a. Activul patrimonial
b. Pasivul patrimonial
1. Inventarierea
Necesitatea inventarierii apare in 2 momente:
in cursul exercitiului pentru controlul gestiunilor
la inchiderea exercitiului pt evaluarea elementelor patrimoniale in vederea intocmirii bilantului
Inventarierea se poate efectua si de 1-3 ori pe an in situatii ca:
predarea-primirea gestiunilor
indicii ale existentei plusurilor sau minusurilor in gestiune
la cererea organelor de control
in cazul desfiintarii sau comasarii de gestiuni
alte cazuri
Obiectul inventarierii poate fi reprezentat de : mijloace fixe, creante si angajamente, stocuri, disponibilitati banesti, titluri de valoare, bunuri aflate la terti, etc.
Fazele inventarierii sunt
pregatirea
desfasurarea
stabilirea si regularizarea direfentelor de inventar
In faza de pregatire a inventarierii se emite "Dispozitia de inventariere" care curpinde gestiunea supusa inventarierii, componenta comisiei, obiectul si perioada inventarierii si care se inmaneaza comisiei de inventariere.
Comisia solicita gestionarului o "Declaratie de inventar" in care trebuie sa specifice daca a inregistrata toate documentele, daca are cunostiinta cu privire la existenta unor plusuri sau minusuri.
Desfasurarea inventarierii pp constatarea faptica a situatiei elementelor patrimoniale prin numarare, masurare, cantarire.
Bunurile inventariate se consemneaza in " Listele de inventariere" .
Se procedeaza apoi la evaluarea bunurilor inventariate, la totalizarea fiecarei liste si la intocmirea unor recapitulatii a listelor.
In final se stabilesc diferentele de inventar si cauzele care le-au generat si se propun solutiile de regularizare a diferentelor.
Cu aceasta ocazie se intocmeste un proces verbal de inventariere si control gestionar.
Dupa efectuarea inventarierii se confrunta situatia faptica a elementelor patrimoniale din listele de inventariere cu situatia scriptica din fisele de cont.
Cu aceasta ocazie se pot constata:
plusuri la inventar
minusuri la inventar.
Pentru stocurile la care se constata diferente se intocmeste "Situatia comparativa a diferentelor in gestiune" pe fiecare categorie de stocuri ; mat prime materiale, prod finite, etc, precum si pe fiecare gestiune.
Regularizarea diferentelor parcurge urmatoarele etape:
compensarea plusurilor cu minusurile cu respectarea reglementarilor legale
inregistrarea perisabilitatilor
determinarea diferentelor nete si solutionarea lor
In afara functiei de control gestionar cu ocazia inventarierii patrimoniului la inchiderea exercitiului se procedeaza la evaluarea in paralel a elementelor patrimoniale, chiar in listele de inventar, pe de o parte la valoarea lor de intrare iar pe de alta parte la valoarea lor actuala.
Se compara apoi cele 2 valori si conform principiului prudentei se constituie provizioane pt deprecierea bunurilor.
Entitatile patrimoniale reprezinta spatiul de cunoastere si actiune a contabilitatii
Conditia principala pentru înfiintarea unei societati este existenta capitalului social.
Societatile pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
a. Dupa obiectul activitatii lor soc com pot fi:
de productie de bunuri
de comert
de constructii montaj
de prestari servicii
b. Dupa dimensiunea lor - mari (3 miliarde lei cifra de afaceri si peste 200 angajati)
- mici si mijlocii ( pâna la 3 miliarde lei cifra de afaceri si sub 200 angajati)
c. Societate în nume colectiv - SNC - Functioneaza în baza contractului de asociere si statut. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul si toti membrii au raspundere solidara si nelimitata pentru obligatiile societatii.
d. Societatea in comandita simpla - SCS - in care asociatii sunt de 2 genuri si anume
comanditati care raspund solidar si nelimitat administrand direct societatea
comanditari care raspund numai in limita aportului propriu adus la capital si nu au dreptul sa se amestece in conducerea societatii
Capitalul social al SCS este divizat in parti sociale care nu pot fi cedate de comanditari fara acordul unanim al acestora
e. Societatea in comandita pe actiuni - SCA - are aceleasi caracteristici cu cea in comandita simpla cu deosebirea ca partile comanditarilor sunt separate in actiuni
d. Societati pe actiuni - SA - capital constituit prin contributia actionarilor sub forma de actiuni ce se pot transmite prin vânzare si/sau cumparare. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul acesteia, actionarii fiind obligati numai pentru actiunile aduse de ei.
f. Societati cu raspundere limitata - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii in numar limitat, max 50, raspund cu cota lor sociala. Partile sociale sunt in principal netransmisibile altor persoane.
