem înca multe neajunsuri; patrunderile noastre sunt înca insuficiente în principalele obiective ale dusmanului. Aceasta ne obliga sa muncim mai bine. Este vorba de patrunderi informative la Consiliile de Ministri, la Ministerele de Externe, la obiective mai importante ale tarilor cercetate. Îndeosebi în SUA sunt neajunsurile acestea, ca de altfel si în Anglia si R.F. Germana.

Noi am adus unele materiale, documentatii valoroase, pe linie tehnico-stiintifica, asa cum a mentionat si tovarasul ministru Onescu. Apreciez ca s-a facut înca putin pe aceasta linie. Este un loc si un domeniu în care se poate actiona mai mult. S-au adus unele lu­crari utile pentru economia statului nostru, dar n-am reusit sa patrundem la unele din principalele institute de cercetare, îndeosebi în cele ame­­ricane. Este stiut ca acolo se gasesc lucrarile cele mai impor­tante din punct de vedere tehnic. Este o sarcina pentru noi si ne propunem sa luptam cu mai multa pricepere, sa muncim mai bine, sa avem rezultate mai bune si în aceasta privinta.

Sunt si alte câteva probleme la care tovarasul ministru Onescu s-a referit. As ruga ca în doua cuvinte sa-mi permiteti a-mi spune parerea în legatura cu abaterile de la profilul activitatii MAI. Am fost si eu în câteva regiuni din tara, la Brasov, în Oltenia, la Bacau, pentru analiza muncii regiunilor MAI. Este adevarat, observatiile facute aici asa stau. S-au gasit acolo preocupari ca modul cum s-au dis­tribuit manualele scolare, cum s-a desfasurat campania de recol­tare. Au fost multe abateri de acestea pe care organele regionale le-au manifestat în munca lor. La sedinta de analiza la Bacau, seful raio­nu­lui Moinesti arata cum chiar agentura legionara s-a angajat cu multa usurinta sa le dea date despre neajunsurile în conducerea eficienta a unor întreprinderi. Încercând sa mai puna apoi pe acelasi legionar sa dea informatii din rândul legionarilor, a ajuns sa spuna ca nu mai face nimic împotriva legionarilor. Organele din regiuni s-au ocupat si de felul împartirii a nu stiu ce prime la întreprinderi. Constatarile si obser­vatiile conducerii ministerului nostru de a se lichida cu ase­me­nea neajunsuri sunt juste. Trebuie sa ne dam seama de aceste neajun­suri. Ele s-au pus de câteva ori în fata Colegiului. Lucrul acesta este o necesitate absoluta pentru noi în îmbunatatirea muncii.

Mai trebuie facut ceva si în privinta unei mai bune conlucrari între diferitele sectoare de activitate ale ministerului nostru pentru a se coordona mai eficient eforturile aparatului si a ridica calitatea muncii noastre.

Raportez cu toata raspunderea ca tovarasul ministru Onescu ne-a atras atentia de mai multe ori în privinta aceasta. E drept, s-au facut pasi înainte, dar e loc de mult mai bine, caci din aceasta nu va câs­tiga decât munca noastra, apararea intereselor statului nostru.

În ceea ce ma priveste, raportez ca sunt constient de lipsurile din sectorul meu de activitate si ma angajez cu toata raspunderea sa ridic efortul efectivului cu care muncesc pentru a îndrepta aceste neajunsuri ale muncii. Sunt forte capabile în DGIE (Directia Gene­rala de Informatii Externe, n.n.) care pot duce la îmbunatatirea muncii în sectorul de activitate al acestei unitati.

Tov. Ion Dumitru[136]: Pe linia urmaririi elementelor dusmanoase din interior s-au întreprins o serie de masuri informativ-operative pentru a cunoaste mai bine activitatea acestor categorii de elemente.

As vrea, pe scurt, sa încerc sa raspund la una din întrebarile puse de tovarasul Nicolae Ceausescu, daca elementele din interior îsi intensifica activitatea, ce categorie de elemente sunt si ce urmaresc. Trebuie spus ca anul trecut si noi am intensificat activitatea si am reusit sa facem o comparatie mai buna cu anii precedenti. Fara sa-i subapreciem pe legionari sau sa subestimam activitatea lor, deli­mi­tând elementele periferice, care sunt atrase prin lozinca "Omul si pogonul" si unii au fost arestati în perioada 1959-1960 pe baza de probe discutabile, la regiunea Oltenia sunt 1 600 de elemente din taranii arestati în aceasta perioada si care, la analiza facuta, au fost pusi în libertate. Noi cautam si ne straduim sa delimitam aceasta cate­gorie de elemente, sa ne concentram spre cele doua categorii - cei activi si cei care stau în expectativa pentru a astepta asa-zisul moment oportun. Se contureaza pe plan interregional si intraraional cu legaturi între ei si anumite forme de organizare si chiar duc o viata în spirit legionar. La Bacau sunt un sef de cuib - avocat, un preot, un fierar, un taran, un dascal de biserica care discuta dus­ma­nos, asculta "Vocea Americii". Deci, se contureaza o serie de orga­ni­zatii la nivel regional si legaturi între ei. Noi am urmarit sa vedem daca exista un nucleu de coordonare a activitatii pe tara. Pâna în pre­zent nu putem raporta aceasta, dar putem raporta ca sunt încer­cari, presiuni asupra anumitor elemente de platforma, cu autoritate, cu activitate îndelungata în organizatia legionara, pentru a-i deter­mina sa ia aceasta conducere. Sunt indicii ca se fac presiuni asupra lui Patrascu de catre elemente de vârf, dar acesta se lasa greu antre­nat. stim ca el desfasoara activitate, însa se fereste de o serie de elemente si discuta numai fata de oamenii de încredere. Scrie la ora actuala un asa-zis memoriu. Din exterior sunt indicii ca ei se orien­teaza spre fostul comandant al corpului muncitoresc legionar, Groza Dumitru, si spre Mironovici Radu. Sunt unele grupari în regiuni cu legatura între ele.

