Integrarea Europeana. Integrarea Romaniei.
Acum 50 de ani, sase tari europene au semnat Tratatul de la Roma. Pe aceasta temelie a fost construita apoi întreaga "casa" ce se numeste acum Uniunea Europeana. Cu ocazia acestei aniversari au fost organizate festivitati pe întregul continent: concerte, expozitii si multe alte evenimente care aduc o atmosfera de petrecere de-a lungul Europei.
Pe 25 martie
1957, pe dealul Capitoliului din Roma a fost semnat tratatul care a pus bazele Uniunii Europene de astazi. Chiar si dupa
semnarea Tratatului de la
Maastricht, care a schimbat numele
Comunitatii Europene
în Uniunea Europeana, multe decizii ale institutiilor Uniunii sunt luate
pe baza Tratatului
de la Roma, care ramâne principala
sursa a legislatiei
Europene.
Tratatul
din Roma a facut posibil
un progres imens în statele membre
în domeniile: infrastructura, calatorii,
conditii de munca,
plata egala pentru munca egala, non-discriminare si posibilitatea de a locui si munci
în alte state UE, datorita principiului de libera circulatie a persoanelor (fisierul video
de mai jos va prezinta evolutia Parlamentului în ultimii 50 de ani). Dar a 50-a aniversare este si
o ocazie de a privi spre viitor.
Declaratia de la Berlin
Duminica, 25 martie
2007, sefii de state si
de guverne se vor reuni într-un Consiliu
European extraordinar pentru
a marca 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma. Presedintele Parlamentului european, Hans-Gert
Pöttering, va lua parte la aceasta
reuniune si la ceremonia semnarii Declaratiei de la Berlin.
Documentul va
reflecta realizarile Uniunii Europene de pâna acum si rolul pe
care aceasta îl va juca în
viitor.
Summitul tinerilor
în Italia
Tineri din toata Europa - sase
din fiecare stat membru - si reprezentanti ai organizatiilor de tineret si ai unor ONG-uri
internationale se vor reuni la Roma între 23 si 25 martie pentru a discuta viitorul Europei în perspectiva alegerilor europene din 2009. Din
partea Parlamentului european vor
participa presedintele
Hans-Gert Pöttering si vicepresedintele Alejo Vidal-Quadras.
Printre subiectele discutate se numara globalizarea, protejarea mediului înconjurator, modelul european
social si economic. O parte
a evenimentului va
fi transmisa în direct pe internet duminica, 25 martie, între 8.45-13.30 (vedeti
link-ul de mai jos).
Alte festivitati
Un concert urmat de focuri de artificii va avea loc la Bruxelles (Atomium) pe 24 martie. Pe
28 martie, în plen, la Parlamentul european la Bruxelles, doamna Angela Merkel, cancelar german si presedinta UE, va prezenta deputatilor europeni concluziile summitului de la Berlin.
Alte evenimente vor avea loc simultan
în celelalte state membre în martie,
aprilie si mai: concerte, conferinte, dezbateri, mese rotunde, seminarii,
vizite, târguri, programe TV si radio pe acest subiect.
Cetatenii europeni
sunt invitati sa priveasca
înapoi spre pasii integrarii europene, sa-si exprime punctul de vedere asupra situatiei
actuale si sperantele de viitor.
Printre evenimentele la
care poate participa publicul se numara: concertele, expozitiile, zile deschise în
birourile Parlamentului european si
ambasadele UE, mese rotunde etc.
Aderarea
României la Uniunea
Europeana a avut loc la 1 ianuarie .
Aceasta data a fost propusa la summitul de la Salonic din
si confirmata la Bruxelles pe 18 iunie .
Raportul de tara privind progresele României din octombrie 2004 a
afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca data de aderare pentru România si Bulgaria. Cele doua tari au
semnat Tratatul de
aderare pe 25 aprilie
la Abatia
Neumünster din Luxemburg.
România a fost prima tara din Europa centrala si de est care a avut relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. În ianuarie , o întelegere a inclus România în Sistemul Generalizat de Preferinte al Comunitatii, dupa care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale. În , România a procedat la recunoasterea de facto a Comunitatii Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte România - CEE, concomitent, fiind semnat si Acordul asupra Produselor Industriale.
Relatiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeana dateaza din 1990, urmând ca în sa fie semnat un Acord de Comert si Cooperare. Acordul european a intrat în functiune în februarie . Prevederile comerciale au fost puse în aplicare începând din printr-un "Acord Interimar". România a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie , împreuna cu Declaratia de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice importante ale României, în care acestea îsi exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeana.
În iulie 1997, Comisia si-a publicat "Opinia asupra Solicitarii României de a Deveni Membra a Uniunii Europene". În anul urmator, a fost întocmit un "Raport privind Progresele României în Procesul de Aderare la Uniunea Europeana". În urmatorul raport, publicat în octombrie 1999, Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare cu România (cu conditia îmbunatatirii situatiei copiilor institutionalizati si pregatirea unei strategii economice pe termen mediu). Dupa decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie , negocierile de aderare cu România au început la 15 februarie .
Obiectivul României a fost de a obtine statutul de membru cu drepturi depline în . La summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat ca Uniunea Europeana sprijina acest obiectiv.
