LUCRARE DE DIZERTATIE - “ MODALITATI DE IMPLEMENTARE ALE PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT “

UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI”

FACULTATEA de STIINTE POLITICE si ADMINISTRATIVE

LUCRARE DE DIZERTATIE

“ MODALITATI DE IMPLEMENTARE ALE PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT “

CLUJ-NAPOCA

 

INTRODUCERE

Comunitatile urbane, la nivel mondial, se afla in acest inceput de mileniu, sub impactul unei triade de trenduri globale, care genereaza transformari majore in cadrul procesului lor evo-lutiv: Descentralizarea, Democratizarea si Globalizarea.

Descentralizarea, este definita printr-un proces de transfer a competentelor deci-zionale si financiare de la nivel central la cel local, pe fondul unei autonomii locale.

Democratizarea, presupune accentuarea rolului si realizarilor autoritatilor locale, punandu-se accentul pe calitatea si integritatea administratorilor locali.

Globalizarea, fenomen complex materializat prin cresterea accesului la piete si informatii prin intermediul comertului international si printr-o crestere semnificativa a vitezei tranzactiilor.

In ceea ce priveste comunitatile urbane din Romania, acestea isi aduc un aport important in sprijinul societatii romanesti, in“marsul fortat” pe care-l face aceasta pe drumul plin de aspe-ritati, cel al integrarii in Uniunea Europeana.

Pentru a fi in masura sa raspunda cu succes provocarii triadei de trenduri globale cit si de-a fi capabile sa iasa din tiparele traditional-conservatoare pe baza carora sunt conduse in majori-tatea lor comunitatile urbane, administratia publica este obligate sa promoveze o conducere de tip managerial, bazata pe principii de eficienta, eficacitate, performanta si transparenta.

Abordarea manageriala a administrarii unei comunitati urbane, presupune existenta unei Strategii de Dezvoltare Urbana, care este atat un proces de planificare, cit si un produs care promoveaza parteneriatul in randul diferitilor actori urbani: autoritatile publice locale, sectorul privat, societatea civila, organizatiile locale si nationale, cu scopul de-a analiza impreuna proble-mele legate de dezvoltare, de imaginea creata pentru viitor, de mobilizarea resurselor, de elabora-rea strategiilor de dezvoltare, a programelor si proiectelor, precum si de implementarea , monito-rizarea si evaluarea acestora.

Oradea, oras aflat la rascruce de drumuri-poarta spre vest a a Romaniei si a vestului spre sud-estul Europei si in continuare spre Orient, este o zona de interferente cultural-spirituale. Cosmopolit ca infatisare arhitectonica in perioada moderna, este plurietnic si pluriconfe-sional inca din cele mai departate veacuri ale Evului Mediu.

Prima atestare documentara a zonei Oradea dateaza din anul 1113 cand este mentionat un episcop numit Sixtus Varadensis, care isi avea sediul aici.

Nasterea orasului Oradea nu a avut loc dupa tipicul oraselor clasice din Ardeal cum ar fi Brasovul, Sibiul, Sighisoara sau Bistrita, adica nu a fost intemeiat, ci el a luat nastere pe parcur-sul secolelor, prin transformarea unui numar de asezari mici ce gravitau in jurul cetatii Oradiei, intr-o aglomeratie de tip urban, care s-a constituit ca oras abia in anul 1860.

Orasul Oradea a fost intodeauna resedinta Bihorului, fiind asezat pe cele doua maluri ale Crisului Repede care imparte judetul aproximativ in doua jumatati egale. Oradea, la inceput de mileniu III, ajuns la hotarul de est al Uniunii Europene, este un oras care sta sub semnul credintei, al bisericilor sale, al dorintei si sperantei cetatenilor sai, ca alesii locali-demnitari si consilieri, cei care se ingrijesc de bunul mers al treburilor urbei, le vor asigura conditii demne si civilizate de trai.

Pentru a fi in masura sa satisfaca necesitaile si dorintele cetatenilor, autoritatile adminis-tratiei publice locale au abordat intr-un stil managerial satisfacerea acestor deziderate, respectiv au conceput o Strategie de Dezvoltare Durabila a municipiului, pe urmatorii 20 de ani.

In cadrul acestei strategii, parteneriatul public-privat reprezinta unul din instrumentele importante, utilizat in vederea realizarii cu succes a obiectivelor propuse.

1.PREZENTARE GENERALA

1.1.ELEMENTELE DEFINITORII ALE PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT

Parteneriatul public-privat a fost definit in diferite moduri. Unele definitii accentueaza notiunea de cooperare dintre persoane si organizatii din sectorul public si cel privat pentru un be-neficiu reciproc, altele asupra mobilizarii unei coalitii de interese care se pregateste si actioneaza

pe baza unei strategii sau asupra notiunii de retea de integrare a unor interese complementare si de eforturi comune ale sectorului public si privat in scopul rezolvarii unor probleme sociale ale unei comunitati.

Din toate definitiile, rezulta un agregat dintre puterea publica, pe de o parte, si resursele private, pe de alta parte, pe fondul unui grad de risc acceptat.

Formele de parteneriat depind de motivele si de obiectivele partilor implicate. Toate defi-nitiile prezentate subliniaza natura complementaritatii intereselor celor doua parti.Exista multe combinatii de parteneriat public-privat care pot merge de la colaborarea fara o legatura formala pana la o societate mixta cu riscuri si beneficii impartite.

Cea mai importanta dimensiune a parteneriatului o reprezinta scopul parteneriatului, con- tinuind cu tipul actorilor, structura(de la contracte la cooperare neformala) si mecanismele de im-plementare.

Criteriile folosite de parteneri atunci cind stabilesc parteneriatul se refera la:

-interesul comun;

-natura complementara a rolului acestora;

-impartirea profitului si a riscului;

-finantarea comuna.

Accentul este pus pe beneficiul comun plecand de la ipoteza ca, datorita faptului ca mun-ca fiecaruia poate imbunatati performantele celorlalti, parteneriatul ca intreg reprezinta mai mult decit suma partilor considerate individuale.

Aparut in anii ’80 in domeniul dezvoltarii urbane, fiind considerat un instrument impor-tant in dinamica proiectelor urbane ce prezentau caracteristici comune atat pentru sectorul public,

cit si pentru sectorul privat. Deoar 16116e420q ece externalitatile unor astfel de proiecte afecteaza atat piata cit si posibilitatile de interventie ale statului, realizarea unui parteneriat intre cele doua compo-nente a aparut necesara.

In zonele urbane, administratia publica si sectorul privat isi pastreaza rolurile traditionale in ceea ce priveste programele de investitii.

Rolul administratiei publice locale este sa asigure planificarea fizica, sa urmeze procedu-rile legale si sa se angajeze in managementul terenurilor, inclusiv in achizitionarea de terenuri si apoi vanzarea acestora. Administratia publica locala este responsabila cu realizarea infrastructu-rii si finantarea unor servicii, ea fiind “administratorul unic” al domeniului administrativ.

Domeniul administrativ reprezinta totalitatea bunurilor mobile si imobile apartinand unei autoritati a administratiei publice locale, acestea clasificandu-se in bunuri proprietate publi-ca si bunuri proprietate privata. Proprietatea este o institutie juridica, iar domeniul reprezinta o totalitate de bunuri care fac obiectul proprietatii.

Domeniul public reprezinta totalitatea bunurilor publice, sau acele bunuri din patrimo-niul cultural national care prin natura lor sau potrivit legii, sunt afectate unei utilitati publice de uz sau interes public, utilizate direct sau in cadrul unui serviciu public si sunt aparate in scopul conservarii lor permanente, in conformitate cu normele dreptului administrativ.

Bunul public, intr-o definire destul de generala, este acel bun de care beneficiaza toti in-divizii.

Principalele caracteristici ale bunurilor publice sunt:

-oferta pentru bunul public este neconcurentiala, in sensul ca, la un anumit cost al bunului, un consumator aditional nu va afecta beneficiile obtinute de consumatorii deja existenti.

-bunurile publice sunt considerate neexclusiviste, in sensul ca accesul la ele nu se face prin intermediul pretului, ca in cazul bunurilor private, fapt ce permite tuturor consumato-rilor sa beneficieze de astfel de bunuri.

Avand in vedere aceste aceste doua trasaturi, se poate face distinctia intre bunurile pub-

lice si cele private, considerand ca acestea din urma nu satisfac nici una dintre caracteristicile prezentate anterior.

Astfel, bunurile private sunt vandute acelora care isi permit sa plateasca pretul pietei pentru a intra in posesia lor, pretul pietei fiind cel care exclude anumiti consumatori.

Pe de alta parte, datorita trasaturii de concurentialitate, vor exista consumatori care isi vor permite sa plateasca pretul pietei, dar care nu vor putea putea achizitiona bunurile respective, datorita marimii limiate a ofertei.

Dintr-un alt punct de vedere, bunurile publice spre deosebire de cele private nu pot fi portionate intre diversi consumatori. Daca pentru un bun privat consumul total dintr-un anumit bun este suma unitatilor consumate de fiecare individ in parte, in cazul bunurilor publice con-sumul total va fi acelasi cu consumul individului X, cu consumul individului Y s.a.m.d.

In ceea ce priveste regimul juridic al bunurilor care fac parte din domeniul public putem spune ca acestea sunt:

-inalienabile, adica nu pot fi instrainate, deci nu se poate face un act de transferare a proprietatii atata timp cat ele sunt afectate interesului general, dar legea prevede ca ele pot fi inchiriate sau concesionate;

-insesizabile, adica se are in vedere faptul ca aceste bunuri nu pot fi supuse executarii silite, asupra lor nefiind posibila constituirea unei garantii reale, astfel ele nu pot fi grevate de ipoteci, servituti sau drepturi reale;

-imprescriptibile, ceea ce inseamna ca nu pot fi dobandite de alte persoane prin uzucapiune sau prin afectul posesiunii de buna credinta asupra bunurilor mobile.