Se desprinde ca legionarii se orienteaza spre o continuitate a or­ga­nizatiei, spre a recruta elemente noi. Este adevarat, se observa aceasta prin prelucrari, le pun la dispozitie materiale. Ei se orien­teaza spre descendentii familiilor legionare si spre elementele tinere. Nu renunta nici la alte categorii. Remondo a reusit într-un spital sa atraga câteva elemente, surori, medici. Vor sa-si câstige simpa­ti­zanti, sustinând ca ei sunt oameni cu autoritate si, prin felul cum se com­porta în munca, spun ei, sa arate ca au fost victime. Unii dintre ei au reusit sa foloseasca si unele nemultumiri si sa-si atraga simpatizanti.

La Suceava, un fost sef de cuib spune ca asa cum comunistii se orienteaza spre muncitori, este cazul ca ei sa se orienteze spre tara­nime, considerând-o ca patura cea mai crunt lovita. Fac asemenea discutii si asa reusesc sa-si câstige simpatizanti. Aceeasi idee o are si Ilie Niculescu. Sunt multi legionari pâna la ora actuala - 68, din câte cunoastem noi. Sunt unii, interesant, care n-au preocupari de a scrie, însa acum au devenit scriitori, scriu lucrari literare cu caracter dusmanos ca sa lase posteritatii, istoriei, sa vada situatia si activi­tatea organizatiilor legionare.

N-as vrea sa insist asupra altor probleme ridicate de tovarasul Negrea, cu care sunt de acord. As vrea sa subliniez una singura, care arata o preocupare a legionarilor si anume de a stabili legaturi cu ex­te­riorul si de a stabili masuri comune, de a se pune de acord asupra unor actiuni pe care sa le întreprinda în tara. În exterior au posi­bi­litati, actioneaza, sunt sprijiniti de unele cercuri si organizatii de spionaj din strainatate. Noi am reusit sa facem câteva infiltrari si în special în gruparea legionara din Germania. Este un sportiv la Dinamo pe care am reusit sa-l infiltram. Acesta a venit cu date pre­tioase, a venit cu sarcina de a verifica unele elemente din tara, i s-a spus ca, în viitor, i se vor da si alte sarcini privind preocuparile legio­­narilor din exterior. Acestia se preocupa sa atraga tot mai multe elemente. Avem o casuta postala pe care vrem s-o preluam. Ei încearca ca literatura aceasta pe care o publica, si sunt unele volume chiar despre viata si activitatea lui Codreanu, sa gaseasca canale în afara, metode de a trimite organizat în tara literatura legionara. Prin acest sportiv ei încearca sa formeze acest canal. Noi le-am retinut si suntem în perspectiva sa preluam sub control si alte canale.

Foarte periculoasa este a doua categorie de legionari, care as­teap­ta momentul oportun si unele organe teritoriale subapreciaza aceasta, considera ca nu sunt activi. Tovarasul ministru Onescu, în repetate rânduri, a pus problema aceasta.

Sunt de acord cu criticile facute aici, ca exista loc pentru mai mult si în aceasta privinta. În afara de control, de analiza pe directii si la regiuni, s-au facut doua analize la Colegiul ministerului care au stabilit sarcini.

Ce concluzii se desprind? În primul rând, îmbunatatirea calitatii muncii. Sunt 16 000 de agenti, multi dintre ei nu au posibilitati, sunt periferici. Va trebui sa ne îndreptam atentia si spre alte medii unde îsi desfasoara activitatea legionarii. În special, privind pe Ionescu, am recrutat pe un tânar care îsi face armata cu fiul sau si cu Nicolici, care a format acolo un cuibulet. Aceste activitati ale lor au fost contracarate prin aparatul de contrainformatii. De asemenea, noi am stabilit sa facem un plan de masuri concrete, similar cu cel facut pe linia nationalitatilor maghiare, la nivel central, pentru a coordona activitatea acelora care desfasoara activitate în mai multe regiuni. Sunt asa-zisii plimbareti, care cauta sa se sustraga din atentia orga­ne­lor de Securitate, pleaca la Iasi, lucreaza trei luni si cauta sa li se piar­da urma. Se întâlnesc, discuta, pun la cale o serie de actiuni de-ale lor. În aceasta privinta, vom chema în cursul acestei luni tova­rasii de la re­giuni care raspund de aceasta problema pentru a pune la punct acest plan si a cunoaste natura acestor relatii si legaturile dintre ei, a lua masuri pentru cresterea operativitatii în identificarea lor.

Eu sunt de acord cu critica facuta, ca ar trebui sa fim mai ofen­sivi, sa dam dovada de mai multa fermitate în ceea ce priveste trimi­terea lor în justitie. Este un fost sef al legionarilor care a fost aver­tizat de trei ori; când este chemat la Securitate spune ca se duce sa-si faca putina autocritica. Poate trebuie tinut câteva saptamâni arestat ca sa se învete minte.

În viitor va trebui ca, cu mult discernamânt, fara a renunta la me­­to­da de influentare obsteasca, sa fie pusi în discutia opiniei pu­blice. Sa ne orientam spre cei care nu pot fi recuperati si îsi con­tinua acti­vi­tatea, sa luam masurile pe care legile statului ni le pun la îndemâna.

