INSTITUTII COMUNITARE ALE CONTROLULUI JURISDICTIONAL SI BUGETAR
Lectia 1. Jurisdictia comunitara-Pasul 1. Compunerea, structura si organizarea Curtii
In preajma aderarii Romaniei si Bulgariei la UE, Curtea avea 25
judecatori, fata de cei sase de la inceput. Dar nu nu mai cresterea numarului
de state membre, ci si a numarului de cauze explica largirea treptata a
componentei Curtii. Tratatul instituind CEE stipula alegerea judecatorilor
dintre persoanele cu o competenta recunoscuta, in baza careia pot ocupa in
tarile lor cele mai inalte functii juridice. Nu se cere insa ca persoana
desemnata sa fi indeplinit neaparat o functie judecatoreasca in cadrul
instantelor nationale. Alegerea se poate opri si asupra procurorilor,
avocatilor, cercetatorilor stiintifici pe domeniul j uridic, asupra arbitrilor
apartinand unor structuri organizate etc., deoarece legea nu distinge
Totodata, sub aspect deontologic, ele trebuie sa -si fi dovedit integritatea si
sa fi ramas absolut independente fata de orice influenta exterioara in
activitatea de realizare a dreptului. Statutul Curtii de Justitie le interzice
judecatorilor sa detina vreo functie politica ori administrativa sau sa
exercite o profesie, fie remunerata, fie neremunerata. Ei sunt chemati sa se
concentreze cu eficienta si dezinter esat exclusiv asupra problemelor care ii
solicita profesional. Totusi, cu dispensa exceptionala pot desfasura
activitati didactice si de cercetare stiintifica in plan juridic, drept de care ei
beneficiaza si in sistemele juridice nationale. Exceptia are ra tiunea ei,
intrucat le permite perfectionarea profesionala.
Judecatorii Curtii de Justitie sunt numiti prin acordul guvernelor,
ceea ce are, si aici, o deosebita semnificatie pentru intelegerea si acceptarea
rolului determinant al vointei etatice in atribu irea competentelor
institutiilor comunitare, a caror autoritate nu este, am vazut, de ordin
primar. Cu prilejul propunerii unui candidat de catre guvernul unui stat al
carui cetatean este candidatul, se poate ivi situatia in care alte guverne sa -i
solicite o alta propunere in locul celei anuntate, fapt solutionabil prin
consultari neoficiale. Pe de alta parte, guvernul are dreptul, cand face
propunerea, sa nu consulte institutii nationale de resort, pentru a nu obliga
judecatorul numit la posibile influente partizane asupra mandatului sau
In acelasi scop, dezirabil si in planul relatiilor institutionale comunitare,
unde judecatorii trebuie sa analizeze activitatea institutiilor, nu se practica,
la numirea lor, vreo procedura comunitara anume pentru confirm are sau ratificare.
Durata mandatului este de sase ani, la fiecare trei ani producandu -se
o inlocuire partiala a judecatorilor. Pensionarea sau decesul judecatorului
pe timpul mandatului sau duce la numirea unui inlocuitor doar pentru
perioada ramasa vacanta. Expirarea mandatului unui judecator nu
impiedica numirea lui pentru un alt mandat. Desi judecaorii sunt propusi
de statele membre, acestea nu ii mai pot revoca.
Provenienta dupa state a judecatorilor Curtii de Justitie face din
aceasta institutie locul de intalnire a unor viziuni de gandire si a unor scoli
juridice diferite, fapt care permite valorificarea diversitatii practicii juridice
si imbogatirea, prin dialog, a activitatilor aplicate ale Curtii
Nationalitatea unui judecator nu poate constitui un motiv de
schimbare, la cererea unei parti, a compunerii instantei intr -o cauza aflata
pe rol; nefiind o instanta nationala, Curtea trebuie sa ramana indiferenta la
nationalitatea judecatorilor ei si a justitiabililor.
Statutul Curtii de Justitie fixeaza aceeasi procedura aplicabila
judecatorilor si pentru desemnarea avocatilor generali, opt la numar, care
asista Curtea. Ei sunt consultanti independenti, prezentand in sedinta
publica concluzii motivate in cauzele in care este ceruta prestatia lor.