Dreptul de proprietate publica se poate dobandi fie pe cale naturala, fie prin achizitii publice sau prin acte de donatie sau legat acceptate de Guvern, consilii judetene sau consilii locale, dupa caz, si prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatii admi-nistrative teritoriale in domeniul public al acestora. Incetarea dreptului de proprietate publica apare atunci cand bunul a fost trecut in domeniul privat sau in cazul in care aceasta a disparut.

Domeniul public este susceptibil nu numai de utilizari in comun, ci poate face obiectul unor utilizari private in care acestea sunt compatibile cu destinatia generala a domeniului public.

Domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunurile mobile si imobile care nu sunt afectate unui interes general, si nici unui serviciu public, si de aceea ele raman supuse normelor de drept privat.

Regimul juridic al utilizarilor private stabileste ca, acestea nu pot exista decat in urma unei autorizari prealabile din partea celui ce administreaza bunul, si intrucat ele reprezinta pentru beneficiarii lor o folosinta speciala, deosebita de cea comuna, in acest regim de drept public sunt supuse platii unor sume de bani care au in genere caracterul unor taxe, platite in schimbul unor prestatii de servicii speciale.

Rolul traditional al sectorului privat este acela al contractarii lucrarilor in infrastructura, locuinte si utilitati publice, al investitiilor si al finantarii anumitor activitati conexe acestora.

Serviciile publice , sunt activitatile de interes general asigurate de organisme publice sau private. Ele includ invatamantul public si educatia, serviciile utilitare si comunale(electricitate, apa, energie termica, curatenie, transport public etc.). Acestea sunt oferite gratuit la punctual de folosinta, ofertantii sunt in general monopoluri, publicul destinatar este greu de delimitat, intere-sul general sau majoritar este dificil de diferentiat in multitudinea de interese ce apar intr-o co-munitate umana.

Principalele trasaturi ale serviciilor publice sunt urmatoarele:

-intangibilitatea acestora, respectiv ele nu pot fi percepute sau evaluate cu ajutorul simturilor omenesti, inainte de-a fi cumparate;

-inseparabilitatea in timp si spatiu dintre prestarea serviciilor care are loc odata cu consumul lor;

-variabilitatea lor se manifestata prin imposibilitatea repetarii acestora in mod identic de la o prestatie la alta deoarece aceasta depinde de persoana care le furnizeaza, de dispo-zitia acesteia, de loc, de moment;

-perisabilitatea acestora, datorita faptului ca ele nu pot fi pastrate sau inventariate.

1.2.OBIECTIVELE PARTENERILOR

Obiectivele administratiei publice locale, sunt de doua tipuri:

a)Obiective externe organizatiei:

1) Apararea interesului public si a reputatiei administratiei publice;

2) Implementarea unor proiecte de mare amploare care sa raspunda planului politicilor se dezvoltare urbana;

3) Reducerea presiunilor exercitate asupra unor anumite functiuni urbane insuficient dezvoltate;

4) Imbunatatirea calitatii vietii din punct de vedere social si economic;

5) Valorificarea patrimonoului existent al orasului(cladiri si terenuri);

6) Realizarea unui ghid de colaborare cu sectorul privat care sa fie utilizat si in alte situatii;

b)Obiective interne organizatiei:

1) Mobilizarea de fonduri private pentru realizarea proiectelor;

2) Venituri suplimentare la buget;

3) Intelegerea modului de lucru al sectorului privat;

4) Facilitarea realizarii proiectului pentu evitarea intarzierilor fata de gra-ficul initial.

Obiectivele sectorului privat, sunt la randul lor de doua tipuri:

a)Obiective externe organizatiei:

1) Obtinerea profitului;

2) Cresterea reputatiei;

3) Coordonarea proiectului pentru a micsora riscurile si a mari profiturile.

b)Obiective interne organizatiei:

1) Mobilizarea fondurilor publice pentru cresterea credibilitatii proiectului

2) Posibilitatea de-a negocia cu sectorul public pentru a obtine facilitati fiscale;

3) Cresterea reputatiei de-a fi lucrat cu administratia publica;

4) Repartizarea echitabila a riscului proiectului.

1.3.DIMENSIUNILE PARTENERIATULUI

Parteneriatul public-privat reprezinta cooperarea intre institutii si organizatii din sectoare-le public si privat, cu scopul unui beneficiu comun, cooperare in care riscurile, costurile si profi-turile sunt distribuite proportional intre parteneri.

Cooperarea are doua dimensiuni:

1) o dimensiune politica, in care sunt articulate telurile comunitatii;

2) o dimensiune operationala, in care se da curs acestor teluri.

Scopul parteneriatului este de-a lega aceste dimensiuni astfel incit participantii sa contri-buie la beneficiul comunitatii, promovandu-si in acelasi timp propriile interese individuale sau organizationale.

1) Dimensiunea politica implica un proces ce produce un consens privind telurile comu-nitatii, acord asupra rolurilor institutiilor si suport pentru actiune.

2) Dimensiunea operationala, in care cooperarea poate lua trei forme:

-initiativa administratiei pentru facilitarea sau incurajarea activitatii private in interes public;

-initiativa privata pentru beneficiul public;

-joint-venture intre administratia publica si organizatiile private.

2.PROCEDURA DE INCHEIERE A CONTRACTULUI DE PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT

Raportate la conditiile juridice actuale, contractele de parteneriat public-privat sunt re-glementate de: -Ordonanta de Guvern nr.16 din 24.01.2002;

-Hotararea de Guvern nr.621 din 20.06.2002;

-Legea nr.470 din 09.07.2002;

-Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.15 din 20.03.2003;

-Legea nr.293 din 27.06.2003.

Procedura de incheiere a contractului de parteneriat public- privat implica parcurgerea mai multor etape obligatorii, dupa cum urmeaza:

-Initierea proiectului de parteneriat public-privat, avand mai multe faze:

1)elaborarea si aprobarea studiului de prefazibilitate de catre autoritatea publica;

2)elaborarea “documentului atasat la anuntul de intentie”;

3)constituirea comisiei de evaluare a scrisorilor de intentie de catre autoritatea publica si numirea ei prin ordin sau dispozitie dupa caz;

4)elaborarea si aprobarea criteriilor de evaluare, grilelor de punctaj si a modului de tratare a scrisorilor de intentie intarzaiate sau primite nesigilate si aprobarea acestora prin ordin sau dispozitie de catre conducatorul autoritatii publice;

5)publicarea anuntului de intentie;

6)distribuirea, fara plata, a documentului atasat la anuntul de inten-tie;

7)primirea si inregistrarea plicurilor ce contin scrisorile de intentie elaborate de investitorii interesati;

8)convocarea comisiei de evaluare si deschiderea plicurilor conti-nand scrisorile de intentie in prezenta tuturor membrilor comisiei;

9)evaluarea scrisorilor de intentie si a documentelor anexate la acestea;

10)intocmirea raportului de evaluare , adjudecarea si prezentarea acestuia autoritatii publice spre aprobare;

11)invitarea investitorilor selectati la negociere si semnarea acor-dului de proiect.

-Realizarea acordului de proiect;

-Negocierea contractului.

2.1.INITIEREA PROIECTULUI DE PARTENERIAT

Initiativa proiectului de parteneriat public-privat apartine autoritatii publice si ea implica intocmirea de catre aceasta a unui studiu de prefezabilitate, precum si publicarea anuntului de intentie a proiectului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a.

Studiul de prefezabilitate reprezinta documentatia care fundamenteaza necesitatea si oportunitatea realizarii unei investitii si care cuprinde principalele informatii tehnice, economice si financiare ale proiectului public-privat.

De asemenea, studiul de fezabilitate identifica principalele elemente de impact generate prin realizarea proiectului public-privat. Elaborarea acestuia cade in sarcina autoritatii publice, dar daca aceasta nu detine capacitatea organizatorica si tehnica pentru elaborarea studiului de prefezabilitate, se poate apela la serviciile unei societati comerciale specializate.

Studiul de prefezabilitate se aproba de autoritatea publica in conformitate cu regulamen-tele proprii de organizare si functionare.

Referitor la “anuntul de intentie”, fata de respectarea cerintei legale, autoritatea publica poate publica acelasi anunt prin mass-media (in ziare locale, centrale si in presa de specialitate) pentru a mari cercul de posibili ofertanti.

Este permis sa transmita simultan un exemplar al anuntului catre eventualii candidati cunoscuti ca avand capacitatea de-a indeplini cerintele proiectului public-privat.

La cererea potentialilor investitori, autoritatea publica este obligata sa distribuie “docu-mentul atasat” tuturor celor interesati. Este recomandabil ca autoritatea publica sa organizeze in-talniri pregatitoare cu partile interesate.Aceste intalniri pot avea ca unic scop prezentarea de catre autoritatea publica a intentiilor si necesitatilor sale in legatura cu proiectul.

La anuntul de intentie se ataseaza un document numit “document atasat la anuntul de intentie” ale carui scopuri sunt:

-avizarea formala a potentialilor investitori cu privire la proiectul public- privat si la serviciile pe care autoritatea publica se asteapta sa le gaseasca pe piata;

-informarea potentialilor investitori despre programul de implementare vizat, criteriile de evaluare si pasii care urmeaza sa fie efectuati in implementare;

-primirea, pe baza acestuia, a scrisorilor de intentie din partea investitori-lor potentiali, cara sa permita autoritatilor publice sa isi formuleze un punct de vedere privind investitorii capabili sa realizeze proiectul public-privat cit mai aproape posibil de obiectivele proiectului.

Documentul atasat trebuie sa furnizeze informatii suficiente si coerente pentru ca potentialii investitori sa prezinte scrisori de intentie complete, pe baza carora autoritatea publica sa faca o selectie fundamentata.

Documentul atasat trebuie sa contina informatii suficiente pentu a permite investitorilor potentiali sa isi formuleze un punct de vedere in ceea ce priveste capacitatea tehnica, economica si financiara necesara pentu realizarea proiectului public-privat si, totodata, sa ofere clarificari asupra riscului proiectului si modului in care se va face distibutia riscurilor intre autoritatea publica si investitor.