Cu privire la activitatea elementelor asa-ziselor partide istorice; nu putem spune ca au renuntat la activitatea lor, dar nici ca s-au re­sem­nat. În raport de conjunctura politica interna si internationala, trec la actiuni, manifesta tendinta de regrupare, de legaturi între ei, dis­cutii dusmanoase. În special fostul presedinte al tineretului uni­ver­sitar taranist este un element care coalizeaza în jurul sau unele elemente de vârf din rândul fostilor taranisti, discuta dusmanos sa nu se antreneze în activitatea de compromitere, pentru ca va sosi timpul când ei vor mai juca un rol pe arena politica.

Ei scriu lucrari cu continut dusmanos. Bratu Alexandru, în pre­zent, scrie lucrari dusmanoase ca Insula serpilor, comenteaza si dis­cu­ta aceste lucrari în cercul lor. Altii au preocupari de a atrage tineretul.

Este unul, Faina Licinius, care si-a creat prieteni din rândul stu­dentilor carora le vorbeste despre activitatea lor. Au legatura cu o serie de fruntasi taranisti, pe tara cu Ilie Lazar" Au preocupari de a atrage elemente tinere. Aceste elemente taraniste de vârf au o conlucrare strânsa cu unii preoti clandestini ai cultului interzis greco-catolic, ca Duma si altii. Ei pun mari sperante în legalizarea acestui cult, care, dupa afirmatiile lor, va fi un sprijin de baza pentru asa-zisul partid taranist si fac legatura în aceasta directie prin turistii care vin cu Vaticanul si cu unii fugari, intervin pe la Vatican pentru a face presiuni asupra conducerii de stat sa legalizeze cultul.

Se mai observa o intensificare pe linia elementelor dusmanoase din rândul nationalitatilor conlocuitoare maghiare. Majoritatea orga­ni­zatiilor subversive citate de tovarasul ministru Onescu sunt din rândul acestor minoritati. Exemplu, organizatia "Floare de câmp" din re­giu­nea Maramures, formata din 33 de elemente. Am depistat ase­menea organizatii subversive si la regiunile Crisana si Maramures.

În aceasta privinta am dovedit unele slabiciuni care au fost ana­lizate si la regiuni si la Directia a III-a si am stabilit masuri în ceea ce priveste urmarirea unor elemente de vârf din fostele partide fas­ciste maghiare. La regiuni si-au concentrat atentia mai mult spre inte­lec­tu­alii care flecaresc si fac discutii [sic!], care ajuta chiar unele ele­men­te venite din Ungaria pentru a se documenta în asa-zise cercetari etno­gra­fice, istorice. Trebuie urmariti si acestia, dar s-au scapat din vedere o serie de elemente de vârf din fostele partide fasciste. Au fost criti­cati si s-au întreprins masuri pentru a îndrepta munca.

Noi avem în ultimul timp câteva organizatii descoperite cu ele­mente care nu au antecedente politice, în special din rândul tine­re­tului. Este o organizatie condusa de un student de la Politehnica din Galati, Juncan Emil. Aceasta organizatie avea un program cu carac­ter terorist. Membrii acesteia au dat lovitura la o scoala medie la un laborator de unde au sustras chimicale pentru a fabrica explozive pentru a devasta unele sedii ale PCR si a actiona asupra unor acti­visti de partid si de stat. În aceasta privinta, noi trebuie sa ne în­dreptam atentia si spre elementele care nu au antecedente politice care, dato­rita mediului în care traiesc, cât si datorita influentei unor ele­mente dusmanoase si descompuse, desfasoara activitate dus­ma­noasa. Împo­triva acestora trebuie sa intensificam activitatea infor­ma­tiva si sa cunoastem ce preocupari au. Pe linia tineretului am obtinut si unele rezultate, dar în munca informativa trebuie sa aducem îmbunatatiri.

Tovarasul ministru Onescu a vorbit de problema manifestelor dus­manoase. Am ajuns la 600 de depistari. Pâna la sfârsitul anului 1966, la încheierea lui, aveam 568 de cazuri cu 596 de elemente. As vrea sa prezint o situatie pe categorii sociale, pe vârsta si pe apar­te­nenta politica, sa aratam ce reprezinta aceste elemente: tarani - 191 din 596 depistati pâna la sfârsitul anului 1966, muncitori - 130, func­tionari - 173, fara ocupatie - 72 si studenti - 30 de ele­mente. Pe vârste, situatia este urmatoarea: pâna la 25 de ani - 45 de ele­mente, de la 25 la 50 de ani - 253 de elemente, iar peste 50 de ani - 298 de elemente. Dupa apartenenta politica, legionari au fost 14; fosti membri ai partidelor national-taranist, liberal si alte partide burgheze, fosti ex­ploatatori - 22; fosti condamnati contrarevolu­tionari si chiaburi - 4; fosti ofiteri si subofiteri ai aparatului burghez - 11; fosti capitalisti - 9; exclusi din partid - 7; sectanti - 16; membri de partid - 38; ute­cisti - 18; fara apartenenta politica - 452. Noi am examinat câteva cazuri de elemente care au difuzat anonime dus­ma­noase si la baza unora din acestea au fost unele nemultumiri. Sunt pensionari, stu­denti si, în special, si-au intensificat activitatea dupa aparitia decre­telor. Am depistat acum înca câteva cazuri din acestea si am cons­ta­tat ca unii nu au antecedente politice.