Opiniile lor nu sunt obligatorii, dar pot contribui la dezvoltarea dreptului
comunitar. Unul dintre ei este numit de catre Curte ca prim avocat general,
pe durata unui an.
Atat judecatorii, cat si avocatii generali depun, inaintea inceperii
activitatii, un juramant care sa oblige la asumarea deontologica a atributiilor.
In scopul garantarii independentei judecatorilor si avocatilor
generali, Statutul le asigura privilegii si imunitati. Imunitatea se
prelungeste si dupa incetarea activitatii, cat priveste actele re alizate in
exercitiul functiei. Plenul Curtii poate insa proceda la ridicarea imunitatii
pe motive statutare.
Curtea beneficiaza de serviciile grefei (angajata in operatii de
administrare), ale secretariatului juridic (compus din juristi care asista
judecatorii si avocatii generali la pregatirea cauzelor) si ale
departamentului de cercetare si documentare (cuprinzand cel putin un
specialist pentru fiecare dintre sistemele nationale de drept ale statelor
Uniunii, dar si specialisti in alte sisteme de drept, preocupati de a obtine
informatii si studii comparative in drept)
In ce priveste functionarea Curtii, desi ea lucreaza de regula in
sedinte plenare, totusi, datorita numarului mare de cauze, au fost create
Camerele, cuprinzand de la trei la cinci judecat ori. In cadrul Curtii,
deliberarea este valabila cu conditia numarului impar de judecatori. Pentru
a elimina paritatea, decatorul cu vechimea cea mai mica se retrage de la
deliberari. Deliberarea, si la Curte, si la Camere, are loc sub forma Camerei
de Consiliu; ea reclama prezenta exclusiva a judecatorilor participanti si la
faza procedurii orale. Nu participa nici avocatul general care a pus
concluziile in cauza, nici grefierul. In sedinta plenara sunt obligatoriu
prezenti cel putin sapte judecatori, iar in Camere - 3. Votul presedintelui nu
are forta dominanta. Sistemul jurisdictional comunitar nu copie institutia
"judecatoruui national" . Daca in cursul deliberarii nu se obtine consensul,
deciziile se iau prin vot majoritar, primul invitat sa ia decizia fiind
judecatorul cel mai tanar (se presupune ca decizia sa ar influenta cel mai
putin deciziile celorlalti). Deliberarea are caracter strict secret. Procedeul
"opiniei separate" nu se admite; deciziile Curtii sunt colective, angajand -o
in corpore. Atunci cand obiectul deliberarii priveste aspecte administrative
si de functionare a Curtii, au dreptul sa participe, cu vot deliberativ, si
avocatii generali; in aceasta situatie, asista si grefierul. Vacantele judiciare,
stabilite de Curte, ii intrerup activita tea, dar nu-i blocheaza termenele
procedurale . Potrivit Regulamentului de procedura, presedintele Curtii
este in masura sa convoace sedinte, in situatii deosebite, si pe timpul
vacantei judiciare. Limba franceza este limba de desfasurare a lucrarilor
Curtii, fara a se interzice insa folosirea celorlalte limbi vorbite in
Comunitati. In mod formal, intr -o cauza data, se alege limba nativa paratului.
Pasul 2. Competenta Curtii de Justitie
CJE, desi este institutia jurisdictionala unica pentru Comunitati, ii
revin totusi atributii specifice fiecareia dintre ele, in conformitate cu
prevederile tratatelor institutive (prevederi apropiate, cand nu identice in
acest doemniu).
Competenta Curtii nu este de drept comun, ci este una de atributie , asa cum rezulta si din art. 183, CEE. Fapt care inseamna - pe langa semnificatia acestui termen, comentata supra in alta ordine, dar avand si aici aceeasi acuitate - ca litigiile in care Comunitatile sunt parte nu sunt excluse din competenta instantelor nationale. CJE nu -si poate depasi
competentele atribuite prin tratatele institutive, ele insele fiind in conformitate cu vointa statelor membre.