Documentul atasat trebuie sa includa cel putin :

a)o scurta descreiere a autoritatii publice initiatoare, impreuna cu atibutiile si responsabilitatile sale legate de proiectul public-privat;

b)o descriere sumara a proiectului public-privat, a obiectivelor sale si a modului in care se incadreaza in strategia si prioritatile autoritatii publice;

c)propunerea de distributie a riscurilor de proiect(matricea de distributie a riscurilor);

d) detalii privind categoria si tipurilre de bunuri si servicii care trebuie sa

le furnizeze investitorul in cadrul proiectului public-privat;

e)calendarul proiectului public-privat, incluzand datele momentelor cheie pentru implementarea proiectului;

f)restrictiile specifice relevante, incluzand nivelul de finantare din partea autoritatii publice, daca este cazul;

g)principiile comerciale aplicabile, incluzind mecanismele de plata propu-se in cadrul proiectului public-privat(pana la nivelul la care acesta a fost deja previzionat de autoritatea publica);

h)detalii privind baza de evaluare a scrisorilor de intentie care trebuie sa acopere, fara a se limita la aceasta, urmatoarele:

-performantele anterioare ale investitorului in realizarea de proiec-

te similare;

-balanta capacitatilor si expertizei membrilor asociatiei de investi-tori, precum si capacitatea acestora de-a lucra impreuna;

-capacitatea investitorului de-a indeplini cerintele financiare ale proiectului public-privat;

-probitatea demonstrata a fiecarui membru in asociatia de investiti-tori.

i)termenii si conditile generale ale documentului atasat, incluzand:

-o declaratie a autoritatii publice, din care sa reiasa clar faptul ca aceasta isi rezerva in mod exclusiv si necontestabil dreptul de a nu continua proiectul public-pri-vat;

-declararea faptului ca autoritatea publica nu va rambursa nici unuia dintere investitorii participanti la selectie costurile realizete de acestia ca urmare a pregati-rii scrisorilor de intentie sau altor activitati desfasurate pe timpul negocierilor;

-detalii privind modul in care vor fi protejate drepturilre de propri-etate intelectuala mentionate in scrisoarea de intentie si anexele sale. In mod obisnuit, autoritatea publica trebuie sa dea garantii ca informatiile prezentate de ofertant in scrisoarea de intentie nu vor fi divulgate;totusi autoritatea publica isi rezerva dreptul de-a utiliza unele comentarii ale investitorilor in etapele urmatoare de pregatire a proiectului public-privat;

-declararea faptului ca autoritatii publice nu i se poate cere si aces-ta nu are intentia de-a da nici un fel de relatii privind documente sau informatii extrase din dosa-rele celorlalti ofertanti, ci numai date referitoare la propria oferta;

-formatul, data si locul primirii scrisorilor de intentie;

j)informatiile pe care investitorii trebuie sa le prezinte in raspunsul lor,

acestea incluzand cel putin:

-detalii privin investitorul, inclusiv detalii pentru fiecare membru

al asociatiei de investitori, daca acesta este o asociere, natura si forma relatiei dintre acestia si conditiile generale ale acordului dintre acestia, in cazul in care investitorul intentioneaza sa for-meze o companie de proiect;

-o imagine generala a propunerii de abordare a proiectului public-privat, numai la nivelul necesar pentru a garanta faptul ca orice solutie creativa a investitorului va fi inclusa in acordul de proiect si pentru a demonstra ca investitorul intelege cerintele autori-tatii publice;

-informatii privind experienta si capacitatea investitorului si de asemenea justificarea posibilitatii de satisfacere a cerintelor proiectului;

-detalii privind pozitia financiara a fiecarui membru al asociatiei de investitori, precum si posibilele surse de financiare colaterale, daca este cazul;

-informatii privind cerintele de confidentialitate si eventualele po-

sibile conflicte de interese;

-confirmarea ca nici investitorul si nici membrii asociatiei de investitori nu au un conflict de interese actual sau potential;

-evidenta/dovata capacitatii investitorului de-a gestiona nivelul propus de alocare a riscurilor.

Atat anuntul de intentie, cat si documentul atasat sunt supuse aprobarii conducatorului autoritaii publice. Acesta avizeaza si programul de desfasurare a procesului de selectie, comisia de evaluare a scrisorilor de intentie, criteriile de evaluare, grilele de punctaj si modul de tratare a scrisorilor de intentie intarzaiate sau primite nesigiliate.

In termen de 60 de zile de la data publicarii intentiei de initiere a unui proiect de partene-riat public-privat, autoritatea publica primeste scrisori de intentie din partea investitorilor intere-sati.

Dupa 30 de zile de la expirarea termenului anterior, autoritatea publica va selectiona cele mai bune oferte exprimate in termeni tehnici, economici si financiari de catre investitori. Daca nu se primesc scrisori de intentie in termenul legal, proiectul poate fi reluat numai prin initierea unei noi proceduri complete.

In limita termenului specificat in anuntul de intentie, investitorii transmit autoritatii pub-lice scrisorile de intentie.

Evaluarea scrisorilor de intentie este facuta de o comisie de evaluare numita de autorita-tea publica, fiind compusa din specialisti din cadrul autoritatii publice. Prin aceiasi decizie este numit si presedintele comisiei.

Comisia poate fi completata si cu specialisti din afara autoritatii initiatoare, dar printre persoanele desemnate trebuie sa se numere cel putin un specialist tehnic, financiar si un consilier juridic specializat in contracte comerciale.

Daca doreste, autoritatea publica poate opta pentru utilizarea unor agenti economici sau consultanti de specialitate, pe baza de contract, in vederea intaririi capacitatii de evaluare a co-misiei. Desemnarea acestora se face prin selectie de oferte.Toate persoanele nominalizate in comisia de evaluare vor depune o declaratie formala de impartialitate si una de confidentialitate.

Membrii comisiei de evaluare sunt indemnizati de autoritatea publica, intr-un cuantum stabilit prin decizia acesteia de numire a comisiei de evaluare, in limita sumelor prevazute in bugetul autoritatii publice cu aceasta destinatie.

Tentativa investitorilor de-a influenta unul sau mai multi membri ai comisiei de evaluare conduce automat la eliminarea investitorului in cauza, din procesul de analiza si selectie.

La data si ora stabilite comisia de evaluare se intruneste in vederea deschiderii scrisorilor de intentie. Desfasurarea procesului de deschidere a scrisorilor de intentie este descrisa intr-un proces-verbal de sedinta semnat de toti membrii prezenti la deschidere. La sedinta de deschidere a scrisorilor de intentie nu pot participa decat membrii nominalizati in decizia de numire; acestia trebuie sa participe personal, reprezentarea membrilor de catre alte persoane nefiind permisa.

Evaluarea scrisorilor de intentie se face de catre fiecare membru al comisiei pe baza criteriilor de evaluare si a grilelor de punctaj aprobate de autoritatea publica. Examinarea scrisorilor de intentie in afara locului desemnat in mod expres pentru aceasta activitate este interzisa.

In termen de 30 de zile de la data limita de depunere a scrisorilor de intentie, comisia de evaluare este obligata sa se intruneasca pentru finalizarea procedurii de selectie si intocmirea recomandarilor sale catre autoritatea publica.

Rezultatul evaluarii si recomandarile propuse de comisie sunt mentionate intr-un proces verbal de evaluare a scrisorilor de intentie, redactat si semnat de toti membrii comisiei si aprobat de autoritatea publica. Acest proces-verbal de evaluare va include lista investitorilor selectionati si motivele neselectionarii celorlalti investitori.

Decizia comisiei de evaluare se adopta cu majoritatea calificata a doua treimi din numa-rul membrilor sai, presedintele comisiei de evaluare avand drept de veto.

Procedura de selectionare a investitorilor eligibili are la baza principiul competitiei libere intre potentialii investitori.

Evaluarea candidaturilor investitorilor se face strict in concordanta cu un set de criterii precis cuantificabile, stabilit si aprobat de autoritatea publica si precizat atat in documentul atasat

cat si in anuntul de intentie.

Comisia de evaluare a scrisorilor de intentie este obligata sa pastreze confidentialitatea absoluta a tuturor informatiilor si continutului tuturor documentelor puse la dispozitie de investi-tori. Pe tot parcursul procesului de evaluare membrii comisiei de evaluare trebuie sa faca dovada unei probitati morale si profesionale absolute, asumata prin declaratii de confidentialitate si im-partialiate.

2.2.REALIZAREA ACORDULUI DE PROIECT

Pe baza selectiei scrisorilor de intentie exprimate autoritatea publica incheie cu fiecare

dintre investitorii care indeplinesc conditiile continute in anunt cate un acord de proiect. Acesta defineste precis obligatiile si drepturile fiecarei parti, precum si modalitatile de stingere reciproca a obligatiilor.

La fiecare acord de proiect se anexeaza scrisoarea de intentie a investitorului impreuna cu documentele atasate prezentate de investitor, anexa care devine parte integranta a acestui acord.

Pentru negocierea conditiilor de realizare a proiectului, pe baza clauzelor acordului de proiect si a studiului de prefezabilitate, autoritatea publica numeste una sau mai multe comisii de specialisti care sa analizeze toate aspectele economice, financiare, tehnice si juridice ale proiec-tului. Membrii numiti in comisia de negociere, nu pot fi revocati sau inlocuiti pe parcursul nego-cierilor.

Concomitent cu negocierile purtate cu investitorii, autoritatea publica elaboreaza studiul de fezabilitate al proiectului.

In situatia in care autoritatea publica detine un studiude fezabilitate elaborat cu mai mult de un an inainte sau elaborat in baza altor prevederi legale, aceasta trebuie sa realizeze o reactua-lizare a acestuia. Volumul revizuirii depinde de la caz la caz si trebuie sa acopere cel putin:

a) actualizarea estimarilor initiale prin corectarea elementelor care justifica necesitatea proiectului public-privat;

b) actualizarea balantelor cost-beneficiu;

c)completarea stadiului existent.