Este si fiul unui cadru cu munca de raspundere la noi care se ma­nifesta dusmanos la adresa conducerii de partid. Este fiul unui loc­tiitor de directie generala, este un desenator tehnic de la un institut de proiectari, care nu si-a terminat facultatea. Acesta este un sector al tovarasului colonel Stoica Constantin. Trebuie sa discutam îm­preuna, sa vedem ce este în familia acestui tovaras.

Cu privire la munca contrainformativa pe linia sabotajului. S-au obtinut unele rezultate, s-au prevenit cazuri care ar fi dus la explozii. La Calea Ferata, la sfârsitul anului 1966, au fost 16 cazuri pe care le-am depistat. Unii au fost trimisi în justitie, altii au fost achitati, fiind vorba de unii copii care au pus traverse pe calea ferata, nisipuri introduse în cutia de grasimi. Le-am lamurit. A fost un caz la În­tre­prin­derea "Viscofil", în Bucuresti, când a fost introdus un corp solid care ar fi putut sa dea nastere la explozie sau la catastrofa. În urma masurilor luate, autorul a fost descoperit în persoana lui Dumitru Cristea, de 19 ani, membru UTC. A vrut sa se razbune pe câtiva colegi de munca. Cazul a fost pus în discutie publica si demascat.

La combinatul de la Hunedoara a fost o situatie mai deosebita. La Sectia I Furnale s-a scos o sarja buna din care s-au luat mai multe probe de fonta. sarjele urmatoare nu întruneau calitatile fontei si trimiteau la laborator probe din prima sarja. Acestea au fost trimise spre cuptoarele de otel, pe parcurs s-au amestecat cu cele din alte sectii, s-au mai diminuat, îmbunatatindu-se calitatea, însa anumite sortimente de otel au fost necorespunzatoare. Acestea au plecat spre întreprinderile constructoare de masini. Am fost în vara aceasta la Hunedoara, am stabilit sarcini precise ca este caz de sabotaj. A fost vorba de câtiva membri de partid de la Sectia I Furnale si de altii care, nu cu intentie dusmanoasa, dar au procedat asa pentru a fi evi­dentiati si premiati. S-a discutat cu ei, au fost pusi în discutie, patru au fost exclusi din partid, însa erau cazuri care puteau merge si în justi­tie pentru subminarea economiei nationale. S-a analizat la nivelul comitetului regional si s-a luat aceasta masura.

Sunt de acord cu cele spuse de tovarasul Doicaru ca este o inten­si­ficare în ceea ce priveste culegerea de informatii pe linie eco­no­mica. Am depistat noua elemente anul acesta. Avem în lucru câteva elemente suspecte. În aceasta privinta este o preocupare din partea organelor de spionaj strain de a se orienta spre elemente cu functii de raspundere sau spre unii care au posturi-cheie, de unde ar putea sa obtina informatii.

În ceea ce priveste neajunsurile, ca ne-am depasit unele atributii; sigur ca, din dorinta de a face unele lucruri cu bune intentii, am de­pa­sit unele atributii si am intrat si în unele probleme care nu erau de competenta organelor de Securitate.

Tovarasul ministru Onescu, la analiza din anul acesta, a pus foar­te serios problema ca la regiuni s-au încalcat atributiunile. Cu toate aces­tea, este foarte greu sa-i dezobisnuim pe unii tovarasi de anu­mi­te metode. Dupa ce am tras concluzii în privinta aceasta, de curând, am primit de la Iasi si Bacau materiale cu lucrari care nu ne apartin, cu angajari de salariati la CFR etc. Va trebui sa muncim pentru a-i dezobisnui pe unii tovarasi de unele apucaturi. Aceasta are si un as­pect negativ; pe de-o parte duce la descalificarea aparatului nos­tru, iar pe de alta parte la descalificarea agenturii. Am fost în control în regiunea Oltenia, unde am gasit asa-zisi agenti de profil care sa dea unele informatii economice. Când li s-a dat sarcina sa dea informatii despre oameni, au spus ca nu dau. Discutând cu tovarasii de ce au facut acest lucru, au spus ca o sa-i determine sa dea in­for­ma­tii si des­pre oameni. Am tras învatamintele necesare. S-ar putea sa se creeze impresia la unii tovarasi ca suntem un supraorgan. Am ana­lizat foar­te serios aceasta problema si va asiguram ca vom lua toate masurile pentru a nu ne mai depasi competenta noastra.

Eu, tovarase Ceausescu, sunt constient de lipsurile care au fost aratate. Va asigur ca simt toata raspunderea si voi depune eforturi pentru aplicarea hotarârilor de partid în munca noastra si pentru a ridica calitatea muncii si a cunoaste si preveni înca din fasa acti­vi­tatea elementelor dusmanoase. [.]

Tov. Nicolae Ceausescu: Mai aveti ceva de spus, tovarasi?

Atunci, daca nu mai aveti nimic de spus, am putea sa încheiem.

Tov. Patilinet, nu aveti nimic de spus?

Tov. Patilinet[137]: Ceva as mai putea completa.

Tov. Nicolae Ceausescu: Daca aveti ceva deosebit, spuneti.

Tov. Patilinet: [.] Adevarul-adevarat este ca spionajul lucreaza mai intens pentru ca are si posibilitati de penetrare incomparabil mai bune, mai mari decât a avut în trecut, prin peste un milion de persoane care trec prin tara noastra, cei peste doua sute si ceva de mii de turisti din tarile capitaliste, specialistii nostri care pleaca în strainatate, ai lor care vin în tara noastra, studentii bursieri - toate acestea sunt posibilitati pe care le au de a patrunde la noi.

