GUVERNUL

GUVERNUL

7.1. ROLUL SI STRUCTURA GUV.

Potrivit art.102 alin.1 Constit. "Guv., potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlam., asigura realizarea pol. interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a adm. pub."; alin.2 "in indeplinirea atrib. sale, Guv. coopereaza cu organismele soc. interesate".

alin.3 "Guv. este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membrii stabiliti prin lege organica".

Aceste prevederi constit. consfintesc rolul Guv. de factor pol. in realizarea pol. interne si externe a tarii (pe baza programului sau de guvernare acceptat de Parlam.) si de autorit. pub. centrala a put. executive, cu competenta materiala generala (care exercita conducerea generala a adm. pub.).

Guv. reprezinta o autorit. statala, motiv pt care in literatura de specialitate se vorbeste de 2 categ. de acte ale Guv.: acte de guvernamant (acte pol) si acte pur adm. (care rezolva probleme tehnico-organizatorice) ale adm.pub.

Rolul pol. al Guv. decurge din originea sa parlamentara si din 121g66b "dependenta sa" de programul acceptat de Parlam., votul Parlam. reprezinta increderea acestuia atat in echipa guvernam., cat si in programul pe care il are de infaptuit pe perioada mandatului.

Programul de guvernare este un document pol. care apartine in exclusivitate Guv., chiar daca el este "acceptat" de Parlam. "Acceptarea" nu are ca efect decat acordarea increderii Parlam. pt. realizarea obiectivelor cuprinse in program, responsabilitatea infaptuirii lor revenind numai Guv.

Pe plan statal, Guv. are rolul de a "exercita conducerea generala a adm. pub.". Pe acest plan se stabilesc rap. jurid. de dr. adm. care pot fi de subordonare ierarhica (fata de ministere, fata de celelalte autorit. pub. centrale de specialitate si de prefecti), de colaborare (fata de autorit. centrale de specialitate autonome) sau de tutela adm. (fata de consil. locale, primari si consil. judetene).

In infaptuirea programului, Guv. coopereaza si cu organismele soc. nestatale-sindicate, patronat, partide pol., culturale -intrucat programul sau cuprinde toate sferele vietii ec si soc., iar Guv. nu este autorit. suprapusa soc. civ. si nici rupt de acesta.

Aceasta cooperare exclude existenta oricaror raport. de sobordonare dintre Guv. si formele organizatorice ale soc. civ. Raportul de cooperare se bazeaza, pe de alta parte, pe sprijinul pe care Guv. si, in general, toate autorit. adm. pub. il acorda formelor organizatorice ale soc. civ. de a se organiza si functiona libere, in cond. legii, iar, pe de altaparte, pe contributia pe care aceste forme organizatorice si-o aduc la infaptuirea programului de guvernare.

L. 215/2001 in art.1 alin.1 defineste Guv. ca fiind "autorit. pub. a puterii executive, care functioneaza in baza vorului de incredere acordat de Parlam. si care asigura realizarea pol. interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a adm. pub.".

In alin.2 se precizeaza ca Guv. "are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezv. sistemului national ec. si soc., precum si racordarea acestuia la sistemul ec. mondial in cond. promovarii intereselor nationale".

7.2. REGIMUL INVESTIRII GUV.

Procedura de investire a Guv., prevazuta in art.103 din Constit., cuprinde 4 etape:

1) desemnarea candidaturii pt. fct de prim ministru;

2) solicitarea de catre candidatul la fct de prim-ministru a votului de incredere din partea Parlam.;

3) acordarea votului de incredere de catre Parlam.;

4) numirea Guv. de catre Presed. Rom.

1) In prima etapa Presed. Rom. organizeaza consultari pol. cu partidele reprezentate in Parlam., in scopul constituirii unei majoritati parlam. pt. desemnarea si sprijinirea unei pers. care sa candideze la fct de prim-ministru.

Desemnarea candidatului la fct de prim-ministru inseamna un mandat acordat de Presed. Rom. pt. formarea listei viitorului Guv., elaborarea programului de guvernare si prezentarea cererii pt. acordarea votului de incredere de catre Parlam.

2) In etapa a 2-a au loc consultari pol. intre candidatul la fct de prim-ministru si partidele sau aliantele pol., dupa caz, care au sustinut desemnarea sa, in vederea intocmirii listei complete a noului Guv. si a programului de guvernare.

Aceasta consultare nu poate depasi 10 zile.