Revizuirea studiului de fezabilitate se face de catre un consultant independent pe baza termenilor de referinta elaborati si aprobati de autoritatea publica.

Studiul de fezabilitate reprezinta documentatia care cuprinde justificarea tehnica si economica a proiectului public-privat, precum si caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici ai acestuia si contine dovezi ca:

a) proiectul este realizabil;

b) au fost luate in considerare toate alternativele de realizare a proiectului;

c) in cazul in care va fi realizat, proiectul raspunde cerintelor si politicilor autori-tatii publice;

d)proiectul beneficiaza de inchidere financiara si in cazul in care costul proiectu-lui nu poate fi acoperit din venituri, care este sarcina financiara a autoritatii publice, cu incadra-rea in prevederile legale.

Studiul de fezabilitate trebuie sa acopere intr-o maniera cantitativa principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, institutionale si de mediu ale proiectului public-privat si trebuie sa identifice, sa defineasca si sa cuantifice in termeni financiari riscurile de proiect, gene-randu-se totodata matricea preliminara de repartitie a riscurilor de proiect.

Studiul de fezabilitate este elaborat de autoritatea publica, dar ea poate apela la consul-tanti independenti in vederea elaborarii acestuia.

Continutul generic al termenilor de referinta pentru elaborarea studiului de fezabilitate este urmatorul:

a) generalitati - se descriu contextul general si principalele obiective ale proiectului public-privat;

b) scop si obiective – descrierea problemei/problemelor de rezolvat;

c) domeniul acoperit de serviciile solicitate – decrierea activitatilor pe care trebuie sa le efectueze consultantul si modul in care va fi utilizata informatia;

d) organizare, implementare – procedurile de monitorizare, revizuire si evaluare a activitatii consultantului, precum si modul in care progreseaza studiul;

e) calificarea consultantului – capacitatea si experienta ceruta consultantu-lui si expertilor acestuia;

f) rapoarte – numarul de rapoarte de faza si finale care trebuie prezentate de consultant si termenele de prezentare;

g) resurse disponibile – orice fel de de contributie a autoritatii publice la elaborarea studiului de fezabilitate;

h) programul de lucru – programul de lucru propus de autoritatea publica, cu mentionarea datelor relevante pentru fiecare etapa;

i) localizarea activitatii – locul unde se desfasoara activitatea consultant-tului;

j) buget – o indicatie a bugetului disponibil pentru consultanta;

k) alte informatii relevante – modul in care se face selectia, alte conditii speciale.

Autoritatea publica nominalizeaza un comitet de coordonare si supervizare a elaboararii studiului de fezabilitate. Membrii comitetului de coordonare si supervizare sunt numiti de autori-tatea publica din cadrul specialistilor proprii, la care se pot adauga experti de specialitate din afa-ra autoritatii publice, in functie de necesitati.

Principalele atributii ale acestui comitet sunt:

1) facilitatea accesului la documente, rapoarte, baze de date, masu-ratori si in general, la orice informatie disponibila care ar putea servi la elaborarea studiului de fezabilitate;

2) facilitarea contractelor consultantilor cu alte autoritati publice si cu terti;

3) analizarea fiecarui raport intermediar si a raportului final, pre-cum si formularea observatiilor si propunerilor de modificare;

4) avizarea indeplinirii de catre consultant a activitatilor desfasura-te in fiecare faza;

5) intocmirea unui raport de avizare a finalitatii studiului de feza-bilitate si prezentarea acestuia autoritatii publice.

Studiul de fezabilitate va cupride cel putin analiza urmatoarelor elemente:

Aspecte generale:

a)      obiectivele pe termen lung, mediu si imediat ale proiectului

public-privat;

b) contributia proiectului public-privat la atingerea politicilor si prioritatilor in domeniu ale autoritatii publice;

c) identificarea beneficiarilor proiectului public-privat;

d) examinarea tuturor optiunilor rezonabile;

e) identificarea si descrierea tuturor riscurilor de realizare a pro-iectului public-privat, masurile care trebuie luate pentru reducerea lor si modul de distribuire a acestor riscuri intre investitor si autoritatea publica.

2. Fezabilitatea tehnica:

a) modul in care proiectul public-privat poate fi realizat in conditi-ile definite;

b) eficienta, siguranta si abordabilitatea standardelor propuse pen-tru proiectul public-privat;

c) abordabilitatea si eficienta costurilor pentru tehnologia propusa in cadrul proiectului public-privat;

d) analiza tuturor elementelor luate in calcul pentru o buna operare si intretinere a infrastructurii si echipamentului cuprins in proiectul public-privat.

3. Fezabilitatea economica si financiara:

a) abordabilitatea financiara a proiectului public-privat;

b) perioada de recuperare a investitiei;

c) calculul profitului estimat pentru investitor;

d) cuantumul tarifelor percepute de la utilizatori;

e) cuantumul contributiei autoritatii publice la inchiderea financiara a proiectului public-privat;

f) justificarea implicarii financiare directe a autoritatii publice pe baza beneficiilor indirecte;

g)analiza proiectiilor financiare in raport cu cerintele autoritatii publice.

4. Aspecte de mediu:

-impactul proiectului public-privat asupra mediului si costul masu-rilor de eliminare sau de reducere semnificativa a acestui impact.

5. Aspecte sociale:

a) identificarea grupurilor sociale afectate negativ si pozitiv de realizarea proiectului public-privat si cuantificarea acestor efecte;

b) costul pierderilor la nivel de grupuri sociale si modalitatile de acoperire ale acestora;

c) analiza si cuantificarea impactului pozitiv asupra structurii si ocuparii fortei de munca.

6. Aspecte institutionale:

a) identificarea aranjamentelor institutionale necesare pentru rea-lizarea proiectului public-privat;

b) stabilirea relatiilor dintre autoritatea publica si investitor, inclu-siv analiza de oportunitate pentru crearea unei companii de proiect.

Pe baza continutului studiului de fezabilitate si a rezultatelor negocierilor autoritatea pub-lica va continua negocierile cu investitorii.

2.3.NEGOCIEREA CONTRACTULUI DE PARTENERIAT

Parteneriatul public-privat, privit ca act juridic este un contract administrativ, fiind in-cheiat de o persoana publica si identificat prin intermediul unui criteriu alternativ, si anume exis-tenta unor clauze derogatorii de la dreptul comun sau participarea contractantilor la executarea aceluiasi serviciu public, care, fara deosebire , este supus in primul rand principiilor generale ale contractelor din dreptul privat, dar si unor principii si norme din dreptul administrativ.

Pentru existenta contractului administrative trebuiesc indeplinite mai multe conditii:

-acordul de vointa intre administratie si particulari;

-scopul sa fie crearea a noi obligatii juridice pentru prestarea unui servi-ciu in schimbul unei remuneratii;

-prestatia sa fie destinata functionarii unui serviciu public;

-partile sa fi inteles intr-o prevedere concreta sa se supuna unui regim de drept public;

-inegalitatea partilor;

-dreptul de-a lua masuri unilaterale;

-aplicarea teoriei impreviziunii.

In “Dictionarul de administratie publica” notiunea de contract administrative este definita ca fiind ”forma specifica a contractului caracterizata prin faptul ca se incheie de o autoritate a ad- ministratiei publice si are ca obiect folosinta bunurilor din domeniul public sau privat al unitati-lor administrative-teritoriale.”

In functie de natura fiecarui obiectiv de investitii pentru care se incheie parteneriatele public-privat se va selecta tipul adecvat de contract. Trebuie tinut seama ca in general autoritatea publica locala nu participa nemijlocit la managementul activitatii economice, prin urmare nu are control direct asupra veniturilor si cheltuielilor. In acest caz structura care genereaza maxim de venit pentru autoritatea publica este un contract prin care se incaseaza o suma fixa plus o cota din profit.

2.3.1.TIPURI DE CONTRACTE

Conform reglementarilor legale, pot fi incheiate urmatoarele tipuri de contracte de parteneriat public-privat:

- contracte cu pret fix;

- contracte cu valoare variabila calculata pe baza de preturi unitare;

- contracte tip cost plus remuneratie;

- contracte pe faze de realizare.

Un contract cu pret fix se utilizeaza atunci cand managementul si operarea bunului pub-lic sunt relativ simple, predictibile si certe. Detaliile lucrarilor si serviciilor sunt stipulate in ane-xele la contract si se refera la standarde, specificatii, desene si altele asemenea. Totodata in con-tract se introduc mecanisme clare de masurare a nivelului de performanta atins in operare.

Un contract cu valoare variabila calculata pe baza de preturi unitare are in vedere unitati de servicii si facilitati. Standardele si specificatiile identifica nivelul de servicii asigurate sau de facilitati generate.

Un contract tip cost plus remuneratie se aplica atunci cand domeniul acoperit de pro-iectul public-privat nu poate fi definit de la inceput, cum ar fi, de exemplu, cantitatile de lucrari sau de servicii furnizate. In mod normal investitorul negociaza o marja de profit sau o remunera-tie, iar autoritatea publica controleaza costurile direct sau prin reprezentant.

Un contract pe faze de realizare se aplica in cazul proiectelor public-private complexe sau in cazul in care facilitatile si serviciile nu sunt bine definite. In acest caz investitorul agreeaza un pret fix sau un pret unitar in combinatie cu detaliile lucrarilor de efectuat in fiecare faza.

Alegerea contractului optim trebuie sa tina seama si de tipul de proiect de parteneriat public-privat caruia i se aplica.