În domeniul activitatii contrarevolutionare, în ansamblu, nu se poate compara perioada de acum cu cea din trecut, e mult mai putin intensa. Însa, gruparile care se cunosc ori nu, sau persoanele indi­vi­duale, nu încape îndoiala ca îsi intensifica activitatea sa se reor­ga­ni­zeze, sa actioneze pe toate caile posibile, sa creeze greutati mersului nostru înainte.

În vederea informarii conducerii partidului mai temeinic asupra orientarii precise a acestora, mi se pare ca aici ministerul nu a facut totul. Eu m-as referi, în special, numai la doua cauze: una, despre care s-a discutat însa în ultimul timp putin chiar si la bilantul mi­nis­te­­rului si aici a fost mai putin discutata, este în legatura cu munca ofi­te­rilor cu agentura si cu colaboratorii si, în general, nivelul de selec­tio­nare si îndrumare a întregii activitati, din acest punct de vedere, este scazut. Mi se pare ca, daca vom continua sa ridicam nivelul activitatii ofi­te­rilor cu care s-a ocupat bilantul, dar nu în suficienta masura, nu vom putea sa ridicam nivelul activitatii lor cu agentura la nivelul actua­lelor pretentii ce se pun atât din partea spionajului, cât si din par­tea con­trarevolutionarilor care lucreaza azi în tara, noi nu vom putea obtine rezultatele scontate pentru ca în acest domeniu exista nu putine lip­suri. Se abandoneaza cu multa usurinta, nu se aleg cele mai po­tri­vite cadre care sa poata fi infiltrate în locurile cele mai bune, nu se lu­creaza cu rabdare ca sa-i dirijeze mai edificat.

Desi se spune pe alocuri ca prea mult s-a discutat aceasta pro­blema, eu cred ca trebuie neaparat sa continuam cu toate eforturile posibile pentru a îmbunatati activitatea, atât la organele Securitatii, cât si la Militie. Este cu atât mai necesar cu cât aparatul de Securitate si Militie a ramas acelasi, ba s-a mai si micsorat. Baza operativa însa nu este azi mai mica decât a fost, este mai mare si se cere in­com­parabil mai multa abilitate, mai cu seama ca si dusmanul si-a ridicat la alt nivel activitatea împotriva tarii noastre; se poate spune ca lucreaza mai intens si mai stiintific.

O alta cauza care ne-a determinat sa nu folosim resursele si capa­citatile pe care le avem la ministere este cea despre care s-a discutat, în legatura cu încalcarea atributiunilor. As vrea sa spun ca aceste încalcari au continuat înca si în luna noiembrie. si în luna noiembrie s-au dat indicatii, într-o forma sau alta, cetatenilor, ca sa informeze despre diverse aspecte care nu sunt legate de activitatea Securitatii. Am asemenea exemple cu date si cine a fost trimis. Nu s-au mai trimis ordine în luna noiembrie. S-a dus însa un capitan la Brasov, care a cerut date cu privire la realizarea planului de investitii, de­ficiente în realizarea directivelor, în exploatarea utilajelor, situatia exis­tenta în privinta utilajelor la agricultura si în Gostat si altele. Noi am controlat din acest punct de vedere 11 regiuni. Unele au fost controlate si de minister si în câteva regiuni am luat câte un raion. Printre altele, s-a ajuns la raionul Turda. Sa va arat pâna unde s-a ajuns sa se ocupe o mare parte din timpul lor ofiterii cu treburi biro­cra­tice, fara sa se ocupe de activitatea specifica. Sa va dau un exem­plu. La fabrica de ciment din Turda au venit de la Suceava niste saci necorespunzatori. Comandantul Securitatii a facut o adresa directa la regiune ca fabrica are urmatoarele deficiente în problema sacilor. La câteva saptamâni, trimite Regiunea de Securitate Su­ceava înapoi adresa la Serviciul de Securitate din Turda si comunica în patru pagini tot istoricul sacilor si toate problemele legate de aceas­ta. Reiese ca mult timp s-a afectat unor asemenea probleme care nu sunt în competenta Securitatii. Chiar ofiterii în persoana au declarat ca aceste activitati la raioane si regiune au ocupat circa 30-40% din timpul lor de munca.

As vrea sa termin cu aceea ca la lipsurile care au fost semnalate, atât în raportul tovarasului Onescu, cât si în bilantul Ministerului Afacerilor Interne, a contribuit si sectia noastra. Personal, împreuna cu sectia, nu am facut totul ca din timp sa putem sa informam con­du­cerea partidului ca sa putem sa folosim aceasta resursa, dupa mine interna, care exista la organele noastre de Securitate si Militie, sufi­cienta pentru ca sa poata sa îmbunatateasca mai bine munca.

Eu asigur ca, în ceea ce ne priveste, în viitor vom cauta sa tra­gem învataminte din lipsurile constatate, din indicatiile pe care le veti da si vom cauta sa dam maximum de ajutor Ministerului Afa­cerilor Interne[138].

Informare asupra unor probleme din activitatea organelor MAI

Din controlul efectuat de sectia noastra în MAI si regiunea Bacau, din sondajul facut la regiunile MAI Brasov, Galati, Oltenia, Arges, Ploiesti, Dobrogea si Cluj, precum si din bilantul pe minister si regiunile Iasi si Suceava, au rezultat urmatoarele probleme:

În anul 1966, organele centrale si regionale de Securitate au ob­ti­nut unele rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor:

Conducerea ministerului a promovat cu mai multa consecventa principiul muncii colective în activitatea desfasurata. În colectivul de conducere sau în Colegiul MAI au fost analizate: pregatirea ca­drelor, munca de contraspionaj, problema legionara, a fostilor con­dam­nati, activitatea unor directii de Securitate din aparatul central sau regional si altele.