Lista Guv. si programul de guvernare se elaboreaza in cadrul acestor consultari, cu acordul candidatului la fct. de prim-ministru. In cazul in care in termen de 10 zile prevazut de Constit., candidatul la fct de prim-ministru nu reuseste sa intocmeasca lista Guv. si sa elaboreze programul de guvernare, el va depune mandatul incredintat de Presed. Rom. Depunerea mandatului poate avea loc si inainte de implinirea acestui termen daca in acdrul negocierilor pol. ce au avut loc, imposibilitatea stabilirii unei forme guvernam. este evidenta. Dupa implinirea termenului de 10 zile, Presed. Rom. poate retrage mandatul acordat, incepand noi consultari pt. desemnarea unei alte pers. la fct de prim-ministru.

3) In cea dea 3-a etapa are loc procedura pt. acordarea votului de incredere.

Votul de incredere se acorda de cele 2 Cam. ale Parlam. in sedinta comuna, pe baza dezbaterii programului si listei Guv., in ansamblul sau, prezentat de candidat la fct de prim-ministru.

In cazul neacordarii votului de incredere, procedura de investire reincepe prin organizarea de noi consultari pol. de catre Presed. Rom. pt. desemnarea unui alt candidat la fct de prim-ministru.

4) In ultima etapa a procedurii de investire are loc numirea Guv. de catre Presed. Rom. Potrivit art.85 alin.1 din Condtit., Presed. Rom. numeste Guv. "pa baza votului de incredere acordat de Parlam."

Numirea se face prin decret prezidential.

Guv., in ansamblul sau, si fiecare dintre membrii Guv. isi exercita mandatul numai dupa depunerea juramantului cerut de lege.

Juramantul se depune in fata Presed. Rom. La data depunerii juramantului de catre membrii Guv. inceteaza mandatul Guv. anterior. Pana la aceasta data, vechiul Guv. va indeplini numai actele necesare pt. administrarea treburilor pub., celelalte atrib. putand fi exercitate numai pana la data validarii alegerilor parlam.

Incheierea procedurii de investire prin numirea Guv. de catre Presed.Rom. are drept consecinta nasterea unor raport. jurid. intre acesta si Parlam., precum si cu Presed.Rom.

Din acest momenr, Guv dobandeste dr. la initiativa legislativa si dr. de a participa la lucrarile Parlam., iar Parlam. poate exercita controlul parlam. asupra Guv. si-i poate retrage increderea acordata.

Tot din acest mom., incepe conlucrarea dintre Guv. si Presed. Rom in urmat. situatii: contrasemnarea decretelor Presed., revocarea si numirea unor membrii ai Guv., consultarea Guv de catre Presed. Rom., participarea Presed. la unele sedinte ale Guv. etc.

7.3. DURATA MANDATULUI SI STATUTUL MEMBRILOR GUV.

7.4. ORGANIZAREA INTERNA. ATRIBUTIILE. FUNCTIONAREA GUV.

In art.102 alin.3 Constit. Rom. dispune: "Guv. este alcatuit din prim-ministru, ministrii si alti membrii stabiliti prin lege organica".

Constit. nu face nici un fel  de referire la nr. membrilor din Guv., respectiv al ministrilor si al "altor membri", sg precizare fiind aceea ca "alti membri" se stabilesc prin lege organica.

L. 90/2001 privind org. si funct. Guv.Rom. si a ministerelor nu se refera nici ea la nr. membrilor Guv. In plus, aceasta lege introduce in componenta Guv. si asa-numitii "ministrii - delegati", cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru, prevazuti in lista Guv. prezentata Parlam.

Nr. membrilor a oscilat intre 22, in legislatia 1992-1996 si la 28 la inceputurile legislaturii 1996-2000, fiind redus in 1997 la 27 si apoi la 18 in 1998, pt ca dupa alegerile din noiembrie 2000 nr. sa fie de 27 membri.

Ministri-delegati ocupa fct de demintate pub. in cadrul altor ministere (in actualul Guv., in cadrul Minis. Educatiei si Cercetarii si in cel al Integrarii Europene), conducand epartamente in cadrul acestora. Ministrii -delegati se afla intr-o categorie speciala de raport. jurid. si cu ministrul caruia i se subordoneaza chiar daca are si calitatea de membru al Guv.

Aceasta situatie este de natura a avea un statut jurid. aparte, ministru - delegat, - pe de o parte, ca membru al Guv., el are un statut jurid. identic cu cel al ministrilor, luand parte cu dr. egale la dezbaterea si adoptarea hot. si ordon., in timp ce, pe de alta parte, in afara sedintelor Guv., in cadrul min., el redevine, practic, subordonat ministrului care are conducerea generala a ministerului, inclusiv a departamentului "rezervat" ministrului-delegat.

In componenta Guv. intra si "ministrii fara postofoliu", deoarece nici Constit., nici L. 90/2001 nu precizeaza cand se refera la ministri, ca acestia trebuie sa fie "cu portofoliu".