Dupa forma de proprietate societatile pot fi cu capital privat, de stat, mixt si regii autonome.
Constituirea efectiva a societatii are loc numai daca întreg capitalul social a fost subscris si fiecare asociat sau actionar a varsat în numerar sau a depus în natura (dupa caz) cota de aport stabilita prin Legea societatilor comerciale, contractul de societate si statutul societatii.
Capitalul subscris reprezinta aportul pe care asociatii sau actionarii în calitatea lor de proprietari s-au angajat sa-l puna la dispozitia societatii.
Capitalul nedepus sau nevarsat reprezinta partea din capitalul subscris care nu a fost înca fizic pus la dispozitia societatii.
Ca persoana juridica societatea dispune de un patrimoniu propriu, drepturi si obligatii, are denumire si sediu.
Constituirea societatii este formalizata printr-un contract de societate, acesta fiind act unic care se materializeaza într-un statut în care se mentioneaza forma societatii, denumirea, sediul, obiectul de activitate, durata, marimea capitalului, modalitati de functionare, precum si reguli de participare la rezultate.
Bunurile materiale si banesti aduse de fiecare din asociati precum si acelea pe care societatea le dobandeste ulterior alcatuiesc laolalta patrimoniul societatii comerciale.
3.1 Modificari bilantiere
Activitatea desfasurata de orice unitate patrimoniala implica modificari atat in activul cat si in pasivul acesteia.
Modificarile respective sunt determinate de operatiile economice si financiare care au loc in masa patrimoniului reprezentat
Operatiile economice se refera la productia sau schimbul de valori iar operatiile financiare se refera la miscari de valori fara echivalent.
EX: o aprovizionare de materiale de la furnizor este o operatie economica iar plata la buget a unui impozit reprezinta o operatie financiara.
Analizate prin prisma efectului asupra ecuatiei generale a bilantului operatiile economice si financiare determina urmatoarelete tipuri de modificari:
In aceasta grupa de modificari se cuprind toate operatiile economice si financiare privind asigurarea bunurilor economice ale unitatii prin aportul proprietarilor prin creditare bancara prin vanzarea de obligatiuni prin aprovizionare.
EX: se primesc materiale de la furnizori in valoare de 50.000 lei cu decontare ulterioara. In urma acestei operatii creste valoarea materialelor in stoc, element de activ si totodata creste datoria fata de furnizori, element de pasiv.
In aceasta categorie de modificari se includ toate operatiile privind iesirea de valori din patrimoniul societatii ca urmare a rambursarii creditelor, plata datoriilor comerciale, etc.
Din contul de disponibil de la banca se ramburseaza un credit bancar in suma de 10.000 lei. Operatia determina o micsorare a disponibilului banesc element de activ, concomitent cu diminuarea datoriei fata de banca privind creditele primite, element de pasiv.
In aceasta categorie de modificari intra toate operatiile privind schimbarile de structura ale activului cum ar fi consumul de materiale si transformarea lor in cheltuieli, obtinerea de produse, incasarea creantelor.
Se ridica din contul de la banca suma de 2.000 lei care se depune in casierie. Prin efectul sau operatia determina o crestere cu 2000 lei a elementului de activ casa, si micsorarea elementului de activ banca tot cu aceeasi suma.
In aceasta grupa de modificari intre toate operatiile legate de cresterea capitalului propriu, repartizarea beneficiilor, etc.
Dintr-un credit bancar in suma de 40.000 lei se schita o datorie fata de furnizori. In urma acestei operatii cresc creditele fata de banca, element de pasiv si se micsoreaza datoriile fata de furnizori, element de pasiv.
3.2 Structura patrimoniului
Structura patrimoniului cuprinde urm. elemente:
structura de activ
structura de pasiv
structura de cheltuieli si venituri
Activul si pasivul sunt structuri proprii relalatiei de investire si finantare a elementelor patrimoniale.
Ele reprezinta si caracterizeaza situatia patrimoniului.
Cheltuielile si veniturile sunt structuri specifice activitatii economice si sociale care produc transformari in masa patrimoniului.
Pe baza lor sunt delimitate si evidentiate rezultatele obtinute
3.2.1 Structuri privind activul
Activul prin componenta sa evidentiaza modul de rotatie a bunurilor economice.
Rotatia reprezinta modul specific in care se consuma si se inlocuiesc componentele activului dar in acelasi timp si lichiditatea lor.