Au fost prinsi, în timp ce culegeau informatii, sapte diplomati, din care trei au fost declarati persona non grata.

Atasatii militari ai SUA si Marii Britanii au fost avertizati pentru încalcarea uzantelor diplomatice.

Au fost descoperite 21 de elemente din rândul turistilor care se ocupau cu culegerea de informatii. Regiunile MAI Banat si Brasov au descoperit doi agenti ai unor servicii de spionaj straine.

S-a prevenit încheierea unor contracte dezavantajoase pentru tara noastra si au fost arestate sau demascate o serie de elemente care au favorizat firme straine în încheierea de contracte.

Regiunile de Securitate Bacau, Mures Autonoma Maghiara, Crisana si Maramures au descoperit unele grupari de elemente dus­manoase care procurasera armament si munitii si urmareau sa comita acte de teroare si diversiune.

Pentru activitatea dusmanoasa desfasurata, 278 de persoane au fost arestate, 127 demascate, iar 3 883 avertizate de organele de Securitate.

În cursul anului, au fost descoperiti peste 500 de autori ai unor materiale cu continut dusmanos.

Au fost trimise, unor ministere si organizatii economice, mate­ria­le tehnico-stiintifice valoroase care au fost de un real folos insti­tu­tiilor respective.

În activitatea organelor MAI s-au manifestat si unele lipsuri, îndeosebi în privinta calitatii si eficacitatii acesteia.

În legatura cu activitatea de contraspionaj:

 Urmarirea informativa a diplomatilor straini se face înca slab. Ca urmare, în ultimii ani nu s-a descoperit nici un agent al vreunui serviciu de spionaj capitalist aflat în legatura diplomatilor.

În 1966, au venit în România ca turisti, vizitatori, specialisti, comercianti, personal navigant sau numai în tranzit, peste 1 400 000 de cetateni straini, din care peste 280 000 din tarile capitaliste. Cu exceptia a doua cazuri (Banat si Brasov), nu s-a reusit sa se docu­menteze si sa se demaste activitatea desfasurata de unii turisti folo­siti de serviciile de spionaj.

În unele cazuri, organele de Securitate au aflat abia dupa ple­ca­rea strainilor despre activitatea lor de culegere de informatii. De exemplu: Regiunea MAI Galati a aflat cu cinci luni întârziere ca doi agenti ai serviciului de informatii grec au cules informatii din rândul emi­gratiei grecesti; Regiunea MAI Ploiesti nu a luat toate masurile pentru a stabili activitatea desfasurata de Fleischer Frantz, inspector în politia austriaca, care a vizitat de patru ori orasul Câmpina si alte localitati în care nu avea rude sau cunoscuti; Regiunea MAI Brasov, numai dupa plecarea din tara a turistului "Nemeth", a aflat ca s-a ocupat cu culegerea de informatii.

Uneori, masurile luate pentru urmarirea informativa a celor semnalati cu comportare si legaturi suspecte au fost ineficace. De exemplu: Regiunea MAI Dobrogea nu a stabilit comportarea si natura relatiilor unui cadru al serviciului de spionaj englez, venit în România, în 1966, ca reprezentat al unei firme turistice; Directia Regionala MAI Bucuresti, în anul 1966, nu a asigurat informativ cam­pingul de la Complexul turistic Snagov, prin care s-au perindat sute de turisti; Regiunea MAI Galati nu a reusit sa stabileasca com­portarea a 12 fugari, veniti ca turisti în 1966.

 Din sedintele de bilant ce au avut loc pe minister si la regiunile Galati, Suceava, Iasi si Bacau, a rezultat ca, de multe ori, organele de Securitate s-au ocupat de descoperirea activitatii de contrabanda, neglijând clarificarea suspiciunilor de spionaj.

 Urmarirea informativa a specialistilor si comerciantilor straini nu se desfasoara la un nivel corespunzator, din care cauza, activi­ta­tea dusmanoasa desfasurata de unii dintre acestia nu este cunoscuta sau se descopera cu întârziere. De exemplu: în regiunea Ploiesti, din cei 157 de specialisti straini, numai 23 au fost lucrati în 1966 prin forme organizate. Despre 20 dintre ei nu exista nici un fel de infor­ma­tii, iar despre alti 13 s-a cunoscut cu întârziere comportarea lor. Sunt slab lucrati informativ si specialistii englezi de la Com­bi­natul de celuloza si hârtie Calarasi, specialistii vest-germani de la Balas­tiera Padureni, raionul Panciu, din regiunea Galati, desi erau sem­na­lari ca unii dintre ei se ocupau de culegerea de informatii.

Nici pâna în prezent nu a fost îndeplinita indicatia data de con­du­ce­rea partidului, în martie 1966, de a se efectua un studiu temei­nic asupra activitatii informative desfasurata de serviciile de spionaj împotriva tarii noastre, pentru a se cunoaste obiectivele ce le urma­resc si a se prezenta o informare în acest sens.

În legatura cu activitatea de urmarire a elementelor contrare­vo­lutionare:

Urmarirea informativa a legionarilor, fostilor conducatori ai celorlalte partide fasciste si burgheze, precum si a celor condamnati pentru infractiuni politice, se desfasoara cu multe neajunsuri.

În evidenta organelor MAI sunt 152 404 fosti legionari. Dintre acestia, la peste 21 000 nu se cunoaste pozitia politica prezenta: 3 914 sunt în regiunea Cluj, 3 070 în regiunea Brasov, 2 100 în orasul Bu­curesti, iar 2000 în regiunea Arges.

