LEGISLATIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND SECURITATEA sI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Uniunea Europeana (UE) reprezinta rezultatul eforturilor depuse de catre promotorii Europei comunitare începand din 1950. UE constitutie organizatia cea mai activa de integrare multisectoriala având vocatia de a actiona în domeniile: economic, social, politic, al drepturilor cetatenesti si al relatiilor externe ale celor 27 state membre (în urma aderarii României si Bulgariei).

Tratatul de la Paris din 1951 de instituire a C 727b19h omunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (ECSC/CECA) a deschis piata comuna a carbunelui si a otelului între cele 6 state fondatoare (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Ţarile de Jos).

În 1957, dupa ce proiectul constituirii unei armate europene s-a izbit, în 1954, de refuzul de ratificare al Adunarii Nationale Franceze, cele 6 state membre au decis prin Tratatul de la Roma constituirea Comunitatii Economice Europene (CEE), bazata pe libera circulatie a marfurilor, serviciilor si fortei de munca (Piata comuna) si a Comunitatii Europene de Energie Atomica (EUROATOM).

Doua articole din acest tratat se refera la îmbunatatirea conditiilor de viata si de munca si a protectiei contra accidentelor si bolilor profesionale. Cu toate acestea, baza juridica a acestor articole ramâne limitata. Astfel, daca articolul 117 subliniaza necesitatea promovarii îmbunatatirii conditiilor de viata si munca (statele membre subordoneaza acestea functionarii pietei comune, care trebuie sa favorizeze armonizarea sistemelor sociale), articolul 118 limiteaza actiunea comunitara în domeniul social la o colaborare strânsa între Comisie si statele membre, rezumându-se în final la studii, avize si consultatii.

Primele actiuni comunitare în domeniul securitatii si sanatatii în munca au fost începute în 1957, când au fost lansate actiuni ,,pilot,, pentru promovarea cercetarilor referitoare la securitatea si sanatatea în munca a muncitorilor din sectoarele carbunelui si otelului.

În 1974, prin decizie a Consiliului, a fost creat Comitetul Consultativ pentru securitate, igiena si protectia sanatatii la locul de munca ( denumit pe scurt Comitetul consultativ).

Aceste actini au fost urmate de lansarea în 1978 si 1984 a primului si celui de al doilea program de actiune în domeniul sanatatii si securitatii în munca si de adoptarea de masuri legislative.

În 1987 prin Actul Unic European se face o importanta revizuire a Tratatului de la Roma, prin introducerea articolului 118 A creându-se baza juridica specifica asigurarii securitatii si sanatatii muncitorilor. Prin articolul 118 A se stipuleaza angajamentul statelor membre de a promova îmbunatatirea conditiilor de munca în scopul protejarii securitatii si sanatatii lucratorilor si se fixeaza ca obiectiv armonizarea progresiva a conditiilor existente în acest domeniu.

Pe aceasta baza, în 1988 Comisia a adoptat cel de al III lea program de actiune în domeniul securitatii si sanatatii în munca, fiind recunoscut de catre Consiliu ca un cadru adecvat al începerii aplicarii art.118 A la nivelul Comunitatii.

El consta într-o serie de propuneri de texte legislative în domeniile în care exista probleme majore de securitate si sanatate.

În contextul pietei interne si a liberei circulatii a muncitorilor, obiectivul legislativ comunitar este de a furniza o baza de cerinte minimale care sa garanteze un nivel suficient de protectie împotriva accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale si de a facilita libera circulatie a muncitorilor.

Astfel, anul 1989 marcheaza o serie de actiuni importante în domeniul social:

adoptarea Directivei - cadru 89/391/CEE

carta sociala si

programul de actiune referitor la punerea în aplicare a cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor.

Decizia Comisiei de a declara în 1992 Anul european pentru securitate, igiena si sanatate la locul de munca a fost luata pentru a se forma un punct de vedere asupra celui de al III - lea program de actiune si, în plus, pentru sensibilizarea unui numar cât mai mare de persoane cu privire la problemele de securitate si sanatate în munca.

În februarie 1992 se semneaza Tratatul de la Maastricht de înfiintare a Uniunii Europene, si care va intra în functiune la 1 noiembrie 1993.

Printre punctele importante cuprinse în Tratatul de la Maastricht este si cel care se refera la extinderea Europei sociale prin punerea în practica a cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor, adoptata în 1989. Aceasta carta contine un capitol referitor la realizarea sanatatii si securitatii la locul de munca.

La nivelul Comunitatii este important sa se asigure transparenta si vizibilitatea actiunilor Comisiei. Aceasta se asigura în primul rând prin informare, afirmând astfel preocuparea comuna a Comunitatii statelor membre, partenerilor sociali si a ansamblului de muncitori în ceea ce priveste îmbunatatirea securitatii si sanatatii în munca.

În acest scop Consiliul European a decis la reuniunea de la Bruxelles, din 29 octombrie 1993, crearea Agentiei europene pentru securitate si sanatate în munca. Aceasta are sarcina de a strânge si difuza informatii. În plus, ea promoveaza schimbul si difuzarea rezultatelor cercetarilor si ofera asistenta tehnica si stiintifica în domeniul securitatii si sanatatii în munca institutiilor comunitare, precum si statelor membre. De asemenea, are strânse legaturi cu serviciile competente ale Comisiei si coopereaza cu organele UE.

În 1994 a fost stabilit Cadrul general pentru actiunea Comisiei Comunitatii Europene în domeniul securitatii, igienei si sanatatii în munca (1994-2000).

Obiectivele actiunilor pe care Comisia îsi propune sa le realizeze sunt:

sa vegheze la transpunerea corecta a directivelor comunitare de catre statele membre si sa ia masurile necesare pentru aplicarea lor adecvata în dreptul national derivat;

sa promoveze lucrarile Comunitatii în acest domeniu în tarile terte;

sa continue îmbunatatirea sanatatii si securitatii în munca în cadrul Comunitatii.

Baza juridica a actiunilor în acest domeniu este constituita în principal de articolele 100 si 118 A ale Tratatului de la Roma, tinând seama de masurile luate în baza articolului 100 A, care vizeaza stabilirea unui nivel de protectie ridicat în domeniul sanatatii si securitatii. Articolul 118

B va surveni, de asemenea, ca baza pentru promovarea dialogului cu partenerii sociali în acest domeniu.

Pentru realizarea obiectivelor mai înainte mentionate se prevede întreprinderea urmatoarelor actiuni:

a) Punerea în aplicare, consolidarea, rationalizarea si extinderea legislatiei comunitare din domeniu, de fiecare data când este necesar;

b)    Promovarea lucrarilor Comunitatii în domeniul securitatii si sanatatii în munca în afara Comunitatii si cooperarea internationala;

c)     Informarea, formarea si educatia, cu atentie speciala pentru întreprinderile mici si mijlocii;

d)    Dezvoltarea initiativelor nelegislative însotitoare, vizând, în special, completarea si fundamentarea obiectivelor legislative.