In raport cu acest criteriu activele se grupeaza in:
active fixe(bunuri imobile)
active circulante (bunuri mobile)
Activele fixe(imobilizate) denumite si capital fix, cuprind toate acele valori economice a caror perioada de rotatie este mai mare de 1 an.
Ele alcatuiesc baza si mijloacele de actiune ale intreprinderii. Se caracterizeaza prin:
durata si durabilitatea mai indelungata
repetata participare la circuitul economic( in consum ele nu se consuma si nu se inlocuiesc dupa prima utilizare)
Activele fixe se impart in
active fixe necorporale
active fixe corporale
active financiare
Active fixe necorporale(imobilizari necorporale) cuprind toate acele valori economice de investire care nu imbraca forma de bunuri fizice concrete. Acestea sunt:
- cheltuielile de constituire - care cuprind cheltuielile cu infiintarea, dezvoltarea si fuziunea unitatilor patrimoniale
cheltuieli de cercetare dezvoltare care sunt valori economice alocate pt tehnologii noi, produse noi si inventii utile activitatii viitoare ale intreprinderii. Se amortizeaza in general in maxim 5 ani.
Concesiuni brevete licente marci si drepturi similare cuprind toate cheltuielile efectuate pt achizitionarea drepturilor de exploatare a unui bun, serviciu sau unei activitati. Aceste cheltuieli se amortizeaza pe toata durata cat intreprinderea a achizitionat dreptul de exploatare sau utilizare a unor astfel de imobilizari.
Fondul comercial reprezinta cheltuielile efectuate pt mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate a intreprinderii( clientela, vadul comercial, firma segmente de piata,).Se amortizeaza pe toata durata cat intreprinderea utilizeaza astfel de imobilizari.
Active fixe corporale(imobilizari materiale) cuprind bunuri materiale de folosinta indelungata in activitatea unei intreprinderi de ex terenuri constructii, masini si utilaje, mobilier.
In cazul in care bunurile materiale procurate sau create de intreprindere nu sunt terminate, ele se impun in categoria investitiilor in curs.
Activele fixe corporale cu exceptia terenurilor isi pierd in timp din valoarea lor ca urmare a uzurii determinata de utilizarea lor, de actiunea agentilor naturali, de progresul tehnic.
Constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de activele fixe corporale si includerea sa in costuri poarta numele de amortizare.
Active fixe financiare(imobilizari financiare) cuprind valori financiare investite de intreprindere in patrimoniul altor societati sub forma titlurilor de participare, creantelor atasate participatiilor si a altor imobilizari financiare.
a. titlurile de participare(participatii) reprezinta titluri de valoare sub forma de actiuni, obligatiuni, parti sociale, investite de titularul de patrimoniu in capitalul social al altor societati comerciale sau agenti economici.
Detinerea acestor titluri de valoare permite exercitarea unei anumite influente notabile in gestiune societatilor emitatoare de titluri
Amortizarea participatiilor se realizeaza sub forma dobanzilor si dividendelor distribuite din beneficiile obtinute de societatea comercial emitatoare de titluri de participare.
b. creantele atasate participatiilor reprezinta drepturi generate de operatiunile de acordare de imprumuturi societatilor comerciale in cadrul carora creditorul detine o participatie.
c. alte imobilizari financiare cuprind in special depozitele pe termen lung sub forma disponibilitatilor in conturile bancare si sub forma disponibilitatilor acumulate pt efectuarea unor plati importante prevazute in perioadele urmatoare.
Active circulante(capital circulant sau active curente) cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor si comenzilor in curs de executie, creantelor, titlurilor de plasament, instrumentelor de trezorerie si disponibilitati banesti.
Din punct de vedere economic si financiar activele circulante se afla intr-o continua fluenta valorica schimbandu-si forma materiala si functionarea in cadrul circuitului economic al patrimoniului.
La finalizarea fiecarui ciclu de exploatare diferitele forme concrete de active circulante se inlocuiesc continuu cu exemplare noi de aceeasi speta.
Astfel in faza de aprovizionare mijloacele sub forma de bani, se transforma in stocuri de materii prime sau materiale in faza de productie.
Stocurile se consuma integral rezultand stocuri de productie in curs de fabricatie care dupa ultima operatiune de prelucrare devin produse finite, iar in faza desfacerii, acestea se vand clientilor, operatiune ce genereaza drepturi fata de clienti fie sub forma creantelor(cand decontarea se face intr-un interval mai mare ) fie su forma efectelor comerciale(cand plata se face imediat)
Caracteristica de baza a activelor circulante este aceea ca au perioada de rotatie mai mica de 1 an.
Stocurile si comenzile in curs de executie reprezinta acele valori economice care prin natura si destinatia lor sunt folosite ca materii prime si materiale, productie in curs de fabricatie produse finite, semifabricate, marfuri si ambalaje.