Deosebit de grav este faptul ca nu s-a acordat suficienta atentie urma­ririi informative a unor fosti comandanti legionari, a unor per­soane care au detinut functii de conducere în partidele burgheze si a mul­tor condamnati pentru activitate contra securitatii statului, elibe­rati din închisori. De exemplu: Gligor Cantemir, fost sef de judet legionar, comisar-sef în politia legionara, în 1945 a fost parasutat în Ro­mânia cu misiunea de a reorganiza activitatea legionara, eliberat din închisoare în 1964. Este slab lucrat informativ de catre Directia Regionala MAI Crisana; Regiunea MAI Dobrogea nu cunoaste ac­ti­vi­tatea lui Eugen Teodorescu, fost comandant legionar, fugar, venit în tara în 1948 cu instructiuni pentru activitatea legionarilor, eliberat din închisoare în 1964; Regiunea MAI Bacau, din 1964, nu detine in­formatii despre Bulinaru Victor, fost instructor legionar. De ase­me­nea, nu se cunoaste activitatea lui Gula Caranica, fost comisar în politia legionara (regiunea Dobrogea); Lacatusu Gheorghe, fost pre­se­dinte al judetenei de tineret PNŢ Bacau si membru în "Garzile Iuliu Maniu" (regiunea Bacau); Moraru Vasile, fost membru al Co­mi­tetului judetean PNŢ Bacau si membru al delegatiei permanente PNŢ (regiunea Bacau).

La regiunea Arges, peste 300 de fosti condamnati, iar la re­giunea Galati 116 nu erau identificati si supravegheati informativ; la regiunea Bacau nu erau înca identificati 44 de fosti legionari eli­be­rati din detentie în anul 1964, iar regiunea Suceava nu detinea in­for­matii despre 160 de fosti membri ai unor organizatii subversive.

 Directia a III-a si directiile regionale MAI Arges, Brasov, Oltenia, Iasi, Suceava, Hunedoara, Dobrogea, Galati si Bucuresti, desi detin semnalari despre activitatea si intentiile dusmanoase ale unor legionari si ale unor fosti conducatori ai lor, nu au luat masuri pentru a cunoaste temeinic, în toate cazurile, activitatea acestor elemente.

În legatura cu activitatea de contrasabotaj:

În obiectivele economice au loc multe accidente, avarii, explozii, incendii etc., care produc pagube însemnate economiei nationale. Pagubele provocate avutului obstesc de incendii în 1966 se ridica la peste 81 milioane lei. În primele doua luni ale anului 1966, în indus­tria metalurgica s-au înregistrat pierderi în valoare de 195 mi­li­oane lei, datorita avariilor si întreruperilor de productie cauzate de aces­tea. În productia de energie electrica, avariile au dus la pierde­rea a 266 milioane kW/h.

Organele de Securitate nu au acordat suficienta atentie lucrarii informative a cazurilor de avarii, accidente, incendii etc., pentru a stabili cu toata certitudinea daca sub acoperirea "neglijentei", "ne­pri­ce­perii" sau "defectiunilor tehnice" nu se ascund actiuni ale ele­mentelor dusmanoase.

În cercetarea unor cazuri nu s-a intervenit operativ pentru a des­coperi autorii actiunilor suspecte de sabotaj si diversiune. De exem­plu: Regiunea MAI Bacau nu a reusit sa stabileasca autorii actelor suspecte de sabotaj petrecute la Uzinele de fibre sintetice Savinesti, unde, în iulie 1966, a fost taiat un cablu de alimentare cu energie elec­trica. De asemenea, nu au clarificat cazul privind punerea unei traverse de beton pe calea ferata lânga Bacau (1966); regiunile MAI Bucuresti si Galati nu au clarificat cazurile suspecte de sabotaj de la Fabrica de tigla si caramida din Ţandarei si de la Combinatul de industrializare a lemnului din Braila.

Nu se urmaresc îndeaproape activitatea si manifestarile elemen­te­lor suspecte din unele obiective economice. De exemplu: la Com­bi­natul chimic Borzesti, despre 30 din cei 53 de suspecti din evi­denta activa nu s-a cunoscut nimic în cursul anului 1966, iar la Fabrica de ciment din Turda, în aceeasi perioada, despre 50% din elemente suspecte nu s-au primit informatii.

O mare parte din timpul de munca al multor ofiteri este folosit pentru rezolvarea unor probleme ce nu intra în competenta orga­nelor de Securitate. În acest fel nu-si pot concentra în întregime eforturile pentru rezolvarea problemelor muncii de Securitate

Din studiul efectuat la Directia a III-a si directiile regionale MAI Bacau, Iasi, Suceava, Galati, Cluj, Bucuresti, Oltenia, Maramures, Plo­iesti si Dobrogea a rezultat ca un numar însemnat de ofiteri din apa­ra­tul central si regional de Securitate, si îndeosebi cei de la orga­nele raionale, au fost antrenati în rezolvarea unor asemenea probleme.

Conducerea MAI a cerut regiunilor MAI sa studieze si sa ra­por­teze despre neajunsurile si deficientele existente în diferite sectoare de activitate. Pe baza materialelor obtinute s-au întocmit diferite sinteze care au fost trimise ministerelor interesate, iar altele spre orien­tare regiunilor MAI. De exemplu: "Pastrarea neco­res­pun­za­toare a cerealelor în depozitele întreprinderilor regionale pentru valorificarea produselor agricole"; "Deficiente în producerea, de­po­zitarea si desfacerea brânzeturilor"; "Efectul negativ al coroziunii"; "Aspecte negative în exploatarea, întretinerea si repararea parcului national auto"; "Deficiente în activitatea de foraj si extractie a Minis­terului Petrolului"; "Deficiente în sectorul irigatiilor"; "As­pecte negative în domeniul asigurarii sanatatii oamenilor mun­cii"; "Nereguli în utilizarea aparaturii stiintifice din laboratoarele insti­tu­telor de învatamânt superior".