A. Teodorescu precizeaza ca sunt "ministri fara portofoliu", acei "ministri care nu au nimic de administrat, lor nu le este incredintata administrarea vreunui interes general al statului, ei sunt ministri fara atrib., ei nu au servicii de dependenta, deci nu sunt copiii nici unei ierarhii adm".

Ministrii fara portofoliu si ministrii cu portofoliu au fost numiti in perioada interbelica.

Numirea ministrilor fara portofoliu se facea dupa aceleasi reguli ca si a celor cu portofoliu. Ei dispuneau de dr. de vot deliberativ in sedintele Guv., incompatibilitatile erau asemanatoare pt. ambele categorii de ministrii, ei avand acelasi salariu.

Unele probleme puteau fi trecute din competenta ministrului cu portofoliu in cea a unuia fara portofoliu, acesta din urma avand toate dr. pe care le avea ministrul titular, fiind supus si legii privind responsabilitatea ministeriala in exercitarea acestor atrib.

Pe planul puterii executive, primul-ministru conduce Guv. si coordoneaza activit. membrilor acestuia, cu respectarea atrib. legale care le revin.

El reprezinta Guv. in relatiile acestuia cu Parlam., Presed., Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea de Conturi, Curtea Constit., Ministerul Pub., celelalte autorit. si instit. pub., partidele si aliantele pol., sindicatele, alte organizatii guv., precum si relatiile internationale.

Primul-ministru - este vicepresed. Consil. Suprem de Aparare al Tarii si exercita toate atrib. care deriva din aceasta calitate.

- numeste si elibereaza din fct:

- conducatorii organelor de specialitate ale adm. pub. centrale din subordinea Guv., cu exceptia pers. care au calitatea de membru al Guv;

- secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guv.;

- personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru;

- secretarii si subsecretarii de stat;

- alte pers. care indeplinesc fct. pub., in cazurile prevazute de lege.

- prezinta Cam.Deputatilor si Senatului rapoarte si declaratii cu privire la pol. Guv. si raspunde la intrebarile si interpelarile ce ii sunt adresate de catre deputati/senatori.

poate desemna un membru al Guv. sa raspunda la intrebarile si la interpelarile adresate Guv. de deputati si senatori, in fct de domeniul de activ. care formeaza obiectul interpelarii.

- contrasemneaza decretele emise de Presed.Rom., in cazul in care Constit. prevede obligatia contrasemnarii.

poate consimti prin decizie, consilii, comisii sau colective interministeriale, in scopul rezolvarii unor probleme operative.

- emite decizii care sunt acte adm. cu caracter individual, in indeplinirea atrib. ce-i revin.

ATRIBUTIILE GUV.

Legea privind organizarea si funct. Guv. Rom. si a ministerelor prevede mai in detaliu atrib. Guv., subsumandu-le de fapt, rolul sau consacrat in dispoz. constit. si fct ce-i revin.

Incercand o grupare a atrib. cuprinse in acest act normativ s-ar putea retine urmat. categorii de atrib.:

a) atrib. privind conducerea generala a adm. pub., inclusiv controlul activit. ministerelor si celorlalte autorit. ale adm. pub. centrale de specialitate si prefectilor.

Ca activit. centrala care asigura realizarea puterii executive, Guv. conduce si controleaza activit. celorlalte autorit. ale put. executive, din subordine, impreuna cu care formeaza un sistem, in cadrul caruia sunt statormice relatiile de subordonare ierarhica. Aceste autorit. sunt ministere, alte autorit. ale adm. pub. centrale de specialitate din subordinea sa sau a ministerelor si serviciile pub. ale acestora, descentralizate in unitati adm.-terit., precum si prefectii.

Astfel, Guv. poate sa anuleze acte emise de acestea, neconforme cu legea si cu hot. si ordon. Guv., precum si a celor inoportune.

Guv. poate sa exercite acest dr. in mod nemijlocit asupra autorit. adm. pub. centrale de specialitate prin prefecti, ca reprezentanti ai sai in judet si municip. Buc., care conduc serviciile pub. ale ministerelor si ale celorlalte autorit. ale adm. centrale, organizate in unitati adm.-terit.

Dr. la control exercitat prin prefecti priveste si activ. autorit. pub. locale, actele emise de aceste autorit., pe care prefectul le poate ataca in fata instantei de contencios adm. cand considera ca acestea sunt ilegale.

Legea adm. pub. locale prevede ca aducerea la indeplinire a atrib. ce revin Guv. cu privire la adm. pub. locala, inclusiv controlul asupra modului de exercitare de catre primari a atrib. delegate prin lege, se realizeaza de catre Ministerul Adm. Pub. care propune Guv. luarea masurilor corespunzatoare.