Ele intervin in
ciclul de exploatare al intrprinderii pt
a fi consumate in primele faze de fabricatie ca materii prime, sau pot fi
vandute. In contabilitatea din
Creantele sau valorile in curs de decontare reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu, altor persoane fizice sau juridice pt care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric.
Acest echivalent poate fi o suma de bani o lucrare sau un serviciu.
Ex pt marfurile vandute clientilor valoarea consta intr-o suma de bani egala cu contavaloarea marfurilor facturate
pt un avans in bani acordat angajatilor acestia urmeaza sa presteze activitati in valoarea sumelor obtinute.
Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de un avans urmand sa dea in schimb un echivalent valoric sunt denumite generic debitori.
Toti debitorii societatii sub forma crentelor legate de vanzarea de bunuri sau servicii sunt delimitati prin structurile de ' clienti si efecte comerciale de primit'.
Clientii reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzare pe credit a bunurilor si serviciilor care fac obiectul activitatii societatii.
In cadrul acestei forme de vanzare decontarea dintre intreprindere si client intervine ulterior.
Efectele comerciale de primit reprezinta titluri de valoare negociabile care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale care pot fi decontate imediat sau in termen scurt.
Ele circula sub diferite denumiri generice cum ar fi cecuri, polite cambii, instrumente de plata si de credit, fiind negociabile, pot fi cedate sau vandute.
Plasamentele si disponibilitatile banesti denumite si valori financiare cuprind valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de bani.
Structural ele se pot delimita prin plasamente, disponibilitati banesti si alte valori financiare.
Plasamentele(valori mobiliare de plasament sau plasamentele de trezorerie) sunt titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt. Ele se impart in
titluri de plasament
instrumente de trezorerie
Titlurile de plasament(investitii temporare) cuprind actiunile si obligatiunile dobandite pe termen scurt in vederea realizarii unui castig sau unui plus de valoare in momentul vanzarii lor.
Plusul de valoare se realizeaza prin diferenta dintre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare mai mic.
Spre deosebire de titlurile de participare a caror posesiune este durabila parioada de rotaite a titlurilor de plasament nu depaseste de regula 1 an.
Din acesta categorie fac parte si actiunile proprii rascumparate temporar pt a fi redistribuite salariatilor.
Instrumentele de trezorerie reprezinta titluri de valoare achizitionate cu scopul de a proteja disponibilitatile banesti sau pt a realiza operatiuni speculative. Aceste instrumente financiare sunt negociabile pe o durata care asigura lichiditatea si securitatea tranzactiilor. Din categoria instrumentelor de trezorerie fac parte
bonurile de trezorerie pe termen scurt emise de Min Finantelor pt a asigura disponibilitatile banesti de care acesta are nevoie pt a face fata obligatiilor sale
certificatele si documentele substitutive de devize remise intreprinderilor care desfasoara activitati de comert exterior
Disponibilitatile banesti se delimiteaza sub forma numerarului din casieria intreprinderii, disponibilitatilor din conturile curente si prin alte valori financiare care pot fi convertite imediat in disponibilitati banesti.
Din categoria disponibilitatilor bansesti fac parte si avansurile de trezorerie.
Pasivul prin compozitia sa evidentiaza modul de finantare a valorilor economice si gradul de exigibilitate al surselor de finantare.
Finantarea valorilor economice se refera la modul de sustinere financiara a activului patrimonial.
Pt procurarea valorilor economice o intreprindere foloseste finantarea proprie si finantarea straina.
Finantarea proprie a activului este facuta direct de titularul de patrimoniu prin contributia sa materiala sub forma de capital
Finantarea straina a activului este asigurata de terte persoane in raport cu titularul de patrimoniu.
Acestia imprumuta capitalurile lor sub diferite forme juridice cum ar fi: credite bancare, cumparari de obligatiuni, credite comerciale si alte datorii in curs de decontare.
capital propriu
capital strain sau datorii
la aceste se adauga pasivele sub forma provizioanelor pt riscuri si cheltuieli.
capital social sau individual
primele de capital
diferente din reevaluare
rezerve
rezultatul reportat
rezultatul exercitiului
subventii pt investitii
provizioane reglementate
Capitalul social sau individual se constituie la infiintarea firmei
Capitalul social se diferentiaza in
capital subscris nevarsat(nedepus) - este capitalul pe care proprietarii intreprinderii s-au angajat sa- l puna la dispozitia unitatii patrimoniale cu ocazia infiintarii acesteia
capital subscris varsat (depus) - reprezinta partea din capitalul subscris care a fost, fizic depusa de catre proprietari la dispozitia unitatii patrimoniale.
