Functiile politologiei
Ca teorie generala a politicului, politologia exercita in cadrul societatilor, in special a celor democratice o serie de functii. Prin aceste functii, ea isi exprima, manifesta, rolul, utilitatea si eficienta sociala.
Amploarea acestor functii, utilitatea lor nu sunt aceleasi in toate societatile si sistemele sociale 444x2324e , ci ele sunt, in mare masura determinate de o serie de factori, cum ar fi:
- natura regimului social si a fortelor social-politice aflate la putere;
- nivelul dezvoltarii vietii materiale si spirituale;
- gradul dezvoltarii vietii politice si in special a democratismului;
- sarcinile, obiectivele politice urmarite si realizate.
In esenta, politologia exercita urmatoarele functii:
a)functia cognitiva
Politologia realizeaza o functie de cunoastere si interpretare a realitatii politice. Aceasta cunoastere este obiectiva, nepartinica si nepartizana, lipsita de pozitie si incarcatura ideologica si este un bun al intregii societati si vizeaza politicul in ansamblul sau, procesele si legitatile sale generale.
b)functia creativa
Cunoasterea realizata de politologie se materializeaza in elaborarea unor teorii, conceptii, doctrine si programe politice, intr-un cuvant in crearea unor valori politice ce vor crea si fundamenta cultura politica.
Politologia nu numai ca se intemeiaza pe valori, ci ea insasi creeaza valori, valorile politice.
c)functia praxiologica
Politologia nu este numai o stiinta teoretica, abstracta ci ea este dublata de o importanta dimensiune praxiologica. Prin rezultatele si concluziile la care ajunge, ea este in masura sa ofere solutii pertinente pentru imbunatatirea si perfectionarea sistemului politic. Totodata politologia ofera modele alternative de dezvoltare social-politica fie pentru reformarea sistemului existent sau chiar pentru transformarea radicala a acestuia.
d) functia formativ-educativa civica si patriotica
Prin datele, cunostintele si informatiile dobandite, prin valorile politice create si puse in circulatie, politologia contribuie in mare masura la formare si dezvoltarea unei educatii civice patriotice si politice, a constintei de sine a individului si a societatii.
e) functia previzionala
Singura sau impreuna cu alte stiinte sociale sau politice de ramura, politologia poate prefigura modelele si alternativele de dezvoltare sociale si le pune la dispozitia societatii.
In sistemul contemporan al stiintelor politice, politologia reprezinta o disciplina fundamentala, o stiinta sociala particiulara consacrata fenomenului politic , singura in masura sa studieze "politicul in sine" sau dupa cum aprecia Julien Freund "politicul ca esenta autonoma".
Note bibliografice:
1. Ovidiu Trasnea, Probleme de sociologie politica, Editura Politica, Bucuresti, 1975, p. 39-40
2. Gaston Bouthaul, Sociologie de la politique, PUF,
3. Raymond Aron, La sociologie politique, in "Revue de l'enseignement supérieur", nr. 1-2, 1965, p. 21-23
4. vezi Virgil Magureanu, Studii de sociologie politica, Editura Albatros, Bucuresti, 1997, p.38
5. Gabriel Almond, A Development Approach to Political Systems, Apud V. Magureanu, op. cit.,p. 39
6. Mihai Achim, Introducere in sociologie, Ed.
7. Ovidiu Trasnea, Filosofia politica, Ed. Politica, Bucuresti, 1986, p.54
8. Marcel Prélot, Sociologie politique,
|