Contractele de parteneriat public-privat se incadreaza in unul dintre urmatoarele tipuri principale:

a) proiectare-constructie-operare(DBO)-un contract intre autoritatea publica si investitor, in care proiectarea(incepand cu faza de proiect tehnic), constructia si exploatarea sunt transferate investitorului pe o durata de maximum 50 de ani. Contractul poate include si finan-tarea proiectului public-privat de catre investitor. Contractul poate prevedea faptul ca investito-rul asigura si servicii prin intermediul proiectului public-privat. La finalizarea contractului bunul public este transferat, cu titlu gratuit, autoritatii publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie;

b) constructie-operare-reinoire(BOR)-un contract in care investitorul isi asuma finantarea, constructia si costurile pentru operarea si intretinerea bunului public, pe o durata de maximum 50 de ani. Investitorului i se permite sa perceapa, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, tarife corespunzatoare pentru utilizarea bunului public pentru o perioada stabilita. In acest mod investitorul poate sa recupereze investitia si sa finanteze intretinerea si poate sa asigu-re un profit rezonabil. Aceste niveluri de tarifare sunt stabilite in prima oferta a investitorului.

Ulterior investitorului i se permite sa renegocieze nivelul de tarifare la reinoirea dreptu-lui de exploatare a facilitatii pentru o noua perioada, la expirarea perioadei stabilite initial, daca aceasta a fost mai mica de 50 de ani. Durata totala a contractului initial si a noii perioade nu poa-te depasi 50 de ani in total. La finalizarea contractului bunul public este transferat, cu titlu gratu-it, autoritatii publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie;

c) constructie-operare-transfer(BOT)- un contract in care investitorul isi asuma constructia, incluzand finantarea, exploatarea si intretinerea unui bun public. Investitorului i se permite sa perceapa tarife de utilizare pentru a-si recupera investitia si a-si acoperi costurile de intretinere, inclusiv pentru a obtine un profit rezonabil. La finalizarea contractului, bunul public este transferat, cu titlu gratuit, autoritatii publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau obli-gatie;

d) leasing-dezvoltare-operare(LDO)- un contract incheiat intre autoritatea publi-ca si investitor, in care investitorul preia in leasing un bun public existent (avand inclusiv dreptul de a obtine venituri din furnizarea anumitor servicii), pentru o perioada care nu poate depasi 50 de ani. In acest tip de contract investitorul nu este obligat sa investeasca in bunul public. La fina-lizarea contractului bunul public este transferat, cu titlu gratuit, autoritatii publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie;

e) reabilitare-operare-transfer(ROT)- un contract intre autoritatea publica si investitor, in care bunul public este transferat investitorului. Investitorul finanteaza, reabiliteaza, opereaza si intretine bunul public pentru o anumita perioada, care nu poate depasi 50 de ani. Du-pa aceasta perioada bunul public este transferat, cu titlu gratuit, autoritatii publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie.

Fata de tipul ”clasic” de contract PPP, prezentat anterior cu toate variantele sale, forme ale parteneriatului public-privat, sunt imbracate si de contractele de tip:

-“asociere prin aport la capitalul social”;

-“asociere in participatiune”.

Contractele de tipul:“asociere prin aport la capitalul social” se refera la contractele administrative prin care autoritatile administratiei locale participa cu capital social alaturi de un partener privat, la infiintarea unei societati comerciale, avand ca scop declarat:cistigul de efici-enta in furnizarea unui serviciu public sau suplimentarea productiei de bunuri publice.

Acest tip de contract este reglementat prin :

-Legea 31 din1990-privind societatile comerciale;

-Legea 189 din 1998-privind finantele locale;

-Legea 215 din 2001-privind administratia publica locala.

In ceea ce priveste contractele de tipul:”asociere in participatiune”, se refera la asocie-rea dintre autoritaile administratiei locale si un partener privat in vederea infiintarii unui serviciu public sau pentru producerea unui bun public.

Reglementarile legale care stau la baza incheierii acestui tip de contract sunt:

- Legea 189 din 1998-privind finantele locale;

- Legea 215 din 2001-privind administratia publica locala;

-Codul Comercial.

Contractul de parteneriat public-privat in forma negociata este supus spre aprobare auto-ritatii publice, potrivit competentelor si atributiilor legale ale acesteia, inainte de semnare.

2.3.2.CONTINUTUL STANDARD AL CONTRACTULUI

Continutul standard al contractului de parteneriat public-privat este compus din :

a) Termeni generali:

-partile semnatare;

-scopul contractului;

-durata contractului;

-inceperea contractului;

-drepturi de proprietate;

-confidentialitate;

-drepturi de exploatare a bunului public.

b) Termeni specifici:

-incredintarea realizarii proiectului public-privat;

-termeni de plata;

-libertate comerciala;

-modificari in proiect;

-achizitionarea de terenuri;

-drepturi de exclusivitate;

-compensari;

-regimul taxelor si impozitelor;

-garantii speciale;

-transferul bunurilor publice;

-garantii financiare si de risc valutar;

-interdictii de substitutie a partilor semnatare;

-monitorizarea proiectarii, constructiei si exploatarii proiectului public-privat;

-dreptul utilizatorilor;

-cazuri de suspendare sau de incetare anticipata a contractului;

-proceduri de legatura si comunicare;

-revizuirea documentelor;

-compania de proiect;

-calculul amortizmentelor;

-mecanisme de finantare si auditare financiara pe durata de functionare a proiectului public-privat;

-proceduri de urmarire a realizarii obiectivelor proiectului public-privat;

-modul de recuperare a investitiei de catre fiecare parte la contract;

-orice angajamente specifice ale partilor.

Contractul de parteneriat public-privat trebuie sa reflecte clar si fidel raportul juridic dintre autoritatea publica si partenerul privat pe intreaga durata de functionare a proiectului public-privat si este structurat in general pe doua sectiuni: sectiunea legala si conditii de proiect.

3.IMPLEMENTAREA PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT IN CADRUL MUNICIPIULUI ORADEA

Document realizat in anul 2002: “Strategia locala de dezvoltare durabila a municipiului Oradea”-elaborat in cadrul proiectului”Agenda 21”, proiect promovat la nivel international prin intermediul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare si al Agentiei Canadiene pentru Dezvoltare Internationala si coordonat la nivel national de Centrul National pentru Dezvoltare Durabila-stabileste principalele obiective ale dezvoltarii durabile a municipiului Oradea:

1)Dezvoltarea infrastructurii de baza(apa, electricitate, energie termica, distributie gaze, cai de transport) si asigurarea accesului neingradit al populatiei si a consumatorilor industriali la aceasta infrastructura;

2)Protectia mediului;

3)Regenerarea urbana( regenerarea capitalului natural, precum si reabilitarea urbana prin refacerea si dezvoltarea centrului istoric, a cladirilor istorice aflate in afara perimetrului istoric delimitat);

4)Accesul la locuinta;

5)Imbunatatirea starii de sanatate;

6)Reducerea saraciei;

Prin intermediul Planului Local de Actiune-instrument de planificare si implementare-care contine un set de politici pe domenii de activitate ce se aplica intr-un termen determinat, se urmareste realizarea obiectivelor principale fixate in cadrul strategiei.

Astfel, implementarea proiectelor ale caror obiective se regasesc intre primele trei obiec-tivele principale 1,2 si 3 este facuta in mod direct de catre Primaria Municipiului Oradea, prin intermediul serviciilor sale de specialitate.

In ceea ce priveste proiectele ale caror obiective se regasesc in al patrulea obiectiv princi- pal 4, acestea sunt implementate indirect, prin intermediul Administratiei Patrimoniului Imobili-ar.

Proiectele cu caracter social, ale caror obiective se regasesc printre obiectivele principale 5 si 6 sunt implementate indirect, prin intermediul Administratiei Social Comunitare Oradea.

Administratia Patrimoniului Imobiliar cit si Administratia Social Comunitara Oradea, sunt institutii direct subordonate autoritatilor administratiei publice locale.

3.1.DEZVOLTAREA INFRASTRCTURII DE BAZA

3.1.1.DOMENIUL ENERGETIC

Datorita importantei strategice a sectorului energetic in dezvoltarea pe baze durabile a economiei comunitatii locale, evolutia acesteia trebuie conturata printr-o strategie nationala bazata pe demonopolizarea in producerea de energie cit si prin promovarea concurentei pe piata de energie.

Municipiul Oradea, este alimentat cu energie electrica din Sistemul Energetic National. Productia de energie electrica este realizata de una dintre cele doua Centralele Electro-Termice existente, respective de catre C.E.T. I, cu o putere instalata de Pi=205 MW, C.E.T.-ul II aflandu-se in conservare.

Necesarul de putere a consumatorilor este acoperit de 6 statii de transformare, amplasate relativ uniform. Liniile de inalta tensiune, dublu circuit, sunt preponderante in zonele cu circula-tie redusa. Reteaua de medie tensiune este in lungime de 273,4 km fapt care situeaza municipiul Oradea, printre orasele bine dotate cu retele electrice.

Reteaua de joasa tensiune(380/220 V) este destinata consumatorilor casnici si neindustri-ali, precum si iluminatului public. Distributia energiei electrice in zonele centrale, precum si in cartierele de blocuri se face prin cabluri subterane din aluminiu, restul retelei de joasa tensiune este de tip aerian(30% din totalul retelei)

Municipiul Oradea are electrificate 98,7% din numarul total de locuinte. Comparativ cu celelalte orase din tara, consumul de energie electrica pentru scopuri casnice de 375 kWh/locui-tor este peste media pe tara, datorat gradului mare de dotare cu aparate electrocasnice.

Termoficarea municipiului Oradea este de tip centralizat cu prepararea agentului termic primar in C.E.T. I. Distributia se realizeaza printr-un sistem mixt, format din 5 retele magistrale.

Energia termica livrata consumatorilor sub forma de agent de incalzire si de apa calda menajera, este asigurata de 196 puncte termice si distribuita la punctele de consum printr-un sis-tem de conducte in lungime totala de 545 km.

In prezent, aproximativ 70% din totatul populatiei municipiului beneficiaza de serviciile societatii SC Electrocentrale SA in domeniul termoficarii.

Conditiile naturale favorabile, au determinat existenta in zona a unei surse de energie neconvetionala: apele geotermale. Zacamantul de ape geotermale a fost pus in evidenta la sfarsi-

tul anilor ‘60, iar intre anii 1970 si 1980, numarul sondelor forate a ajuns la 12.