Dr. de conducere generala a adm. pub., recunoscut de Constit. Guvernului asigura un dr. de actiune a autorit. adm. pub., centrale si locale, pt. aducerea la indeplinire a dispoz. legii si infaptuirea sarcinilor care revin adm. pub. Acest dr. se realizeaza frecvent prin masuri obligatorii, de Guv. fata de autorit. adm. pub. asupra modului in care trebuie puse in executare dispoz. cuprinse in legi.

Guv., in baza dr. de conducere si controlul asupra activit. autorit. centrale si locale ale adm. pub., poate sa rezolve in mod direct probleme importante din orice ramura sau domeniu al adm. pub., cu respectarea competentelor prevazute de lege pt. autorit. alese si pt. cele autonome.

b) atrib. privind initierea proiectelor de legi si supunerea lor spre aprobare Parlam.

Potrivit prevederilor Constit., initiativa legislativa apartine Guv., deputatilor si senatorilor, precum si unui nr. de cel putin 250 000 de cetateni cu dr. de vot.

Dr. de a initia proiecte de legi apartine Guv. intrucat Guv. are rolul de a asigura realizarea pol. interne si externe a tarii, organizand si excutand in concret legile adoptate de Parlam.

Initiativa legislativa se exercita ca urmare a propunerilor pe care le fac ministrii sau conducatorii celorlalte  autorit. ale adm. pub. centrale in vederea reglem. pe cale de lege a unor probleme sau pt modificarea unor prevederi legale, ori independent de aceste propuneri, din proprie initiativa.

Proiectul de legi cu privire la care Guv. a hotarat sa-si exercite dr. de initiativa legislativa, vor fi inaintate uneia dintre Cam. Parlam., insotite de hot. Guv., luata in acest sens si de Expunerea de motive.

c) atrib. privind adoptarea de hot. si ordonante si asigurarea executarii legilor si a celorlalte dispozitii date in aplicarea acestora.

Autorit. adm. pub., in general, si Guv. in special, datorita pozitiei pe care o ocupa in sistemul autorit. adm. pub., asigura executarea legilor, in primul rand prin acte normative, care cuprind despoz. si masuri oblig. pt. toate autorit. adm. pub. si pt. cetateni. Aplicarea acestor masuri prin acte de executie concreta revine celorlalte autorit. ale adm. pub., asigurandu-se prin aceasta, conducerea generala a activit. executive pe intreg teritoriu tarii.

d) atrib. privind desfasurarea activit. ec- financiare si soc.

In exercitarea rolului sau de realizare a pol. interne de organizare s executare a legilor, activit. Guv. preiveste, in primul rand sfera problemelor ec.-financiare si soc.

Legea de org. si funct. a Guv. si ministerelor cuprinde in mod expres, atrib. Guv. in aceste domenii de activit. cum sunt:

- elaborarea proiectului de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor soc. de stat si supunerea lor spre adoptare Parlam.;

- aprobarea strategiei si programelor de dezv. ec. a tarii, pe ramuri si domenii de activit.;

- asigura realizarea pol. in domeniul soc., potrivit programului de guvernare, inclusiv a programului de protectie a mediului inconjurator si de asigurare a echilibrului ecologic, de construire de locuinte din fondurile statului, de crestere a calitatii vietii in alte domenii, precum si de realizare a pol. privind salariile, pensiile, acordate ajutoareloe materiale si alte dr. banesti.

e) alte atrib. ale Guv. in realizarea pol interne:

asigurarea apararii ordinii de dr., a libertatilor cetateniulor, in cond. legii;

aducerea la indeplinire a masurilor adoptate, potrivit legii, pt. organizarea generala si inzestrarea fortelor armate;

acordarea si retragerea cetateniei romane, in cond. legii si aprobarea renuntarii la cetatenia romana, in aceleasi cond.

infiintarea cu avizul Curtii de Conturi, de organe de specialitate, in subordinea sa;

indeplinirea cu organismele soc. interesate in indeplinirea atrib. sale;

indeplinirea oricaror alte atrib. prevazute de lege sau care decurg din rolul si fct Guv.

f) atrib. Guv. in domeniul pol. externe:

Guv. are obligatii internationale care angajeaza statul roman si de a negocia si incheia, in cond. legii conventii si alte intelegeri internationale la nivel guvernamental;

Dupa negocierea tratelor internationale, acestea se inainteaza Presed. Rom. care, potrivit legii, are competenta de a le incheia (semna) si le supune apoi ratificarii Parlam.

Atunci cand acordul internat. priveste o materie care intra in atributiile Guv., acesta se incheie direct de Guv. Acordurile internationale pot fi incheiate si de ministere sau de alte autorit. ale adm. pub. centrale, in domeniul propriu de activitate. In aceasta situatie, ministerul sau autorit. adm. centrala respectiva trebuie sa obtina acordul de principiu din partea Guv. pt. a incheia acest acord. De regula, acordul international incheiat in astfel de cond. intra in vigoare dupa aprobarea lui de catre Guv.

