Functionarea parlamentului
1. Mandatul sau legislatura
Prin mandat sau legislatura se īntelege perioada de timp pentru care este ales parlamentul (sau camerele) si īsi exercita īmputernicirile sale.
Cāt priveste Parlamentul Romāniei, art. 63 din Constitutia revizuita prevede ca mandatul Camerei Deputatilor si Senatului este de 4 ani si ca acest mandat se prelungeste de drept īn stare de m 555d311f obilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pāna la īncetarea acestora. Alegerile pentru noile Camere vor avea loc īn termen de cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Parlamentul nou ales se īntruneste, la convocarea Presedintelui Romāniei, īn cel mult 20 de zile de la alegeri. Pentru a atenua influenta parlamentarilor īn functie īn alegerile ce urmeaza expirarii mandatului sau dizolvarii acestuia si desigur pentru a gasi o solutie de asigurare a continuitatii conducerii la acest īnalt nivel statal, Constitutia stabileste ca mandatul Camerelor se prelungeste pāna la īntrunirea legala a noului Parlament. Aceasta prelungire nu da īnsa Parlamentului totalitatea īmputernicirilor din timpul mandatului normal. Astfel, pe perioada acestei prelungiri a mandatului, Parlamentul nu poate revizui Constitutia si nu poate adopta, modifica sau abroga legi organice. Tot īn ideea garantarii unei necesare continuitati īn activitatea parlamentara, Constitutia a prevazut si ca proiectele de legi sau propunerile legislative īnscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent īsi continua procedura īn noul Parlament.
2. Sesiunea
Camerele parlamentare īsi desfasoara activitatea periodic, principala forma de lucru fiind sesiunea.
a. Categorii de sesiuni
Sesiunile parlamentare sunt sesiuni ordinare si sesiuni extraordinare. Sesiunile ordinare sunt acele sesiuni īn care Camera (adunarea, parlamentul) este obligata a se īntruni, numarul lor fiind expres prevazut prin lege. Potrivit art. 66 alin. (1) din Constitutia Romāniei, Camera Deputatilor si Senatul se īntrunesc īn doua sesiuni ordinare pe an.
Sesiunile extraordinare sunt acele sesiuni care se pot tine ori de cāte ori este nevoie, īn afara sesiunilor ordinare. Desigur, sesiunile extraordinare se realizeaza acolo unde durata īn timp a sesiunilor este limitata. Potrivit art. 66 alin. (2) din Constitutia Romāniei, Camera Deputatilor si Senatul se īntrunesc si īn sesiuni extraordinare.
b. Convocarea sesiunilor parlamentare
Conform art. 66 alin. (3) din Constitutia Romāniei, convocarea, īn orice tip de sesiune, revine presedintilor camerelor si se realizeaza prin decizie. In legatura cu acest aspect trebuie retinute īnsa si dispozitiile art. 63 alin. (3), potrivit carora Parlamentul nou ales se īntruneste la convocarea Presedintelui Romāniei īn cel mult 20 de zile de la alegeri. Trebuie mentionata si ipoteza convocarii de drept a Parlamentului, ipoteza ce rezulta din art. 92 alin. (3) si art. 93 alin. (2) din Constitutie. Astfel potrivit art. 92 alin. (3) Parlamentul se convoaca de drept īn 24 de ore īn cazul declansarii unei agresiuni armate īmpotriva Romāniei, iar potrivit art. 93 alin. (2) convocarea de drept se realizeaza īn cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta. De asemenea Parlamentul se convoaca obligatoriu īn sesiune īn situatia adoptarii ordonantelor de urgenta, prevazute la art. 115 alin. (5) din Constitutie.
c. Durata sesiunilor
Durata sesiunilor este fie stabilita explicit prin lege, fie, de regula, dureaza pāna la epuizarea problemelor īnscrise pe ordinea de zi, īn afara situatiilor cānd se hotaraste īnchiderea sau suspendarea lor.
Dispozitiilor Constitutiei Romāniei īn acest domeniu valorifica procedee eficiente si practice, īn ce priveste sesiunile ordinare, Constitutia stabileste ca acestea sunt doua pe an, mentionānd si perioada calendaristica īn care se desfasoara. Astfel, prima sesiune ordinara īncepe īn luna februarie si nu poate depasi sfārsitul lunii iunie. Cea de a doua sesiune ordinara īncepe īn luna septembrie si nu poate depasi sfārsitul lunii decembrie.
Cāt priveste sesiunile extraordinare acestea pot fi convocate la initiativa Presedintelui Romāniei, a biroului permanent al fiecarei Camere ori cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor.
3. sedintele
Īn cadrul sesiunilor, camerele parlamentului lucreaza īn sedinte, care se desfasoara potrivit regulamentelor de functionare. Cāt priveste sedintele, trebuie avut īn vedere ca potrivit Constitutiei Camera Deputatilor si Senatul lucreaza īn sedinte separate si sedinte comune. Constitutia nominalizeaza prin art. 65 alin. (2) situatiile īn care Camerele lucreaza īn sedinte comune, mentionānd ca desfasurarea acestora este stabilita prin regulament. Aceste sedinte sunt publice, cu exceptia situatiilor cānd se hotaraste sedinta secreta.
Prezidarea sedintelor apartine de regula presedintelui camerei, ajutat de membri ai biroului, toti sau numai unii prin rotatie. Potrivit regulamentelor Camerelor Parlamentului Romāniei, conducerea lucrarilor apartine Presedintelui Camerei sau, īn lipsa acestuia, unuia din vicepresedinti, ajutat de doi secretari. Lucrarile sedintelor comune sunt conduse, alternativ, de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, asistati de doi secretari cāte unul de la fiecare Camera.
Astfel, potrivit regulamentului, Camera Deputatilor īsi desfasoara activitatea, īn plen, īn comisii, si īn grupurile parlamentare, pe parcursul a patru sau cinci zile consecutive din saptamāna, potrivit programului stabilit de ea, la propunerea Biroului permanent. A cincea zi din saptamāna, de regula, potrivit programului este rezervata activitatii īn circumscriptiile electorale īn care deputatii au fost alesi. La propunerea Biroului permanent se vor putea tine sedinte si dupa un alt program.
Cāt priveste Senatul, acesta īsi desfasoara activitatea īn plen si pe comisii, de regula, īn zilele de luni, marti, miercuri si joi. La propunerea Biroului permanent se vor putea tine sedinte sau efectua deplasari ale senatorilor īn judete si dupa un alt program. La sedinte au dreptul sa participe, īn afara deputatilor sau senatorilor, membrii sau reprezentantii Guvernului, diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si cetateni, pe baza autorizatiei sau invitatiei emise de secretarul general al aparatului Camerei, īn conditiile stabilite de Biroul permanent.
Camera parlamentului lucreaza valabil daca īn sala de sedinta sunt 783 prezen si cel putin jumatate plus unul din numarul total al membrilor sai, adica daca este īntrunit cvorumul de sedinta. De aceea, deputatii si senatorii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile Camerei si sa se īnscrie pe lista de prezenta, tinuta de unul din secretari. Deputatul sau senatorul care nu poate lua parte la sedinta, din motive independente de vointa sa, va trebui sa anunte din timp biroul permanent, mentionānd cauzele care īl īmpiedica sa participe.
|