Forajele aflate in exploatare, produc in regim artezian, cu debite cuprine intre 5-35 l/s si

temperaturi in capul de exploatare cuprinse intre 70-105°C.

Energia geotermala furnizata atinge 65 GWht/an, fiind utilizata pentru: incalzirea de spa-tii, preparare de apa calda menajera, incalzire sere, utilizari industriale, stranduri, etc.

Cantitatea de energie furnizata in prezent se situeaza mult sub potentialul zacamantului, datorita exploatarii arteziene si lipsei reinjectiei apei uzate termic.

Elaborat in anul 1998, studiul intitulat “Strategia Energetica a municipiului Oradea”, a furnizat mai multe variante cu privire la evolutia ulterioara a sectorului energetic local.

Dintre variantele propuse, s-a dovedit a fi viabila, cit si cu perspective reale de materiali-zare in viitorul apropiat, cea care prevede furnizarea energiei termice, partial de C.E.T. I, partial de gaze naturale si geotermie. Astfel, in zonele termoficate din municipiu, C.E.T.-ul I va repre-zenta principalul furnizor de energie termica, iar in zonele netermoficate, gazele naturale si apele geotermale vor fi principalii furnizori de energie termica.

Demersurile facute de administratia locala in vederea implementarii acestei variante, s-a desfasurat in mai multe etape, in decursul carora, parteneriatul public-privat s-a materializat sub forma contractelor de tip 1)“asociere prin aport la capitalul social”;

2)“asociere in participatiune”.

1) Municipiul Oradea, s-a numarat printre putinele orase transilvane care nu a beneficiat pana in prezent de avantajele utilizarii gazelor naturale.

Pentru a remedia aceasta deficienta, in anul 2001, Consiliul Local prin H.C.L.299/ 26.09.2001 a hotarat, constituirea unei societati comerciale de distributie a gazului metan, ca urmare a asocierii dintre Consiliul Local, prin aport la capitalul social si S.C.”Distrigaz-Nord”SA care in calitate de unic furnizor de gaze naturale in Transilvania, reprezenta actionarul principal in aceasta asociere.

Astfel, prin H.C.L.342/15.11.2001 se infiinteaza S.C.”Oradea Gaz” S.A. a carui obiect principal de activitate era:”achizitia si distributia gazului metan, precum si activitatea de dispece-rat, intretinere, verificare si reparatie a sistemului de distributie a gazelor naturale”.

Raportul de specialitate care a constituit materialul de dezbatere in cadrul sedintei cu care ocazie a fost hotarata infiintarea S.C.”Oradea Gaz” S.A., a prezentat urmatoarele obiective ale asocierii:1)protejarea intereselor legitime ale consumatorilor;

2)accesul la sistemul de transport si distributie;

3)transparenta preturilor si tarifelor gazelor naturale;

4)realizarea unui sistem de distributie in conditii de siguranta si eficienta;

5)asigurarea competitiei pe piata gazelor naturale;

6)asigurarea conditiilor de liberalizare a pietei gazelor naturale;

7)stimularea participarii sectorului privat al investitiilor.

Prin H.C.L.388/31.07.2002, Consiliu Local, a aprobat modificarea actului constitutiv al societatii, prin redenumirea societatii in S.C.”Distrigaz Vest S.A cit si modificarea structurii actionariatului S.C.”Distrigaz Vest S.A., ca urmare a cesionarii de catre S.C.”Distrigaz-Nord" S.A. a unui pachet de actiuni substantial catre o societate privata devenita astfel majoritara.

De asemenea, in aceeasi hotarare sunt modificate si obiectivele societatii initiale, respec- tiv sunt excluse obiectivele 5 si 6, din cele anterior mentionate, ca urmare a faptului ca ele nu pot fi realizate, avand in vedere faptul ca S.C.”Distrigaz Vest” S.A. este singura societate de specia-litate autorizata cu productia si distributia gazelor naturale in municipiul Oradea.

Ca urmare a aparitiei unor noi reglementari, respectiv a Legii 161 din 2003, actul consti-tutiv al S.C.”Distrigaz Vest”S.A. este modificat prin H.C.L.513/30.06.2003 si care stipuleaza printre altele si infiintarea unui “Grup de Interes Economic”.

Conform Raportului de Specialiate, dezbatut in cadrul sedintei, “Grupul de Interes Eco-nomic” are drept scop dezvoltarea si finantarea infrastructurii aferente activitatii de distributie a gazelor naturale in municipiul Oradea.

Pachetul majoritar de actiuni in cadrul acestui grup economic , este detinut de firme pri-vate, iar Consiliul Local detine 16% din capitalul social total.

In anul 2002, prin Hotararea de Guvern nr.104, cele doua centrale electrice de termofica-re, C.E.T.-ul I si C.E.T.-ul II au fost transmise din domeniul privat al statului si din patrimoniul S.C.Termolelectrica S.A. in domeniul public al Primariei Municipiului Oradea si in administra-rea Consiliului Local, fapt aprobat prin H.C.L.139/28.02.2002, avand ca si temei legal:

-Legea nr.136 din 1994, privind aprobarea O.G.29/29.07.1994

-Ordonanta Guvernului nr.29 din 1994, privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic;

-Legea nr.326 din 2001, privind serviciul public de gospodarie comunala;

-Legea nr.213 din 1998, privind proprietatea publica;

-Legea nr.215 din 2001, privind administratia publica locala;

-Legea 31/1990, privind societatile comerciale.

Ulterior, Consiliul Local, prin H.C.L.nr.145 / 25.04.2002, a preluat in administrare cen-tralele electrice de termoficare prin infiintarea unei societati comerciale sub denumirea de S.C.Electrocentrale S.A., avand ca si actionar fondator municipiului Oradea, reprezentat legal prin Consiliul Local.

Astfel, S.C. Electrocentrale S.A prin intermediul C.E.T.-ului I, produce agent termic sub forma de apa fierbinte si il distribuie prin cele 6 magistrale catre punctele termice aflate in admi-nistrarea R.A.Apaterm , unde are loc prepararea agentului termic de incalzire si al apei calde menajere, furnizate ulterior consumatorilor urbani.

Pentru eficientizarea activitatii in sectorul termoficarii, respectiv pentru realizarea unei administrari unitare in ceea ce priveste etapele de productie-transport-distributie a energiei termice conventionale, prin H.C.L.nr.311/24.04.2003 s-a dispus reorganizarea serviciului public de distributie a energiei termice, prin transformarea “Sectiei Termoficare-Distributie” din cadrul

R.A.Apaterm in punct de lucru al S.C.Electrocentrale S.A., care in prezent, administreaza intre-gul sistem de producere, transport si distributie a agentului termic de incalzire si a apei calde me-najere in cadrul municipiului.

Consiliul Local, detinind controlul strategic atit asupra S.C. Distrigaz Vest SA cit si asu-pra SC Eelectrocenrate SA a fost in masura sa stabileasca o colaborare stransa intre cele doua so-cietati, materializata prin H.C.L.305/27.06.2002, prin care a fost aprobat studiul de fezabilitate cu tema:”Trecerea cazanelor nr.1 si nr.2 de 165 t/h de la functionarea pe lignit la functionarea pe

Gaze naturale si realizarea retelei de gaz natural din incinta CET I Oradea”

In prezent, cazanul nr.1 functioneaza pe gaz, iar lucrarile pentru bransarea cazanului nr.2 sunt in faza de finalizare.

2)Zacamantul de ape geotermale existent la o adincime medie de 2400m si care se supra-pune intr-o masura destul de mare, la suprafata, cu limitele municipiului Oradea, este exploatat in regim artezian prin intermediul forajelor existente, de catre S.C.Transgex S.A. Aceasta societate de profil, detine licenta de exploatare a zacamantului pe o perioada de 20 ani, aceasta fiind emisa de A.N.R.M., in anul 1999.

Astfel, apa geotermala, reprezinta in anumite zone ale municipiului o sursa alternativa si nepoluanta de producere a energiei termice si a apei calde menajere.

Prin H.C.L.171/03.2003, Consiliul Local a aprobat o asociere in participatiune cu SC Transgex SA, pentru infiintarea unui serviciu public de interes local pentru producerea energiei geotermice si a apei calde menajere pe baza de apa geotermala-“Geoterm”.

Asfel, prin H.C.L.428/12.06.2003, a fost aprobat contractul de asociere dintre Consiliul Local si S.C.Transgex S.A., cit si rapoartele de evaluare ale mijloacelor fixe aduse ca si aport de fiecare partener in constituirea patrimoniului comun al asocierii.

Temeiul legal al acestei asocieri il reprezinta:

-Legea nr.215 din 2001, privind administratia publica locala;

-Legea nr.189 din 1998, privind finantele publice locale;

-Codul Comercial.

Serviciul public de interes local “Geoterm”, fara a detine personalitate juridica, functi-oneaza sub autoritatea Consiliului Local, avand ca si lider al asocierii S.C.Transgex S.A.

Obiectul principal de activitate il reprezinta: producerea si distributia energiei geotermice si a apei calde menajere pentru consumul populatiei si al agentilor economici.

3.1.2.DOMENIUL CAILOR DE TRANSPORT

Una dintre cele mai importante preocupari ale Primariei Municipiului Oradea o reprezinta infrastructura de drumuri, având în vedere rolul important pe care aceasta il are în dezvoltarea economico-sociala a orasului.

Actualmente, in municipiul Oradea, dintr-o retea stradala de 373 km, 219 km sunt strazi

modernizate iar 154 km sunt strazi nemodernizate.

Pentru a fi in masura sa realizeze in conditii optime obiectivele propuse cu privire la drumurile din municipiu, in anul 1999, Consiliul Local a hotarat asocierea Primariei Municipiului Oradea cu SC Drumuri Orasenesti SA-societate de profil in domeniu, prin incheierea unui contract de parteneriat public-privat, sub forma de asociere in participatiune.