Curtea de pronunta in privinta legalitatii actelor emise impreuna de
Parlamentul European si Consiliu, a legalitatii actelor Consiliu lui, dar si ale
Comisiei si Bancii Centrale Europene. Ea se pronunta si asupra situatiilor
de inactiune din partea PE, a Consiliului, a Comisiei ori BCE in cazul
nerespectarii Tratatului CE. Tratatul CE este definit de insasi CJE ca o
"Carta constitutionala" a Comunitatilor. De aici si caracterul de Curte
constitutionala a CJE in situatia in care verifica legalitatea actelor
institutiilor comunitare.
La solicitarea Consiliului, a Comisiei ori a unui stat membru, CJE se
pronunta asupra compatibilitatii cu tr atatele unui acord incheiat de
Comunitati cu un stat membru sau cu o organizatie internationala. Cu
aceasta ocazie, ele dau un aviz. Daca acesta este negativ, blocheaza
valabilitatea acordului. Intrucat avizele Curtii au si ele o natura
constitutionala, ea actioneaza si in aceasta situatie ca o instanta
constitutionala. Dar ea este si instanta de recurs pentru ca se pronunta
asupra recursurilor la hotararile Tribunalului de Prima Instanta
Pasul 3. Curtea (Tribunalul) de Prima Instanta (CPI)
CPI numara 25 de judecatori, cate unui din fiecare stat al UE.
Mandatul este de sase ani si poate fi reinnoit. Presedintele CPI este ales de
judecatori. Mandatul lui e de trei ani si poate fi reinnoit. CPI nu are avocati
generali. Cauzele judecate la nivelul CPI pot fi supuse recursului la Curtea
de Justitie. CPI este si el structurat in Camere, cu cinci sau trei judecatori; in
cauze anume decide judecatorul unic. In pricini importante se intruneste
Marea Camera a CPI. Tribunalul dispune de grefa proprie; grefierul, cu
mandat de sase ani, e numit de judecatori. Serviciile Curtii de Justitie
acopera si activitatile administrative ale CPI.
Tribunalul are si el ca misiune sa asigure respectarea drepului
comunitar, a tratatelor si izvoarelor juridice derivate. In baza compet entei
incredintate, el decide in recursul direct al persoanelor fizice sau juridice
contra institutiilor, in cele mai diferite materii (indeosebi: agricultura,
ajutoare de stat, concurenta, politica comerciala, regionala ori sociala, drept
institutional, transporturi, statutul functionarilor) . Recursul este: in
anulare (cand vizeaza actele institutiilor comunitare); recurs in carenta (in
cazul inactiunii institutiilor comunitare); recurs in indemnizatie (pentru
repararea prejudiciilor cauzate de institutii le comunitare); recursul in
materie de responsabilitate contractuala (pentru litigii la contractele de
drept public sau privat incheiate de Comunitati); recursul in materie de
functie publica (pentru litigii intre Comunitati si functionarii ori agenti
CPI are regulament procedural propriu. Datorita numarului in
crestere al cauzelor, s-a prevazut crearea, in baza Tratatului de la Nisa, a
Camerelor jurisdictionale. Ele reprezinta tribunale specializate pe materii
distincte. Deciziile lor sunt suscepti bile de recurs la CPI.
Urmare a TN, Consiliul UE are a trasfera catre CPI competenta de
judecarea recursurilor statelor membre impotriva institutiilor comunitare.
Pasul 4. O posibila concluzie
Prin competentele sale, Curtea de Justitie si CPI nu au natura unei
jurisdictii internationale. Ele sunt privite ca jurisdictie interna a
Comunitatilor, configurate dupa modelul jurisdictiei statale . Dar a urma
modelul jurisdictiei statale nu inseamna si a fi - nici nu-si asuma, de altfel,
aceasta calitate - o jurisdictie de tip etatic propriu-zis si, cu atat mai putin,
una de tip supraetatic. Deoarece, cum am vazut, competenta lor nu e de
drept comun, ci de "atributie", Curtea insasi si CPI sunt o constructie de
autoritate jurisdictionala incredintata de statele membre. Forta lor de
decizie greveaza, in situatii date, si asupra statelor membre, dar - spunem
un lucru de acum banal prin repetare! - pentru ca vointa comuna a statelor
au hotarat-o prin tratatele institutive pe care le -au semnat, unele, ca Inalte
Parti Contractante sau la care au aderat, altele, ulterior. Dar, daca ontologia
autoritatii jurisdictionale comunitare este de sursa interetatica,
functionalitatea ei cere, pentru eficienta scontata de statele membre,
modelul jurisdictiei statale. Aici, atributul de intern conferit jurisdictiei
comunitare nu poarta cu sine sensul unei puteri judecatoresti etatice, care,
astfel, sa se justifice prin sine direct, ca parte componenta a puterii publice.
