Istoricul constituirii Uniunii Europene.Relatiile Romaniei cu celelalte tarii europene

Istoricul constituirii Uniunii Europene.Relatiile Romāniei cu celelalte tarii europene

Crearea Comunitatilor Europene

Planul Schuman si nasterea Comunitatilor Europene a Carbunelui si Otelului.

Īncercarile de integrare politica si economica a tarilor europene avānd la baza abordarea interguvernamentala s-au dovedit putin eficiente.Era necesarainstituirea unui mechanism, a unei constructii supranationale care sa gestioneze aspectele acestei integrari, sa o amplifice.

S-au trecut astfel, de la abordarea interguvernamentala a cooperarii statelor europene la abordarea comunitara, supranationala, bazata pe principiul conform caruia statele renunta la o parte din suveranitatea lor pe care o delega unui organism international specializat, cu prerogative decizionale īn domeniul sau de specializare si cu personalitate juridica distincta de cea a statelor membre si superioare acestora.Acest transfer de responsabilitate de la state catre institutii supranationale presupune o anumita limitare a suveranitatii nationale, statele membre nemaiputānd sa actioneze liber, independent, īn domeniul īn care a avut loc acest transfer, acestei cedare de competenta.

La data de 24 octombrie 1950 are loc constituirea unei Comunitati Europene de Aparare (CEA), pentru intensificarea eforturilor commune de aparare.Īn acest scop, urma sa se creeze o armata europ 414c28e eana comuna ale carei contingente trebuiau sa fie furnizate de statele member, armata plasata sub autoritatea unui ministru European al apararii, asistat de un Consiliu de Ministri si responsabili īn fata unui Parlament European.

Acest organism (CEA), care dispunea de un buget militar comun si care gestiona un program European de dotari militare, are o serie de atributii īn domeniul elaborarii si aplicarii politicii de aparare la nivel European.

Urmarea unui anteproiect elaborate de o Adunare ad-hoc, compusa din membrii Adunarii CECO si din alti membrii suplimentari si īnaintat guvernelor celor sase state la 9 martie 1953, se propune pentru viitor si crearea unei Comunitati politice europene.

Tratatele de la Roma.Crearea Pietei comune si a Euratom.

Dupa esecul CEA era evident ca o colaborare mai strānsa īn domeniul militar era greu de realizat īn acel moment, datorita intenselor pasiuni nationale, si ca trebuie sa fie contiuate actiunile de unificare europeana īn domeniul economic, īncepute prin crearea CECO.

Īn acest sens, īn fruntea unui grup de presiune foarte influent, Jean Monnet[1] a reusit sa promoveze doua idei:

Acea a crearii unei piete economice commune īntre cei sase s

Īnfiintarea, dupa modelul CECO, a unei organizatii īn domeniul energiei atomice, o industrie esentiala, atāt īn timp de pace, cāt si īn timp de razboi.

Se propune cearea unei uniuni economice generale si a unei uniuni īn domeniul utilizarii pasnice a energiei atomice.Raportul este discutat  la Venetia si este aprobat.La date de 25 martie 1957 la Roma se semneaza Tratatul de instituire a Comunitatilor Economice Europene (CEE) si a Comunitatilor Europene a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom).

Tratatul CEE stabilea ca obiective ale acestuia:

realizarea unei uniuni mai strānse din punct de vedere economic īntre statele member prin aplicarea unor proceduri pentru coordonarea politicienilor economici ale acestora si aprobarea legislatiilor natonale īn masura necesara functionarii pietei commune;

realizarea unei uniuni vamale prin eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative la intrarea si iesirea marfurilor si stabilirea unui tarif vamal comun;

instituirea unei piete interne unice europene caracterizata printr-un regim de concurenta veritabila si īnlaturarea īntre statele membre a tuturor obstacolelor īn calea liberei circulatii a persoanelor, serviciilor si capitulurilor;

īnfiintarea unui Fond Social European pentru ridicarea standardului de viata.

Pentru ducerea la īndeplinirea a acestor obiective, Tratatul CEE prevede ca institutii ale acestei comunitati:Comisia, Consiliul de monittri, Parlamentul si Curtea de justitie.Similar Tratatul CECO, tratatul CEEA prevedea crearea unei piete commune pentru materialele nucleare de baza, produsele si mijloacele de productie legate de dezvoltarea pasnica a energiei nucleare si controlul acestuia.Ratiunea īnfiintarii acestei comunitati a costat īn necesitatea recuperarii decalajului ce despartea statele member īn domeniul productiei de energie fata de alte state, decalaj ce a determinat un deficit de energie, si totodata necesitatea dezvoltarii sectorului energetic nuclear pentru interese nationale si regionale comune.

Instituirea Comunitatilor europene a fost un succes a crescut progresiv comertul īntre cele sase state member, eliminarea taxelor vamale s-a realizat fara probleme si mult mai rapid decāt se preconizau, la fel si introducerea tarifului vamal extern comun.

3. Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene (1992)

Uniunea Europeana (U.E.) si-a īnceput existenta la 1 noiembrie 1993, fiind noua denumire a Comunitatii Economice Europene (CEE), īnfiintata īn 1957. Gāndirea promotoare a unei Europe unite este veche si a fost exprimata prin diverse idei.

Adoptarea Actului Unic European a dat un imbold puternic constructiei europena.Pentru realizarea obiectivelor fixate de acesta statele member ale Comunitatilor Europene au adoptat o serie de masuri ce vor conduce la o reformare substantiala a sistemului comunitar.

Astfel, īn complementarea pietei unice introduce prin Actul Unic European s-a reluat problema īnfiintarii unei Uniunii economice si monetare, Consiliul European īntrunit la hanova īn iunie 1988 īncredinānd misiunea de a studia si a propune etapele concrete ale īnfiintarii acestuia unui comitet īn fruntea caruia se afla Presedintele Comisiei , Jaques Delors.

Ca urmare a evenimentelor istorice ce au avut loc īn anii 1989-1991-caderea comunismului si reunificarea Germaniei, a fost īntrinit la Dublin īn aprilie 1990 Consiliul European special pentru a discuta problema reunificarii germane si a relatiilor ce vor fi stabilite cu statele est-europene.Cuaceasta ocazie s-a discutat si problema definitivarii proiectului de stabilire a unei uniuni politice īntre statele member, la insistentele guvernelor francez ti germab luāndu-se hotarārea convocarii īn parallel a doua Conferinte interguvernamentale, una dedicata uniunii economice si monetare , iar a doua dedicata realizarii uniunii politice.

Cele doua conferinteintergivernamentale, ce au fost deschise la 15 decembrie 1990 la Roma, au avut rezultat redactarea unui proiect de modificare a tratatelor instituite, proiect ce a fost dezbatut la Consiliul European din 9-10 decembrie 1991.

La 7 februarie reprezentatii celor douasprezece state member au semnat, īn localitatea olandeza Maastricht, Tratatul asupra Uniunii Europene, ce va intra īn vigoare la 1 noiembrie 1993, dupa ratificarea sa de catre parlamentele nationale.

Tratatul, ce a reprezentat a doua revizuire fundamentala a tratatelor constitutive , īnscrise alaturi de obiectivul economic initial al Comunitatilor (realizarea unei piete commune) si obiectivul realizarii unei politici īntre instituirii unei Uniuni Europene formata din cele douaspreuece state member ale Comunitatilor Euripene, care nu se substituie Comunitatilor initiale, ci le īnglobeaza īntr-un ansamblu mai larg

Potrivit Tratatului de la Maastricht,Uniunea se prezinta din punct de vedere structural ca un ,,templu'' bazat pe trei ,,piloni'' de natura diferita -unul de natura comunitara si doi de natura interguvernamentala:

Pilonul I ar fi cel economic, reprezentate cele prin TUE au fost unite dispozitiile Tratatelor CEE,CECO si Euratom.Titlurile II,III si IV din TUE au adus noi modificari celor trei tratate, care au ramas īn vigoare īn continuare,separat.Modificarile au vizat īn marea lor majoritate Comunitatea Europeana(CE).Asadar ,diferenta dintre "Comunitatea Ecomonica Europeana"si "Comunitatea Europeana" este una pur terminologic-istorica.

Din punct de vedere institutional, cea mai importanta modificare a fost introducerea unei proceduri legislative, asa -numita codecizie, prin care a crescut rolul Palamentului īn procesul legislative, si deci īn cadrul institutiilor comunitare.De asemenea, a fost stabilita o agenda de atingere a uniunii economice si monetare a carei etapa finala (a treia) presupunea introducerea unei monede unice, cel tāarziu la 1 ianuarie 1993

A fost introdus un nou capitol prin care s-a instituit "cetatenia Uniunii", bazata pe cetatenia nationala,  si completarea acesteia.

Din punct de vedere substantial, au fost extinse domeniile existente de activitatea comunitara si au fost incluse altele noi ,precum cultura ,sanatatea, protectia consumatorilor ,retelele transeuropene īn sectoarele infrastructurii de transport, telecomunicatii si īn domeniul energiei, industriei, coeziunea economica si sociala , cresterea si dezvoltarea tehnologica, mediul.