FUNCTIONAREA GUV.

Guv. isi desfasoara activit. in sedinte convocate si conduse de primul-ministru saptamanal sau ori de cate ori este nevoie.

In cadrul sedintelor Guv. se dezbat probleme de pol. interne si externe a tarii, precum si aspecte privind conducerea generala a adm. pub., adoptandu-se masurile corespunzatoare.

La sedintele Guv. pot participa, in calitate de invitati, conducatori ai unor organe de specialitate ale adm. pub. din subordinea Guv. ori a ministerelor sau ai unor autorit. adm. autonome, precum si orice alte pers. a caror prezenta se apreciaza a fi utila, la solicitarea primului-ministru. Acestor pers. li se pot pune intrebari sau li se pot cere unele informatii si p.d.v. in legatura cu problemele aflate in dezbatere.

La sedintele Guv. in care se dezbat probleme de interes national privind pol. externa, apararea tarii, asigurarea ordinii pub., precum si in alte situatii la cererea primului-ministru, la sedinte poate participa si Presed. Rom. care prezideaza sedintele.

Potrivit legii Cvorumul necesar la sedintele Guv. are in vedere "prezenta majoritatii" membrilor sai. In art. 27 din legea pt. organizarea si funct. Guv. si a ministerelor prevede ca acestea " se adopta prin consens", iar "daca nu se realizeaza consensul, hotaraste primul-ministru".

7.5. ACTELE GUVERNULUI.

In exercitarea atrib. sale, Guv. adopta, pe baza si in vederea executarii legilor, acte normative de reglem. a relatiilor soc. in diverse domenii de activit., precum si acte cu caracter individual, prin care aplica direct dispozitiile legale la diferite cazuri concrete.

Potrivit prevederilor Constitutiei (art.108), Guv. adopta hot. si ordonante.

Hot. se adopta pt. organizarea executarii legilor.

Ordonanatele se adopta in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in cond. prevazute de aceasta.

Guv. adopta hot. atunci cand executarea legii reclama stabilirea de masuri sau reguli subsecvente, care sa asigure corecta ei aplicare .

Hot. reprezinta actul prin care Guv. isi exercita rolul constit. privind conducerea generala a adm. pub. Prin hot. se reglem. rel. soc. care sunt prin natura lor inferioare ca importanta fata de cele reglem. de lege. Prin hot., Guv. asigura aplicarea unor prevederi ale legii.

Adoptarea hot. este lasata la optiunea Guv., cu exceptia cazurilor cand prin lege Guv. este obligat, in mod expres, sa adopte o hot. Hot. poate avea caracter normativ sau nenormativ.

Hot. si ordon. Guv. se adopta la propunerea membrilor sai sau a celorlalti conducatori ai autorit. adm. pub. centrale de specialitate, care nu sunt membri ai Guv., ori a autorit. adm. pub. judetene si a municip. Buc. prin Ministerul Adm. Pub.

In art.108 alin.4 Constit. se prevede ca "hot. si ordon. adoptate de Guv. se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in M.Of. al Rom. Nepublicarea atrage inexistenta hot. sau a ordon. Hot. care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.

Hot. si ordon. Guv. trebuie semnate de primul-ministru chiar si in situatia in care el nu a fost prezent la sedinta ori sedinta a fost condusa de Presed. Rom., conf. art.87 Constit.

7.6. CONTROLUL PARLAM. SI RASPUNDEREA GUV.

- CONTROLUL -

Avand in vedere ca obiectul activit. autorit. adm. pub. si in primul rand a guv. il constituie executarea legilor, iar legea este actul juridic. al Parlam., este firesc ca Parlam. sa aiba dr. de a controla modul in care actele sale, adica legile, sunt aplicate de catre autorit. adm. pub., si in primul rand de catre Guv., si sa-l traga la raspundere in cazul in care activit. de aplicare a legilor este necorespunzatoare.

In acest sens, dispozitiile art.111 alin.1 Constit. prevad ca Guv si celelalte organe ale adm. pub., in cadrul controlului parlamentar al activit. lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Cam. Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlam., prin intermediul presed. acetora.

Mijloacele prin care Parlam. se poate informa asupra activit. Guv. si a celorlalte autorit. ale adm. pub. sunt diverse: intrebari si interpelari, comisii de ancheta, rapoarte din partea unor autorit. pub. (Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Consil. Suprem de aparare a tarii, primul-ministru).

Art.112 alin.1 Constit prevede ca "Guv. si fiecare dintre membrii sai au oblig. sa raspunda la intrebari sau la interpelari formulate de deputati sau senatori, in cond. prevazute de regulamentele celor 2 Camere ale Parlam".