"Internalitatea" jurisdictiei comunitare se defineste ca atare pri n opozitie
cu o jurisdictie de drept international consacrat, ramasa, institutional,
exterioara in raport cu statele -subiecte ale acestui tip clasic de drept. O
astfel de "internalitate" nu se poate insa asocia cu nici o pretinsa
"federalitate", o federalizare jurisdictionala, revendicata unei puteri
transcendente aceleia a suveranitatilor concordante ale statelor membre,
obiectivata in structurile comunitare, inclusiv in acelea jurisdictionale.
Oricum, ontologia juridica a CJE si a CPI are a se defini mai bine in functie
de evolutia procesului comunitar si a componentei sale de factura normativ
juridica: dreptul comunitar.
Lectia 2. Curtea de Conturi-Pasul 1. Natura Curtii de Conturi
Pana la TUE, Curtea de Conturi era un organ auxiliar al
Comunitatilor. Ea fusese creata prin Tratatul de modificare a unor
dispozitii financiare a Tratatelor ce instituie Comunitatile Europene si a
Tratatului care a instituit un Consiliu unic si o Comisie unica a
Comunitatilor Europene (iulie 1975). Scopul ei viza controlul e xtern asupra
veniturilor si cheltuielilor Comunitatilor, precum si asupra organismelor
create de acestea. Curtea lua locul Comisarului de Conturi activand in
cadrul CECO, unde verifica legalitatea operatiunilor financiare si de
gestiune contabila. Dupa crearea ei si pana la TUE, Curtea nu figura intre
institutiile comunitare, adica intre acele organe investite sa realizeze
obiectivele principale ale Comunitatilor . Natura sa de organ auxiliar era
evidentiata si prin faptul ca nu guvernele statelor membre ii desemnau
componentii, ci Consiliul. Acest aspect, coroborat cu exigenta asigurarii
echilibrului institutional, dupa care membrii unei institutii comunitare nu
pot fi alesi de catre membrii altei institutii comunitare, vadea si el natura
Curtii de Conturi ca organ auxiliar . Insa TUE a statuat calitatea Curtii de
institutie comunitara, cu atributii adecvate functiilor fiecarei Comunitati.
Totusi membrii ei erau numiti in continuare de Consiliu; poate ca aceasta
se explica prin inertia unei reglementari ante rioare care isi dovedise
functionalitatea, asociata cu atributiile cu totul specializate ale Curtii in
raport cu acelea ale celorlalte institutii, interconditionate in exercitiul
relatiilor lor de autoritate. Pe de alta parte, Curtea nu face parte din
triunghiul institutional. Nu trebuie neglijat nici argumentul privind insasi
conditia juridica a Consiliului si relatia lui cu guvernele statelor membre, ai
caror ministri de resort ii reprezinta. Dar, daca sub aspect formal Curtea nu
are o independenta deplina, in practica insa, sub aspectul competentelor de
ordin tehnic, ea actioneaza cu deplina autonomie
Pasul 2. Componenta Curtii de Conturi
Curtea cuprinde cate un reprezentatnt al fiecarui stat membru,
cetatean al sau, ales dintre personalitatile partici pante in tarile lor la
institutiile de control extern si care sa ofere garantiile independentei.
Numirea membrilor Curtii se face pentru sase ani. Consiliul, dupa
consultarea Parlamentului European, adopta cu majoritate calificata lista
membrilor propusi de guvernele statelor. Mandatul este reinnoibil.