Pilonul II ar fi reprezentat de cooperarea īn domeniul politicii externe si de securitate comuna (PESC),al carei embrion a fost introdus prin AUE,dupa cum am aratat mai sus ,cu precizarea ca acopera aspectele politice ale acestui domeniu (consolidarea securitatii Uniunii si a statelor sale membre ,mentinerea pacii si īntarirea securitatii internationale).Aspectul comercial -relatiile economice ale Comunitatii cu tari terte si alte organizatii,inclusiv ajutor economic -era deja acoperit de TCEE.astfel ,statele membre se obliga sa se informeze reciproc si sa se puna de acord īn cadrul Consiliului aspra tuturor problemelor de politica ezterna si de securitate care perzinta un interes general, iar,daca este cazul,Consiliul are competenta sa adopte o "pozitie comuna".Pe baza orientarilor generale ale Consiliului European .Consililul poate hotarī chestiune face obiectul unei "actiuni comune" si are competenta sa defineasca domeniul de aplicare, obiectivele generale si particulare ale actiunii ,precum si mijloacele, procedurile ,conditiile ,durata necesare punerii ei īn aplicare.La producerea actiunii comune si īn orice stadiu al desfasurarii sale Consiliul stabileste problemele pentru care deciziile trebuie luate cu majoritatea calificata ,si īn aceste cazuri ,trebuie īntrunit numarul de voturi exprimānd votul favorabil a cel putin 8 membri (din 12 ,cāti erau la data respectiva).Majoritatea calificata este prevazuta numai pentru aspectele procedurale ,in rest se aplica unanimitatea .

Titlul referitor la PESC prevedea si stabilirea īn peespectiva a unei politici de aparare comune ,care ar putea conduce ,la momentul potrivit ,la o aparare comuna ,fara a se aduce atingerea obligatiilor care decurg pentru unele dintre statele membre din alte tratate internationale īn domeniu ,precum Tratatul Atlanticului de Nord.

Presedintia Consiliului exprima īn principiu Uniunii īn organizatiile internationale si īn cadrul conferintelor internationale .Rolul Parlamentului este redus .Astfel,este informat periodic de presedintie si de Comisie aspra evolutiei politicii externe si de securitate a Uniunii .La luarea deciziilor ,presedintia doar consulta Parlamentul European si "vegheaza ca punctele de vedere ale Parlamentului European sa fie luate īn considerare īn mod corespunzator"

Comisia este "pe deplin asociata" la activitatile din domeniul politicii extene si de securitate comuna .Rolul sau se rezuma la posibilitatea de a seseza Consiliul īn legatura cu orice chestiune relevanta si de a īnainta propuneri Consiliului.

Pilonul III ar fi reprezentat de cooperarea īn domeniile justitiei si afacerilor interne (JAI), si anume:politica de azil ;trecerea frontierelor externe ale statelor membre de catre persoane si exercitatrea frontierelor externe ale statelor membre de catre persoane si exercitarea controlului asupra acestei treceri;politica de imigrare si politica fata de resortisantii tarilor terte; lupta īmpotriva fraudei de dimensiuni internationale; cooperarea juridica īn, domeniul civil; cooperarea judiciara īn domeniul penal;cooperarea vamala;cooperarea politieneasca īn vedrea prevenirii si a luptei īmpotriva terorismului ,traficul ilegal de droguri si a altor forme grave de criminalitate internationala,inclusiv ,organizarea la scara Uniunii a unui sistem de schimburi de informatii īn cadrul unui Birou European de politie.(Europol).

Desi Uniunea astfel creata prin Tratatul de la Maastricht nu are personalitate juridica[11], ea reprezinta o etapa importanta īn procesul de unificare progresiva.Unitatea dintre cei trei piloni ai Uniunii Europene este realizata prin stabilirea unui cadru institutional unic, aunor obiective si principii unice, precum si prin stabilirea unei singure produceri de revizuire sau de aderare pentru ansamblu Uninii Europene.

Sistemul institutional unic este format din institutiile comunitare ti Consiliul European.Utilizarea institutiilor cominitare si īn ceea ce priveste PESC[12] si JAI se va face īnsacu doua exceptiisCurtea de Conturi ramāne o institutie exclusiv comunitara. Iar Curtea de Justitie īsi va elimina īn principiu competentele la pilonul comunitar, primind doar competente limitate īn cadrul pilonului PESC, dar nu īn pilonul JAI.

Consiliul european, astfel cum a fost el institutionalzat prin Actul Unic European, este organul care ,,da Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii sale si definirii orientarii politicii generale''[14]. Trebuind sa preyinte anul un raport īn fata Parlamentului european.

Sunt stabilite ca obiective comune ale Uniunii Europene:

Promovarea unui progres economic si social echilibrat si durabil;

Afirmarea identitatii Uniunii pe scena internationala;

Īntarirea protectiei drepturilor si intereselor resortisantilor statelor membre;

Dezvoltarea unei cooperari strānse īn domeniul justitiei si al afacerilor interne;

Mentinerea integrala a realizarii comunitare si dezvoltarea acesteia.

Principiile pe care se intemeiaza uniunea sunt principiile libertatii, statul de drept, principii care sunt comune tuturor statelor membre.