- alin.2 "Cam. Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa-si exprime pozitia cu privire la o problema de pol. interna sau externa, ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari".

Intrebarea consta intr-o solicitare de raspuns adresata Guv. sau oricaruia dintre membrii sai, ori altor conducatori ai organelor adm. pub., daca un fapt este adevarat, dacao informatie este exacta, daca intelege sa comunice datele sau informatiile solicitate sau daca are intentia sa ia vreo masura intr-o problema determinata. Intrebarile pot fi scrise sau orale. La prezentarea intrebarii, deputatul sau senatorul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul in scris sau oral, in sedinta pub. Cei intrebati au obligatia sa raspunda la intrebare. Raspunsul poate fi dat imediat, oral sau in scris. Ei pot insa declara ca vor prezenta raspunsul in zilele urmatoare, precizand ziua.

Interpelarea este tot o cerere adresata insa numai Guv. prin care un grup parlam., unul sau mai multi deputati, solicita explicatii asupra pol. Guv. in anumite probleme interne sau externe. Interpelarile se fac numai in scris, aratandu-se numai obligatia lor, fara nici o dezvoltare, se citesc in sedinta pub., se inscriu intr-un registru pub. si se afiseaza in sala de sedinte.

In sedinta stabilita pt. dezvoltarea interpelarii se da, mai intai, cuvantul celui care face interpelarea si apoi reprezentantului primului-ministru. Acesta din urma poate sa raspunda imediat sau poate solicita o amanare de cel mult 3 zile pt. a raspunde la interpelate. Exista posibilitatea de a adopta de catre Cam. o motiune prin care sa-si exprime pozitia cu privire la problem. ce a facut obiectul interpelarii.

Intre intrebari si interpelari exista unele diferntiei: Presed. Cam. Deputatilor poate sa nu admita intrebari care privesc problem. personale sau care se refera la procese aflate pe rolul instantelor judecat. ori care se refera la pers. care nu ocupa fct pub.

Raspunsul la intrebari poate fi amanat pana la sedinta urmatoare in 2 situatii: cand cel intrebat nu poate sa raspunda din anumite motive si cand acesta nu este prezent.

In Regulamentul Cam.Deputatilor, interpelarile se adreseaza unui grup parlam. sau unuia sau mai multor deputati.

Controlul parlam. asupra adm. pub. se exercita si prin intemediul comisiilor de ancheta, care se pot constitui fie de catre fiecare Cam., fie in comun, de ambele Cam. In acest sens, art.64 alin.4 Constit. prevede ca "fiecare Cam. isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Cam. isi pot constitui comisii comune". Initierea constituirii unei comisii de ancheta trebuie sa apartina cel putin unei treimi din nr. membrilor Cam., iar constituirea acesteia se face cu votul majoritatii deputatilor sau senatorilor.

Rolul comisiilor de ancheta este acela de a asigura Parlam. o informare cat mai completa, specializata si petinenta asupra unei anumite problem. fata de care acestea sa-si exprime in final pozitia sa. Activitatea comisiei de ancheta se concretizeaza intr-un raport prezentat spre dezbatere Cam. care a constituit comisia.

In actiunile lor, comisiile de  ancheta pot solicita informatii de la autorit. pub., pot audia unele pers., pot folosi specialisti si experti in elaborarea rapoartelor.

- RASPUNDEREA POL. - MOTIUNEA DE CENZURA. ANGAJAREA RASPUNDERII GUV.

Raspunderea pol. a Guv. reprezinta o exigenta a democratiei reprezentative atat pt. actiunile si inactiunile lor, cat si a membrilor lor si chiar a functionarilor pub. ai puterii executive.

Raspunderea pol. poate fi colectiva sau individuala.

a) raspunderea colectiva presupune obligatia tuturor membrilor sa sustina public pol. Guv., chiar daca in particular unii dintre ei pot avea obiectii.

Raspunderea pol. colectiva se poate trasforma intr-o raspundere individuala, caz in care Guv. "pierde" unul sau 2 ministri.

b) raspunderea pol. individuala se poate transforma intr-o raspundere colectiva care sa determine cemiterea intregului Guv.

Constit. Rom. prevede in art.109 alin.1 ca "Guv. raspunde pol. numai in fata Parlam. pt intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guv. raspunde pol. solidar cu ceilalti membri pt. activit. Guv. si pt. actele acestuia".

Instrumentul juridic prin care Parlam. poate retrage increderea acordata Guv. este al motiunii de cenzura.