Pe parcursul functionarii intreprinderii capitalul se poate majora prin emisiunea de noi actiuni reprezentate prin aporturi in bani sau natura si prin operatiuni interne cum ar fi incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exerctitului precedent etc.
De asemenea capitalul se poate reduce prin rambursarea catre asociati a unei parti din acesta atunci cand societatea considera capitalul prea mare in raport cu activitatea sa sau atunci cand reduce investitiile dintr-un sector sau ramura.
Un alt caz de reducere al capitalului social este acela in care se acopera o parte din pierderile suferite in exercitiile anterioare.
Primele de capital corespund capitalului aditional creat prin primele de emisiune, primele de fuziune, primele de aport in natura.
Sunt determinate de operatia de crestere a capitalului prin aporturi noi sau prin fuzionarea mai multor societati.
In cazul aporturilor noi fondul primelor de capital se creeaza ca diferenta a pretului de emisiune a noilor actiuni mai mare si valoarea nominala a actiunilor mai mica.
In cazul fuziunii a doua sau mai multe societati, primele de fuziune apar ca diferente intre valoarea contabila a actiunilor si valoarea lor nominala.
Diferentele din reevaluare - reprezinta plusurile sau minusurile create prin reevaluarea activelor fixe corporale si a celor financiare( diferenta intre valoarea contabila anterioara si valoarea actuala).
Rezervele intreprinderii reprezinta beneficiile capitalizate in mod durabil de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor competente.
Ele se constituie din beneficiile anului.
In mod exceptional se pot constitui din diferentele din reevaluare sau din primele legate de capital.
Rezervele pot fi :
rezerve legale din profitul brut sau din prime legate de capital, fiind destinate protejarii capitalului , in cazul in care exercitiul financiar se incheie cu pierderi. Se constituie procentual intre 5-25% din valoarea capitalului social.
rezerve statutare sau contractuale sunt constituite din profitul net si sunt prevazute in statutul societatii sau prin clauze contractuale. Ele pot avea ca scop temperarea actionarilor de a pretinde dividende in dauna altor obligatii mai urgente ale intreprinderii, privind buna ei functionare sau alte destinatii stabilite prin statut.
Alte rezerve sunt fonduri create prin hotararea AGA din profitul net si sunt destinate finantarii partiale sau totale a noilor investitii in imobilizari corporale, acordarea de dividende,etc.
In categoria capitalurilor proprii sunt incluse si rezultatele pozitive sau negative reportate din anii precedenti a caror repartizare sau acoperire a forst amanata de AGA precum si rezultatul net al exercitiului financiar incheiat.
Ca remarca se poate preciza ca profitul net figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul repartizarii lui pe destinatiile prevazute de lege sau statutul societatii comerciale.
Rezultatele negative se iau in calcul cu semnul minus deci ele diminueaza capitalul propriu.
Subventii pt investitii pot fi obtinute de la bugetul statului sau de la alte societati interesate fiind destinate achizitionarii de echipamente tehnologice sau crearea de noi activitati pe termen lung
Provizioane reglementate sunt fonduri create pe seama cheltuielilor, rezultate la timpul prezent fiind destinate acoperirii fluctuatiilor privind cresterea/micsorarea ratei dobanzii, fluctuatii de curs valutar, cresterilor de preturi.
Capitaluri straine reprezinta fonduri furnizate de terte persoane pt care intreprinderea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric.
Persoanele fizice sau juridice fata de care intreprinderea are datorii sunt denumite creditori.
Toate datoriile cu termen de scadenta mai mare de 1 an sunt purtatoare de dobanda.
Tipuri de datorii
Datorii financiare reprezinta imprumuturile obtinute de la banca sau alte institutii de credit precum si imprumuturile din emisiunea de obligatiuni
datorii comerciale se creeaza in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pt aprovizionarea de bunuri, materiale, lucrari si servicii primite. Ele se delimiteaza patrimonial sub forma furnizorilor si efectelor de platit.
datorii fiscale salariale si sociale cuprind obligatiile fata de bugetul de stat, bugetele locale reprezentand taxe si impozite precum si remineratia si alte datorii asimilate datorate salariatilor
datorii fata de actionari sau asociati reprezinta obligatiile fata de acestia pt capitalul investit reprezentand dividende de plata din beneficiile realizate
creditori diversi cuprind toate datoriile care prin natura lor nu se includ in categoriile mentionate anterior ex achizitie de titluri de plasamente si instrumente de trezorie pe termen scurt.
|
