Functionarea parlamentului
1. Mandatul sau legislatura
Prin mandat sau legislatura se întelege perioada de timp pentru care este ales parlamentul (sau camerele) si îsi exercita împuternicirile sale.
Cât priveste Parlamentul României, art. 63 din Constitutia revizuita prevede ca mandatul Camerei Deputatilor si Senatului este de 4 ani si ca acest mandat se prelungeste de drept în stare de m 555d311f obilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pâna la încetarea acestora. Alegerile pentru noile Camere vor avea loc în termen de cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Parlamentul nou ales se întruneste, la convocarea Presedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Pentru a atenua influenta parlamentarilor în functie în alegerile ce urmeaza expirarii mandatului sau dizolvarii acestuia si desigur pentru a gasi o solutie de asigurare a continuitatii conducerii la acest înalt nivel statal, Constitutia stabileste ca mandatul Camerelor se prelungeste pâna la întrunirea legala a noului Parlament. Aceasta prelungire nu da însa Parlamentului totalitatea împuternicirilor din timpul mandatului normal. Astfel, pe perioada acestei prelungiri a mandatului, Parlamentul nu poate revizui Constitutia si nu poate adopta, modifica sau abroga legi organice. Tot în ideea garantarii unei necesare continuitati în activitatea parlamentara, Constitutia a prevazut si ca proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îsi continua procedura în noul Parlament.
2. Sesiunea
Camerele parlamentare îsi desfasoara activitatea periodic, principala forma de lucru fiind sesiunea.
a. Categorii de sesiuni
Sesiunile parlamentare sunt sesiuni ordinare si sesiuni extraordinare. Sesiunile ordinare sunt acele sesiuni în care Camera (adunarea, parlamentul) este obligata a se întruni, numarul lor fiind expres prevazut prin lege. Potrivit art. 66 alin. (1) din Constitutia României, Camera Deputatilor si Senatul se întrunesc în doua sesiuni ordinare pe an.
Sesiunile extraordinare sunt acele sesiuni care se pot tine ori de câte ori este nevoie, în afara sesiunilor ordinare. Desigur, sesiunile extraordinare se realizeaza acolo unde durata în timp a sesiunilor este limitata. Potrivit art. 66 alin. (2) din Constitutia României, Camera Deputatilor si Senatul se întrunesc si în sesiuni extraordinare.
b. Convocarea sesiunilor parlamentare
Conform art. 66 alin. (3) din Constitutia României, convocarea, în orice tip de sesiune, revine presedintilor camerelor si se realizeaza prin decizie. In legatura cu acest aspect trebuie retinute însa si dispozitiile art. 63 alin. (3), potrivit carora Parlamentul nou ales se întruneste la convocarea Presedintelui României în cel mult 20 de zile de la alegeri. Trebuie mentionata si ipoteza convocarii de drept a Parlamentului, ipoteza ce rezulta din art. 92 alin. (3) si art. 93 alin. (2) din Constitutie. Astfel potrivit art. 92 alin. (3) Parlamentul se convoaca de drept în 24 de ore în cazul declansarii unei agresiuni armate împotriva României, iar potrivit art. 93 alin. (2) convocarea de drept se realizeaza în cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta. De asemenea Parlamentul se convoaca obligatoriu în sesiune în situatia adoptarii ordonantelor de urgenta, prevazute la art. 115 alin. (5) din Constitutie.
c. Durata sesiunilor
Durata sesiunilor este fie stabilita explicit prin lege, fie, de regula, dureaza pâna la epuizarea problemelor înscrise pe ordinea de zi, în afara situatiilor când se hotaraste închiderea sau suspendarea lor.
Dispozitiilor Constitutiei României în acest domeniu valorifica procedee eficiente si practice, în ce priveste sesiunile ordinare, Constitutia stabileste ca acestea sunt doua pe an, mentionând si perioada calendaristica în care se desfasoara. Astfel, prima sesiune ordinara începe în luna februarie si nu poate depasi sfârsitul lunii iunie. Cea de a doua sesiune ordinara începe în luna septembrie si nu poate depasi sfârsitul lunii decembrie.
Cât priveste sesiunile extraordinare acestea pot fi convocate la initiativa Presedintelui României, a biroului permanent al fiecarei Camere ori cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor.
3. sedintele
În cadrul sesiunilor, camerele parlamentului lucreaza în sedinte, care se desfasoara potrivit regulamentelor de functionare. Cât priveste sedintele, trebuie avut în vedere ca potrivit Constitutiei Camera Deputatilor si Senatul lucreaza în sedinte separate si sedinte comune. Constitutia nominalizeaza prin art. 65 alin. (2) situatiile în care Camerele lucreaza în sedinte comune, mentionând ca desfasurarea acestora este stabilita prin regulament. Aceste sedinte sunt publice, cu exceptia situatiilor când se hotaraste sedinta secreta.
Prezidarea sedintelor apartine de regula presedintelui camerei, ajutat de membri ai biroului, toti sau numai unii prin rotatie. Potrivit regulamentelor Camerelor Parlamentului României, conducerea lucrarilor apartine Presedintelui Camerei sau, în lipsa acestuia, unuia din vicepresedinti, ajutat de doi secretari. Lucrarile sedintelor comune sunt conduse, alternativ, de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, asistati de doi secretari câte unul de la fiecare Camera.
Astfel, potrivit regulamentului, Camera Deputatilor îsi desfasoara activitatea, în plen, în comisii, si în grupurile parlamentare, pe parcursul a patru sau cinci zile consecutive din saptamâna, potrivit programului stabilit de ea, la propunerea Biroului permanent. A cincea zi din saptamâna, de regula, potrivit programului este rezervata activitatii în circumscriptiile electorale în care deputatii au fost alesi. La propunerea Biroului permanent se vor putea tine sedinte si dupa un alt program.
Cât priveste Senatul, acesta îsi desfasoara activitatea în plen si pe comisii, de regula, în zilele de luni, marti, miercuri si joi. La propunerea Biroului permanent se vor putea tine sedinte sau efectua deplasari ale senatorilor în judete si dupa un alt program. La sedinte au dreptul sa participe, în afara deputatilor sau senatorilor, membrii sau reprezentantii Guvernului, diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si cetateni, pe baza autorizatiei sau invitatiei emise de secretarul general al aparatului Camerei, în conditiile stabilite de Biroul permanent.
Camera parlamentului lucreaza valabil daca în sala de sedinta sunt 783 prezen si cel putin jumatate plus unul din numarul total al membrilor sai, adica daca este întrunit cvorumul de sedinta. De aceea, deputatii si senatorii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile Camerei si sa se înscrie pe lista de prezenta, tinuta de unul din secretari. Deputatul sau senatorul care nu poate lua parte la sedinta, din motive independente de vointa sa, va trebui sa anunte din timp biroul permanent, mentionând cauzele care îl împiedica sa participe.
|