Procedura motiunii de cenzura cuprinde 3 mom. esentiale: a) initierea, b) dezbaterea si c) supunerea la vot a aceteia".

a)    Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin 1/4 din nr. total al deputatilor si senatorilor. Daca nu se realizeaza aceasta proportie, motiunea de cenzura nu mai este luata in discutie si nici supusa votului.

b)    Dezbaterea motiunii de cenzura are loc dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor 2 Cam. ale Parlam.

c)     Dupa dezbatere, motiunea de cenzura este supusa votului celor 2 Cam. reunite in plenul lor. Adoptarea motiunii de cenzura atrage demisia Guv. si declansarea procedurii de formare a unui nou Guv.

Guv. demisionar este competent sa indeplinesca numai actele necesare pt. administrarea treburilor pub. pana cand membrii noului Guv. vor depune juramantul.

Respingera motiunii de cenzura de catre Parlam. are ca efect pastrarea increderii Parlam. fata de Guv. si instituirea interdictiei pt. deputatii si senatorii care au semnat-o de a mai initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura.

Raportul pol. dintre Parlam. si Guv. si raspunderea pol. a Guv. au conotatii speciale in cazul angajarii raspunderii Guv. de catre primul-ministru in fata Parlam.

Guv., pt a face fata unor situatii deosebite care reclama masuri urgente ce sunt insa de competenta parlam., urmareste adoptarea acestora sub forma unui program, a unui proiect de lege sau a unei declaratii de pol. gen. dupa caz.

Prin angajarea raspunderii sale pol, Guv. se expune riscului formularii si adoptarii unei motiuni de cenzura. In acest scop, angajarea raspunderii Guv. se face prin prezentarea programului, a declaratiei de pol.generala sau a programului de lege, dupa caz, in fata Cam.Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna.

In termen de 3 zile de la prezentare, se poate formula o motiune de cenzura care poate fi semnata si de catre deputatii si senatorii care au mai initiat in aceeasi sesiune, o motiune de cenzura.

Motiunea trebuie depusa la implinirea termenului de 3 zile, avand in vedere necesitatea solutionarii rapide a situatiei rezultate din angajarea de catre Guv. a raspunderii sale pol. Ea se dezbate in sedinta comuna a celor 2 Cam.

Daca programul sau declaratia de pol. gen. care completeaza, sau dupa caz, modifica programul guvern. acceptat de Parlam. la investitura sunt aprobate, ele devin obligatorii pt. Guv.

Angajarea raspunderii Guv. asupra unui proiect de lege reprezinta o modalitate legislativa indirecta de adoptare a unei legi, nu prin dezbaterea legii in cadrul procedurii legislative, ci prin dezbaterea unei problemetici care constituie obiectul proiectului de lege si care poate duce la remanierea sau demiterea Guv.

RASPUNDEREA JURIDICA

In art.109 alin.2 se prevede ca " numai Cam.Deputatilor, Senatul si Presed.Rom au dr. sa ceara urmarirea  penala a membrilor Guv. pt. faptele savarsite in exercitiul fct. lor".

Daca s-a cerut urmarirea penala, Presed.Rom. poate dispune suspendarea acestora din fct.

Trimiterea in judecata a unui membru al Guv. atrage suspendarea lui din fct.

Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art.109 alin.3 dispune "Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guv. sunt reglem. printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala".

Raspunderea pol. a Guv. consta in demiterea sa, ca urmare a retragerii increderii acordate de parlam., prin adoptarea motiunii de cenzura.

Prin membrii ai Guv. se intelege: primul-minstru, ministrii si alti emmbri stabiliti prin lege organica, numiti de Presed. Rom., pe baza votului de incredere acordat de Parlam.

Membrii Guv. raspund juridic, civil, contraventional, diciplinar sau penal.

Raspunderea penala a membrilor Guv. intervine in cond. legii numai pt.infractiuni savarsite "in exercitiul fct lor", pt. savarsirea infractiunilor in afara exercitiului fct raspunzand potrivit dr. comun.

O.U.G. 130/1999 stabileste ca faptele savarsite de membrii Guv. in exercitiul fct. lor, calificate ca infractiuni sunt urmatoarele:

impiedicarea prin amenintare, violenta, ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a exercitarii cu buna-credinta a dr. si libertatilor vreunui cetatean;

- prezentarea, cu rea-credinta, a unor date inexacte Parlam. sau Presed.Rom. cu privire la activit. Guv. sau a unui minister, pt. aascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului;

Pedeapsa pt. aceste infractiuni este inchisoare de la 2-12 ani si interzicerea dr. de a mai ocupa o fct de demnitate pub. sau o fct pub. de conducere pe o perioada de 3-10 ani.

Raspunderea penala a membrilor Guv. este personala si intervine "de la data depunerii juramatului si pana la incetarea fct, in cond. prevazute de Constit."