Asfel, prin H.C.L.56/29.04.1999, a fost aprobata asocierea dintre Consiliul Local si S.C. Drumuri Orasenesti S.A., cit si rapoartele de evaluare ale mijloacelor fixe aduse ca si aport de fiecare partener in constituirea patrimoniului comun al asocierii.

Temeiul legal al acestei asocieri il reprezinta:

-Legea nr.69 din 1991, privind administratia publica locala;

-Legea nr.189 din 1998, privind finantele publice locale;

-Codul Comercial.

Aceasta asociere, fara a detine personalitate juridica, functioneaza sub autoritatea Consi-liului Local, avand ca si lider al asocierii S.C. Drumuri Orasenesti S.A.

Obiectul de activitate principal al acestei asocieri este:

-prestarea de servicii in domeniul constructiilor, intretinerii si reparatiilor de drumuri, strazi, platforme, alei, etc.

Pe baza datelor si rezultatelor obtinute în cadrul studiilor de circulatie intocmite, s-a realizat o prioritizare a lucrarilor de reabilitare a strazilor municipiului Oradea pe baza ratei interne de rentabilitate ( RIR) si a functionalitatii strazilor in reteaua stradala.

Aceste lucrari, vor asigura aducerea strazilor respective la nivelul solicitarilor de trafic la care sunt supuse, presupunând si lucrari de amenajare a unor intersectii, si reorganizarea circulatiei de-a lungul unor axe de circulatie, în vederea imbunatatirii circulatiei în municipiu.

Valoarea totala estimata pentru reabilitarea arterelor majore de circulatie si modernizarea strazilor a fost de peste 360 miliarde lei, investitia derulandu-se pe o perioada de 10 ani, lucrarile urmând a fi realizate în mai multe etape.

3.2.PROTECTIA MEDIULUI SI GOSPODARIREA DESEURILOR

Municipiul Oradea, cu o populatie de aproximativ 208.000 locuitori si care in anul 2001 a produs o cantitate de deseuri de 347.004 mc. depoziteaza in prezent deseurile menajere in depo-zitul de gunoi din Episcopia Bihor.

Capacitatea de depozitare este depasita, ceea ce genereaza un impact negativ asupra me-diului inconjurator, binecunoscut in special de locuitorii din zona limitrofa cit si de cei avizati.

Primaria isi propune ca in depozitul ecologic de deseuri ce se va construi sa fie depozitate si deseurile provenite din “zona mediana” a judetului cu o populatie totala de 382.049 locuitori,

cu conditia respectarii prevederilor legale privind colectarea si transportul acestora, existand astfel posibilitatea transformarii depozitului municipal intr-un depozit zonal.

Actualul depozit de gunoi al municipiului are capacitatea de depozitare depasita, el func-tionand de circa 20 de ani. In aceasta perioada de timp nu au fost efectuate nici un fel de lucrari de impermeabilizare a gropii, deseurile fiind depuse initial intr-o groapa de balastiera, ulterior extinzandu-se pe terenul limitrof.

Din Bilantul de Mediu si din Evaluarea Riscului rezulta ca depozitul constituie un focar puternic de infectie cu tinta asupra tuturor factorilor de mediu si a populatiei.

Dat fiind cele de mai sus cit si prevederile legislatiei in vigoare privind protectia mediului si gospodarirea deseurilor se impune executia unui depozit ecologic de deseuri. Depozitul va fi proiectat pe celule separate, durata minima a fiecarei celule va fi de 10 ani.

Depozitul ecologic de deseuri va fi constituit din doua celule:

1)O celula pentru deseuri nepericuloase ce include si deseuri menajere;

2)O celula pentru deseuri inerte.

In 1) este permisa depozitarea urmatoarelor deseuri:

a)Deseuri municipale;

b)Deseuri nepericuloase de orice alta origine;

c)Deseuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele so-lidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a celor mentionate la litera b

In 2) este permisa depozitarea deseurilor care nu sufera nici o transformare semnificativa fizica, chimica sau biologica, nu sunt biodegradabile si nu afecteaza materialele cu care vin in contact intr-un mod care sa poata duce la poluarea mediului sau sa dauneze sanatatii omului.

Levigabilitatea totala si continutul de poluanti ai deseurilor, ca si ecotoxicitatea levigatu-lui trebuie sa fie nesemnificative si in special sa nu pericliteze calitatea apei de suprafata si/sau a celei subterane.

La dimensionarea si proiectarea depozitului de deseuri se va tine seama de:

-procedeul de tratare a deseurilor;

-depozitarea controlata a deseurilor urbane brute;

-depozitarea controlata a refuzurilor ramase dupa selectarea materialelor refolosibile dupa compostare si dupa tratarea tehnica;

-volumul de deseuri ce va fi acceptat la depozitare.

Datele prezentate anterior, au reprezentat in iunie 2002 elementele de baza ale raportului de specialitate prin care Biroul Protectia Mediului din cadrul Directiei de Dezvoltare Servicii Publice, propunea in final “concesionarea activitatii de infiintare si administrare a depozitului ecologic de deseuri si producere de compost prin transferul catre sectorul privat prin metoda B.O.T.( construieste-exploateaza-transfera).”

Ca o regula generala, gradul de implicare al firmelor private in parteneriatele publice-private este cu atat mai mare cu cat solutia tehnologica aleasa este mai sofisticata sau nivelul de eficientizare al operarii poate fi mult imbunatatit.

Trebuie mentionat ca depozitele de deseuri, chiar si cele ecologice, constituie o tehnolo-gie care a depasit stadiul de maturitate si este in curs de-a fi inlocuita(cel putin in Europa occi-dentala) de metode alternative, cum ar fi metodele de transformare a deseurilor in combustibil

(“waste to energy”) si alte scheme de refolosire/reciclare(“recycling plants”)

Referitor la corelatia dintre nivelul de implicare al partenerului privat si beneficiile rezul-tate, este prezentata in Tabelul nr.1.

Dupa cum reiese din tabel, forma de contract cea mai avantajoasa pentru administratia publica locala in realizarea unui depozit ecologic este DBFO(proiecteaza, construieste, finantea-za si opereaza), urmata de DBO(proiecteaza, construieste si opereaza).

Legea 470/30.07.2002, aflata in vigoare si care stipuleaza tipurile de contracte de parte-neriat public-privat, nu face distinctia intre contractele de tip DBO si DBFO, diferente dintre ele sunt detailate in Tabelul nr.2.

In consecinta tipul de contract care a fost selectat, este de tipul DBFO.

Procedura de incheiere a contractului de parteneriat public- privat de tip DBFO, cu tema

“Depozit ecologic de deseuri-Oradea”, a implicat Primaria Municipiului Oradea in parcurgerea mai multor etape impuse de legislatia aflata in vigoare, dupa cum urmeaza:

Definirea proiectului de parteneriat public-privat, avand ca punct de plecare urmatoarele lucrari si studii:

-Ridicarea topografica a terenului din Episcopia Bihor, si care a fost trecut

prin H.C.L.138/28.03.2002 in proprietatea municipiului Oradea;

-Studiu Geotehnic preliminar pentru depozitul ecologic;

-Studiu de impact pentru amplasamentul depozitului ecologic;

-“Concesionarea activitatii de infiintare si administrare a depozitului

ecologic de deseuri si producere de compost prin transferul catre sectorul privat prin metoda B.O.T.”aprobata prin H.C.L.310/27.06.2002.

Decizia de incepere, este luata pe baza:

-Studiului de prefezabilitate pentru Depozitul ecologic de deseuri-Oradea

aprobat prin H.C.L.362/31.07.2002;

-“Anuntul de intentie” privind initierea unui proiect de parteneriat public-

privat de tip DBO pentru Depozitul Ecologic de Deseuri-Oradea aprobat prin H.C.L.363/

31.07.2002;

-“Documentul atasat” la anuntul de intentie, aprobat prin H.C.L.466/

25.09.2002;

-Desemnarea Comisiei de Evaluare, aprobata prin H.C.L.466/25.09.2002;

-Stabilirea Criteriilor de Evaluare, aprobate prin H.C.L.466/25.09.2002;

Publicarea intentiei de initiere a unui proiect de parteneriat, a fost facuta prin publicarea anuntului de intentie privind:”initierea unui proiect de parteneriat public-privat de tip DBO pentru realizarea Depozitului Ecologic de Deseuri-Oradea”, inclusiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partra a VI-a, cit si prin inaintarea anuntului de intentie si a documentului atasat po-tentialilor parteneri interesati.

Primirea ofertelor, de la investitori s-a facut in teremen de 60 de zile de la publi-carea intentiei de parteneriat in Monitorul Oficial.

Anuntarea listei scurte, s-a facut in termen de 30 de zile de la expirarea celor 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, ea continand numele investitorilor care au prezen-tat ofertele cele mai bune, exprimate in termeni tehnici, economici si financiari.

Acordul de proiect, s-a incheiat cu toti investitorii selectati pe lista scurta in ter-men de 15 zile de la anuntarea acesteia.

Negocierile, s-au purtat in paralel, cu toti investitorii de pe lista scurta, prin inter-mediul comisiei de negociere, pe perioada stabilita in acordul de proiect. In aceeasi perioada de timp a fost elaborat si Studiul de Fezabilitate aprobat prin H.C.L398/05.2002;

Decizia, emisa de primarie, care cuprinde lista investitorilor, ierarhizati pe crite-riul celei mai bune oferte in termeni tehnico-economici si financiari. Decizia se comunica in scris simultan, tuturor investitorilor participanti la selectie.

Contestatiile, au fost depuse in termen de 10 zile calendaristice de la data comu-nicarii deciziei si la care primaria a trebuit sa raspunda in scris “ in termen de 10 zile calendaris-tice de la data expirarii termenului de depunere a contestatiilor.

Negocierea finala, care are ca scop pregatirea negocierii termenilor si a clauzelor

contractului de parteneriat public-privat, a fost initiata la expirarea termenului de raspuns la con-testatii.

Aprobarea contractului, cu denumirea “CONTRACT DE PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT-Depozit ecologic de deseuri-Oradea”, s-a facut prin H.C.L995/17.12.2003, ca urmare a dezbaterii materialului contractului de parteneriat public-privat propus.