În Raportul de tara din 2003, întocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentara europeana în grupul popularilor crestin-democrati, se mentioneaza ca "Finalizarea negocierilor de aderare la sfârsitul lui 2004 si integrarea în 2007 sunt imposibile daca România nu rezolva doua probleme structurale endemice: eradicarea coruptiei si punerea în aplicare a reformei". Recomandarile destinate autoritatilor române privesc: masurile anticoruptie, independenta si functionarea sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea abuzurilor politiei.
Amendamentul 19 al aceluiasi raport a dat cele mai multe emotii la Bucuresti, deoarece în acesta se propunea initial suspendarea negocierilor cu România. "Parlamentul European cere Comisiei o analiza detaliata si o monitorizare permanenta a problemelor mentionate în raport si raportarea acestora catre parlament. Prin urmare, recomanda Comisiei si Consiliului sa reorienteze strategia de aderare a României, pentru a îndruma aceasta tara catre un stat de drept. (...) Cere Comisiei sa stabileasca de urgenta un plan pentru o monitorizare mai buna si mai eficienta a implementarii acelei parti a legislatiei europene deja adoptate de România, în special în ceea ce priveste justitia si afacerile interne", se arata în amendament.
Dupa dezbaterea din Parlamentul European, raportului i s-a dat câstig de cauza, însa s-au realizat câteva schimbari care au moderat tonul acestuia. România a reactionat imediat prin realizarea unui plan de actiune pentru anii dinaintea aderarii. Pâna la sfârsitul anului si pe parcursul anului 2004, Uniunea Europeana a dat semnale bune în privinta României iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004, primul al uniunii largite, România a primit asigurari ca face parte din primul val al extinderii alaturi de Bulgaria si celelalte 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune si ca Uniunea Europeana are în vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007, conform planului. Comisarului european pentru extindere, Günter Verheugen, a exprimat de multe ori în vizitele sale dorinta Uniunii de a vedea România cât mai repede ca membru cu drepturi depline al acesteia.
România a încheiat negocierile de aderare în cadrul summitului UE de iarna de la Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie la Abatia Neumünster din Luxemburg, urmând ca cele doua tari sa adere la 1 ianuarie , cu exceptia cazului în care sunt raportate încalcari grave ale acordurilor stabilite, caz în care aderarea va fi amânata cu un an, pâna la 1 ianuarie (clauze de salvgardare).
Comisia Comunitatilor Europene a publicat în octombrie un nou raport de tara, privind progresele înregistrate de România în perspectiva aderarii la UE. Potrivit acestuia, România continua sa îndeplineasca atât criteriile politice pentru a deveni Stat Membru cât si criteriul unei economii de piata functionale. Raportul afirma ca "o punere în practica serioasa a programului propriu de reforme structurale îi va permite sa faca fata presiunilor concurentiale si fortelor de piata din cadrul UE.". Raportul mai precizeaza ca România a facut progrese semnificative în alinierea legislatiei interne la legislatia Uniunii Europene si va fi capabila sa-si îndeplineasca obligatiile de Stat Membru al Uniunii începând cu momentul preconizat al aderarii, daca va accelera pregatirile într-o serie de domenii si se va concentra pe consolidarea capacitatii administrative în ansamblul ei.
În general, în România, opinia publica este favorabila integrarii europene. Potrivit Eurobarometrului 64, desfasurat în toamna anului 2005, încrederea românilor în Uniunea Europeana, desi înca cea mai mare între statele membre sau în curs de aderare, este tot mai apropiata de cea a altor state membre: 64% fata de 62% în Portugalia si Grecia.
Dupa semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie , România a devenit stat în curs de aderare, obtinând statutul de observator activ la nivelul tuturor institutiilor comunitare, fiind necesara asigurarea prezentei reprezentatilor români la nivelul institutiilor europene si al grupurilor de lucru ale acestora.
Statutul de observator activ permite Românei sa îsi exprime punctul de vedere, fara drept de vot, în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, putând astfel influenta aceste decizii si promovându-si intereselor nationale.
România participa ca observator activ în urmatoarele institutii ale Uniunii Europene:
Dupa aderare, România va trece de la statutul de observator activ la cel de membru cu drepturi depline. România va deveni a saptea cea mai mare tara din UE, în termeni de populatie. Ţara va desemna 35 de deputati pentru Parlamentul European, dar numarul acestora va scadea, printr-o reorganizare a locurilor din Parlament, stipulata în Tratatul de la Nisa. Limba româna va deveni una dintre limbile oficiale ale Uniunii (a saptea dupa numarul de vorbitori, în concurenta strânsa cu neerlandeza), urmând ca fiecare cetatean al UE sa se poata adresa institutiilor în aceasta limba. Denumirea de "Uniune Europeana" va primi statut oficial.
Amplasarea geopolitica a României va influenta politica UE cu privire la relatiile cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia si Asia. Prin Initiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), România are o oportunitate de a-si demonstra suprematia în regiune.
Integrarea în Uniunea Europeana a influentat si relatiile regionale ale României. În consecinta, România a impus un regim de vize pentru câteva state est-europene precum Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus si Turcia.
Oficialii considera ca tara face parte atât din Europa Centrala cât si din Balcani. Acest lucru reflecta ambitiile dualiste ale guvernului român, care doreste îmbunatatirea integrarii euro-atlantice a tarii, concomitent cu crearea unei zone de stabilitate la Marea Neagra.
|