Procedura de urmarire penala si de judecare este supusa urmatoarelor reguli:

- au dr. da ceara urmarire penala a membrilor Guv., pt. faptele savarsite in exercitiul fct lor, numai Cam.Deputatilor, Senatul si Presed.Rom.;

- dezbaterea propunerii de incepere a urmaririi penale in Cam.Deputatilor sau in Senat se face pe baza raport. intocmit de o comisie permanenta care, in cadrul competentei sale,  a efectuat o ancheta privitoare la activit. desfasurata de Guv. sau de un minister, ori de o comisie speciala de ancheta constituita in acest scop;

- raportul comisiei se inscrie cu prioritate pe ordinea de zi a Cam.Deputatilor sau a Senatului,dupa caz;

- dupa inceperea urmaririi penale, membrul Guv. care este si deputat sau senator poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata numai cu incuviintarea Cam. din care face parte, cu respectarea prevederilor art.72 alin.2 din Constit. si a regulilor de procedura cuprinse in regulamentele celor 2 Cam. ale Parlam.;

- la dezbaterile din cele 2 Cam. ale Parlam. prezenta celui in cauza este obligatorie, dar lipsa nejustificata a membrilor Guv. nu impiedica desfasurarea lucrarilor;

- in situatia in care cel in cauza se afla in imposibilitatea obiectiva de a se prezenta, Cam.Deput. sau Senatul, cu prilejul dezbaterilor, va fixa un nou termen;

- cel in cauza are dr. sa-si exprime p.d.v. cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmarit penal, precum si asupra cererii de ridicare a imunitatii parlam., at. cand este cazul;

- cererea de urmarire a membrilor Guv. si, dupa caz, de ridicare a imunitatii perlam. se adopta cu respectarea prevederilor art.72 Constit. Votul este secret si se exprima  prin bile.

- in exercitarea dr. de a cere urmarirea penala a unui membru al Guv., Presed.Rom., la propunerea comisiei speciale, instituie pt. analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul fct pub. de catre membrii Guv., adreseaza minstrului justitiei o cerere in acest scop, pt a proceda conf. legii;

Comisia speciala este formata din 5 membri, sir componenta acesteia se aproba prin decret al Presed.Rom., la propunerea minist. Justitiei si a minis. de interne.

Pe baza analizei sesizarii, a probelor depuse in sustinerea acesteia, a declaratiilor si a probelor invocate de membrul Guv. fata de care se solicita urmarirea penala, comisia speciala va prezenta Presed.Rom. un raport cu propuneri privind urmarirea penala sau clasarea sesizarii.

Daca membrul Guv. pt care Presed.Rom. a cerut urmarirea penala este si deputat sau senator, ministrul justitiei sau, dupa caz, primul-ministru va solicita Cam. competente sa declanseze peocedura de aprobare a cererii de incepere a urmaririi penale.

In sit. in care cel in cauza este ministrul Justitiei, cererea se adreseaza primului-ministru:

- daca una din cele 2 Cam. ale Parlam sau Presed.Rom. a cerut urmarirea penala, dosarul cauzei se trimite de indata, ministrului justitiei sau, dupa caz, primului-ministru, pt a proceda potrivit legii;

- panala inceperea urmaririi penale, Cam.Deput., Senatul sau Presed.Rom. poate sa retraga, motivat, cererea rpin care a solicitat urmarirea penala impotriva membrilor Guv.

- urmarirea penala a membrilor Guv. pt faptele savarsite in exercitiul fct lor se efectueaza de catre Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, iar judecarea acestora, de catre Curtea Suprema se Justitie, potrivit legii;

- in cazul in care s-a cerut urmarirea penala impotriva unui membru al Guv., Presed.Rom. poate dispune suspendarea acestuia din fct;

- in cazul in care s-a dispus trimiterea in judecata a unui membru al Guv., minis. justitiei sau, dupa caz, primul-ministru, comunica Presed.Rom. data la care a fost sesizata Curtea Suprema, in vederea suspendarii din fct a acestuia;

- in caz de infractiuni flagrante, membrii Guv. pot fi retinuti si perchezitionati. Ministrul justitiei va informa neintarziat pe presed. Cam din care face parte membrul Guv., sau, dupa caz, pe Presed.Rom;

In situatia in care cel in cauza este ministrul justitiei sesizarea se face de catre primul-ministru.

Aceste reguli procedurale se completeaza cu cele cuprinse in regulamentele celor 2 Cam.ale parlam. si in CCP.

Pana la ramanerea definitiva a hot. de condamnare, membrii Guv. sunt considerati nevinovati.

Hot. definitiva de condamnare a unui membru al Guv. se publica in M.Of al Rom., partea I.

Membrul Guv., condamnat printr-o hot.judecat. definitiva este demis din fct de Presed.Rom. la propunerea primului-ministru.