In prezent, parteneriatul este in curs de desfasurare.

CONCLUZII

Parteneriatul public-privat reprezinta un instrument principal, prin intermediul caruia proiectele cu caracter economico-social care alcatuiesc planul de actiune elaborat de catre autori-tatile locale sunt realizate, in vederea atingerii obiectivelor principale ale strategiei de dezvoltare durabila a unei comunitati urbane.

Domeniile majorare in care se utilizeaza parteneriatul public-privat sunt:

-dezvoltarea infrastructurii de baza;

-protectia mediului si a ecosistemului urban;

-regenerarea urbana;

-reducerea saraciei.

Recurgerea de catre autoritatile locale la parteneriatul public-privat, este dictata de urma-toarele ratiuni: -posibilitate unei cresteri de eficienta a serviciilor publice;

-suplimentarea productiei de bunuri publice;

-furnizarea de bunuri si servicii publice de calitate, in coformitate cu standardele utilizate in domeniul privat;

-atenuarea costurilor initiale mari, caracteristice proiectelor de infrastructura;

-distribuirea preferentiala a riscurilor financiare, comerciale si de alta natura catre sectorul privat;

-degrevarea bugetului local de costurile unor investitii costisitoare dar indispen-sabile comunitatilor urbane,etc.

In ceea ce priveste interesul partenerilor privati pentru aceasta forma de cooperare, se da-toreaza urmatorilor factori:-posibilitatea de-a accesa in mod direct banii publici, atractivi prin va-lorile nu tocmai neglijabile care sunt vehiculate;

-existenta unor parteneri de afaceri seriosi si credibili- autoritatile locale;

-solvabilitatea institutilor publice;

-beneficierea de garantii de stat in cazul unor investitiile mai costisi-toare,etc.

Implementarea cu succes a parteneriatului public- privat de catre autoritatile publice, presupune:-incheierea unor contracte bine negociate si structurate conform actelor normative aflate in vigoare;

-definirea cat mai clara a riscurilor cit si a distributiei lor intre parteneri;

-evaluarea corecta a activelor partenerilor, pentru a nu se face o subevaluare a acti-velor partenerului public, respectiv o supraevaluare a activelor partenerului privat;

-posibilitatea rezilierii unilaterale a contractului de parteneriat din partea partenerului

public, in cazul in care considera ca parteneriatul este lipsit de eficacitate,etc.

Evaluarea parteneriatului public-privat, presupune masurarea impactului pe care-l are asupra bugetului local cit si in aprecierea calitatii bunurilor si serviciilor produse.

Astfel, in prezent, Primaria Municipiului Oradea, exercita un control strategic asupra sectorului energetic prin intermediul unor forme diverse de parteneriat public-privat:

-SC Electrocentrale SA-furnizorul de energie electrica si de agent termic primar

in municipiu;

-SC Distrigaz Vest SA-furnizorul de gaz in municipiu;

-“GEOTERM”-serviciul public de furnizare de energie geotermala.

Acest fapt, permite Consiliului Local sa adopte o politica de preturi de furnizare a agentu-lui termic pentru incalzire cit si a apei calde menajere, care sa fie suportabile de cetatenii munici-piului, cit si sa asigure servicii specifice acestui domeniu de o calitate superioara.

Astfel, interesul manifestat de guvernul danez in promovarea surselor de energie necon-ventionale in vederea reducerii emisiilor de CO2, a condus la finantarea unei investitii in propor-tie de 60%, pe o durata de 8 ani si care va consta din realizarea unui punct termic geotermal cit si din reabilitarea retelei existente in prezent, pentru furnizare de agent termic de incalzire cit si de apa calda menajera, intr-un cartier cu o populatie de peste 20.000 de locuitori.

Investitia in valoare totala de 1 500 000 €, cu termenul de realizare anul 2005, va fi reali-

zata prin intermediului GEOTERM-ului, prezentind urmatoarele beneficii pentru comunitatea locala :-diminuarea subventiei acordata populatiei din bugetul local pentru energia termica furni-zata sub forma de agent termic de incalzire si de apa calda menajera, pe durata sezonului rece;

-scaderea pretului de furnizare a energiei termice, prin diminuarea costurilor de productie

ceea ce conduce la economii in bugetele familiale;

-furnizarea unor servicii de calitate, in conditii de poluare minima.

BIBLIOGRAFIE

1. Baba Catalin, “Politici publice”- Suport de curs pentru Masterat in Administratie Publica,

Cluj-Napoca, 2004.

2. Dan Tudor Lazar, “ Economie publica”-Suport de curs pentru Masterat in Administratie

Publica, Cluj-Napoca, 2003.

3. Didier Michel, “Economia. Regulile jocului”, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994.

4. Dragos Cosmin Dacian, ”Elemente de drept administrativ”- Suport de curs pentru Masterat in

Administratie Publica, Cluj-Napoca, 2003.

5. Filip Petru, “Managementul administratiei publice”, Ed. Treira, Oradea, 2004.

6. Hintea Calin Emilian, “Management public”, Suport de curs pentru Masterat in Administratie

Publica, Cluj-Napoca, 2003.

7. Hintea Calin Emilian, Ghioltan Calin, “ Managementul strategic in administratia publica”,

Ed.Gewalt, Cluj-Napoca, 2000.

8. Hintea Calin Emilian, Mora Cristina, “Managementul operational in administratia publica”,

Ed. Gewalt, Cluj-Napoca, 2000.

9. Inceu Adrian Mihai, Dan Tudor Lazar, “Elemente de finante publice”, Ed. Presa Universitara

Clujeana, Cluj-Napoca, 2000.

10. Inceu Adrian Mihai, Dan Tudor Lazar, “Managementul financiar al comunitatilor locale”, Ed.

Gewalt, Cluj-Napoca, 2000.

11. Inceu Adrian Mihai, Dan Tudor Lazar, “Administratie publica”, Ed. Accent, Cluj-Napoca,

2000.

12. Ioan Alexandru, “Structuri, Mecanisme si Institutii Administrative”, Ed. Sylvi, 1996.

13. Manolescu Gh.(coordonator), “Politici economice, concepte, instrumente, experiente”, Ed.

Economica, Bucuresti, 1997.

14. Olteanu Victor, Cetina Ion, “Marketingul serviciilor”, Ed. Expert, Bucuresti, 1994.

15. Plumb Ion (coordonator), “ Managementul serviciilor publice”, Ed. ASE, Bucuresti, 2000.

16. Sandgrove Kit, “Managementul Calitati Totale in actiune”, Ed. Rentrop & Straton, Bucuresti,

1999.

17. Xavier Frege, “Descentralizarea”, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1991.

Colectii: Tribuna Economica, Economie si Administratie Locala

Legi si acte normative din domeniu.

PREZENTAREA DIZERTATIEI

Prezenta lucrare de dizertatie, cu tema:”MODALITATI DE IMPLEMENTARE ALE PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT” este structurata in doua componente majore:

-prima componenta, respectiv prima parte a lucrarii are un caracter general prin interme-diul careia se face o prezentare a elementelor definitorii ale parteneriatului public-privat, a obiectivelor cit si a procedurii de incheiere a unui contract de parteneriat public-privat:

-a doua componenta, respectiv a doua parte a lucrarii,este elaborata dupa modelul stu-diului de caz, bazandu-se pe cazurile concrete de parteneriat public-privat existente in prezent in cadrul Primariei Municipiului Oradea.

Prin intermediul acestei lucrari, pornind de la documentarea din lucrarile de specialitate mentionate in BIBLIOGRAFIE cit si din analizarea formelor de parteneriat public-privat aflate in curs de derulare la nivelul Primariei Municipiului Oradea, am incercat sa raspund la urmatoarele intrebari:1)-ce este parteneriatul public-privat?

2)-cind se apeleaza la parteneriatul public-privat?

3)-de ce se apeleaza la parteneriatul public-privat?

4)-cum se aplica parteneriatul public-privat?

Raspunsurile furnizate prin intermediul lucrarii se vor a fi suficient de explicite pentru cei interesati in promovarea cu succes a parteneriatului public-privat.

Astfel, aceste raspunsuri pot fi condensate in urmatoarele enunturi:

1)- forma de cooperare dintre administratia publica si agentii privati, cu scopul unui beneficiu comun, cooperare in care riscurile, costurile si profiturile sunt distribuite proporti-onal intre parteneri;

2)-cand administratia publica urmareste sa castige un plus de eficienta, sa compen-seze lipsa de tehnologie, de “know how” si de resurse financiare in cazul furnizarii de bunuri si servicii publice;

3)-pentru ca el reprezinta un instrument principal, prin intermediul caruia proiectele si programele cu caracter economico-social care alcatuiesc planul de actiune elaborat de catre auto-ritatile locale sunt realizate, in vederea atingerii obiectivelor principale ale strategiei de dezvoltare durabila a unei comunitati urbane;

4)-aplicarea acestuia se face prin incheierea de contracte de parteneriat public-privat care pot sa fie:- de tip “clasic”:

a) proiectare –constructie-exploatare(DBO);

b) constructie- exploatare -transfer(BOT);

c) constructie- exploatare -reinoire(BOR);

d) reabilitare- exploatare -transfer(ROT).

e) leasing-dezvoltare- exploatare (LDO);

si care sunt reglementate prin:-Ordonanta de Guvern nr.16 din 24.01.2002;

-Hotararea de Guvern nr.621 din 20.06.2002;

-Legea nr.470 din 09.07.2002;

-Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.15 din

20.03.2003;

-Legea nr.293 din 27.06.2003.

- de tip: -“asociere prin aport la capitalul social”;

- de tip: -“asociere in participatiune”.

UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI”

FACULTATEA de STIINTE POLITICE si ADMINISTRATIVE

LUCRARE DE DIZERTATIE

Masterant:ing.ADRIAN CIGHIR

Coordonator:lect.univ.dr.DAN LAZAR

CLUJ-NAPOCA