Presedintele Curtii este ales de catre membrii ei pentru trei ani; poate fi
insa reales.Membrii Curtii de Conturi functioneaza in interesul general al
Comunitatilor; ei nu au dreptul sa solicite si nici sa a ccepte instructiuni de
la nici un guvern sau organism, abtinandu -se totodata de la orice
manifestare incompatibila cu statutul lor. Interdictiile privind exercitarea
altor activitati profesionale, obligatia la un comportament prob, privilegiile
si imunitatile, precum si toate celelalte cerinte conexe sunt in principiu
similare acelora prevazute in cazul judecatorilor din spatiul justitiei comunitare.
Pasul 3. Atributiile Curtii de Conturi
Curtea are competenta de a verifica conturile ansamblului
veniturilor si cheltuielilor Comunitatilor si a organismelor infiintate de ele,
daca actul constitutiv nu blocheaza verificarea. Parlamentul si Consiliul
primesc din partea Curtii o declaratie de asigurare a fiabilitatii conturilor ,
dar si a legalitatii si regularitatii operatiunilor auxiliare. Fiecare domeniu
mai semnificativ al activitatii comunitare poate fi supus evaluarii specifice,
adaugata declaratiei Curtii de Conturi
Controlul realizat de Curte este un control asupra realizarii
veniturilor si cheltuielilor. Insa Curtea poate exercita controlul nu numai
dupa incheierea exercitiului financiar, ci si pe timpul desfasurarii sale . In
statele membre controlul se face in colaborare cu institutiile nationale de
control, mentinandu-si independenta.
Curtea isi prezinta rezultatele intr-un raport anual, dupa incheierea
exercitului financiar, transmis celorlalte institutii comunitare. Acestea
raspund la observatiile din raport.
Curtea de Conturi are si competente consultative. Astfel, la
solicitarea unei institutii comunitare, ea prezinta rapoarte si emite avize,
adoptate cu majoritatea membrilor componenti. De asemenea, Curtea
poate asista Parlamentul si Consiliul in activitatea de control al executiei bugetare.
REZUMAT
Organele de jurisdictie, inzestrate cu o compete nta speciala
comunitara, cerceteaza legalitatea actiunilor institutiilor comunitare, ale
statelor Uniunii, ca si ale resortisantilor, in vederea asigurarii respectarii
dreptului, prin interpretarea si aplicarea Tratatelor institutive. Competenta
Curtii nu este de drept comun, ci una de atributie; litigiile in care
Comunitatile sunt parte nu sunt excluse din competenta instantelor
nationale. Curtea se pronunta asupra legalitatii actelor emise impreuna de
Parlamentul European si Consiliul UE, a legalitatii actelor Consiliului, dar
si ale Comisiei si Bancii Centrale Europene.
Tribunalul de Prima Instanta are si el misiunea de asigurare a
respectarii dreptului comunitar, a tratatelor, dar si a izvoarelor juridice
derivate. El decide in recursul direct a persoanelor fizice sau juridice contra
institutiilor, in cele mai diferite materii.
Pe ansamblu, jurisdictia comunitara nu are na tura unui jurisdictii
internationale; ea se prezinta ca o jurisdictie interna a Comunitatilor.
Pana la Tratatul UE, Curtea de Conturi e ra un organ auxiliar
Comunitatilor, pentru a deveni, prin acest tratat, o institutie comunitara
propriu-zisa. Desi nu face parte din triunghiul institutional al
Comunitatilor, totusi, sub aspectul competentelor insa, ea actioneaza in
practica cu deplina autonomie. Membrii Curtii de Conturi functioneaza in
interesul general al Comunitatilor, neavand dreptul s a solicite si nici sa
accepte de la niciun guvern sau organism. Curtea poate exercita controlul
nu doar dupa incheierea exercitiului financiar, ci si pe timpul desfasurarii
sale. In Statele Membre, controlul se face in colaborare cu ins titutiile
nationale de control.
CONCLUZII
Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta reprezinta
jurisdictia comunitara, iar Curtea de Conturi verifica conturile ans amblului
de venituri si cheltuieli ale Comunitatilor si a organismelor infiintate de ele.
Controlul, sub ambele lui forme, este o garantie a legalitatii in
interiorul Comunitatilor si in UE.
|