Având aceasta orientare, organele regionale de Securitate au ini­tiat si ele unele studii pe asemenea probleme. De exemplu: Regiu­nea MAI Bacau a studiat modul de repartizare a manualelor în sco­lile de cultura generala; Regiunea MAI Suceava, nocivitatea apelor rezi­duale; Regiunea MAI Oltenia, stocurile supranormative.

si serviciile raionale de securitate au întreprins asemenea studii si au întocmit materiale. De exemplu: raioanele Adjud, Piatra Neamt si Bacau au prezentat informari cu neajunsurile din CAP-uri, din scoli, aprovizionarea în comune, comportarea unor cadre sanitare etc. Serviciul Raional de Securitate Turda, desi cunostea ca Fabrica de ciment Turda si Combinatul de hârtie si celuloza Suceava sunt în litigiu asupra calitatii sacilor de ciment, a studiat si a cerut Regiunii MAI Suceava sa se ocupe de aceasta problema.

Au fost si situatii când studierea unor asemenea probleme a fost ceruta de organele locale de partid. De exemplu, la regiunea Mara­mures, s-a cerut organelor MAI sa informeze despre deficientele din activitatea sfaturilor populare si a gospodariilor agricole de stat.

Cu prilejul documentarii si întocmirii acestor materiale, organele de Securitate s-au preocupat mai ales de analiza datelor statistice cu privire la realizari si deficiente, fara a urmari îndeosebi daca neajun­surile sesizate sunt rezultatul unor actiuni dusmanoase întreprinse de elementele suspecte din obiective.

Prin întocmirea unor asemenea materiale, în afara faptului ca organele MAI si-au depasit competenta si au substituit unele orga­nizatii si institutii, s-a creat si un paralelism în informarea organelor de partid si de stat, întrucât, în multe cazuri, problemele semnalate de organele de Securitate au fost sesizate si de organele respective de specialitate.

Ocupându-se cu rezolvarea problemelor care depasesc com­pe­tenta lor, multi ofiteri neglijeaza sau afecteaza un timp redus activi­ta­tii pentru recrutarea, instruirea si dirijarea agenturii.

În reteaua informativa sunt introduse sau mentinute unele ele­men­te necorespunzatoare, o buna parte din agenti nu sunt folositi pe masura posibilitatilor lor, se acorda insuficienta atentie educarii si verificarii lor. De exemplu: agentul "Davidescu" al Directiei a II-a, fiu de fost exploatator, cu rude condamnate pentru activitate contra­re­volutionara, nu a fost temeinic verificat si, cu multa usurinta, i s-a aprobat plecarea cu familia în RSF Iugoslavia, de unde a trecut într-o tara capitalista; agentei "Mirela" a Directiei a II-a, folosita pe lânga o ambasada straina, desi era suspecta de nesinceritate, i s-a aprobat plecarea în vizita la rude, de unde nu s-a mai întors; agentii "Matei", "Eremia" si "Artaban" ai Directiei a III-a, conducatori ad­ven­tisti, nu respecta sarcinile date pentru influentarea pozitiva a cultului, iar anumite materiale de propaganda primite din strainatate le difuzeaza fara aprobarea organelor MAI. [.]

Cazuri de deconspirare, încalcare a compartimentarii si de pier­dere a unor documente secrete

 La sfârsitul anului 1966, erau pierdute: sapte dosare de actiuni in­formative, 21 de dosare de agenti, colaboratori sau gazde case de întâlniri, 1 141 de alte materiale operative. Un ofiter din Directia Regionala MAI Brasov, fiind în stare de ebrietate, a pierdut un caiet în care erau notati 56 de colaboratori pe care îi avea în legatura. La Directia Regionala MAI Galati, un ofiter a pierdut o mapa cu unele documente operative pe Stadionul "Dunarea" din localitate.

Neexistând suficienta grija pentru conspirarea si stricta com­par­ti­mentare a muncii, în diferite situatii (analize pe birouri, servicii, directii si chiar pe minister) se discuta de multe ori cu detalii care duc la marirea cercului de cunoscatori ai unor probleme si actiuni strict secrete de importanta deosebita. Ca urmare, unii ofiteri de Se­cu­ritate îsi cunosc reciproc agentura si problemele aflate în lucru.

Încalcari ale regulilor de folosire a membrilor de partid în munca informativa

Unele organe de Securitate au atras la colaborare membri de par­tid, desi au existat posibilitati ca sarcinile respective sa fie rezolvate cu ajutorul altor persoane.

În unele cazuri, înainte si dupa atragerea la colaborare, membrii de partid au fost verificati prin agentura, investigatii, controlul se­cret al corespondentei, interceptarea convorbirilor telefonice.

Existenta acestor lipsuri se datoreaza si comitetelor regionale, raio­nale si orasenesti de partid care nu au asigurat un control cali­ficat asupra activitatii organelor de Securitate si nu au informat Comitetul Central al PCR despre faptul ca acestea s-au ocupat si de probleme care nu intrau în atributiunile lor.

Nici Sectia pentru controlul muncii la Ministerul Fortelor Ar­mate, Ministerul Afacerilor Interne si Justitie nu a sesizat la timp aceste neajunsuri. Numai dupa ce a primit indicatii, a controlat si informat conducerea partidului despre lipsurile aratate[139].