ALTE DOCUMENTE
|
|||||
Libera circulatie a marfurilor
Uniunea vamala
Tratatul de la Roma 3.1. lit.a din C.E.( tratat) prevede interditia dreptului de vama si a restricti 343v218d lor cantitative la intrarea si iesirea de marfuri intre stratele membre.
Uniunea vamala realizata de peste 30 de ani continua sa puna probleme delicate statele membre.
O realizare progresiva :
- libera circulatie a marfurilor ( LCM) rezulta fie in cazul unei zone de liber- schimb, rezulta abolirea dreptului de vama si a restricti 343v218d le cantitative, fie in cadrul unei uniuni vamale, care inseamna :
- abolirea dreptului de vama, restrictilor cantitative, dar si adoptarea unui tarif vamal comun a statelor cu privire la extinderea comunitatii vamale.
Tratatul de la Paris prevede in art. 4 C.E.C.O. (ptr carbuni si otel) ;
Tratatul de la Roma art. 23 statele membre sunt tinute de o clauza de STAND STILL ;
Interzicerea dreptului de vama pentru importul si exportul de marfuri sau a taxelor cu efect echivalent.
Clauza are efect direct in dreptul fiecarui stat membru.
Curtea de la Luxemburg a decis inca din februarie 1963, hotararea faimoasa VAN GENT EN LOOS - 1963. Aceiasi obligatie de stat stand still exista si pentru restrictile cantitative. S-a fixat o perioada de tranzictie pentru inlaturarea progresiva a dreptului de vama si a restricti 343v218d lor cantitative de 12 pana la 15 ani, care a fost divizata. In etape de 3 - 5 ani fiecare. Fiecarei etape ia corespuns cerinte precise. Aceasta perioada de tranzictie a fost folosita ca reper si pentru realizarea celorlalte libertati.
Perioada de tranzictie a avut ca rol sa menajeze interesele financiare ale statelor, care progresiv urmau sa piarda din resursele fiscale, provenite ca urmarea incasari taxelor de vama.
S-a prevazut in Tratate ca statele pot sa realizeze o inlaturare a drepturilor de vama accelerate. Astfel s-a realizat:
- la 1 iulie 1968 - s-a realizat pentur produse industriale;
- la 1 ianuarie 1970 - pentru celelalte produse.
Contigentele au fost suprimate incepand cu 1 iulie 1970.
Tariful vamal comun a fost stabilit prin regulamentul Cons. Ministrilor 950/68 din 28 iunie 1968 publicat Jurnalul Of. Al Comunitatii Europene L/ 22 iulie 1968, care a fost modificat de numeroase ori, si prima codificare a fost in 22 iulie 1987 publicat in J.Of. al C.O./L 201.
Dupa adoptarea tarifului vamal comun, competenta comunitara s-a substituit statelor membre in vederea negocieri tarifale cu tarile terte.
Actiunile comune pentru constatarea si urmarirea infratiunilor de cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala prev. in cap. 6 al tratatului de la Maastrich al U.E.
1. Sfera de aplicare a uniuni vamale
Gestinarea Uniuni vamale pune cateva probleme practice : produsele avute in vedere.
Conform art. 23 (1)- toate produsele sunt propuse liberei circulati, cu exceptia armelor, a carui comert constituie un subiect special prevazut in art. 296-298 din tratatul C.E.
Potrivit art. 32(1) piata comuna se aplica si comertului cu produse agricole, dar regimul acestora este stabilit prin politica agricola comuna ( PAC).
Curtea de la Luxemburg s-a pronuntat in legatura cu bananele, ca in absenta unui organizatii comune ale pietii se va aplica aceleasi reguli in toate statele si tarile membre, vor trebui sa suprime orice masuri contigentare, hotararea Charmason din 10 decembrie 1974.
In general curtea a retinut o conceptie larga cu privire la notiunea de marfa. Astfel Italia a incercat sa eludeze calificarea de marfa pentru o opera de arta si astfel sa nu i se aplice principiul liberei circulatii datorita dificultati de evaluare.
Curtea a apreciat ca era vorba de un produs susceptibil de evaluare in bani si astfel de a fi obiect a unui tranzacti comerciale ( comisia inpotriva Italiei din 10 decembrie 1968).
Curtea a stabilit ca sunt marfuri si produsele cu valoare negativa, exeplu deseurile care intra si ele la libera circulatie a marfurilor ( hot. Comisiei impotriva Belgiei, din 1 iulie 1992).
'Rolul institutiilor europene', http// euroinfo. Ceir.ro
Calificarea anumitor produse ca fiind marfuri poate pune probleme atunci cand intra in joc si alte libertati de circulatie ( de exemplu un mesaj trizat transmis prin cablu, satelit constituie o prestare de servicii si tine de art. 49 si urm. LPS).
Acelasi mesaj incorporat intr-un support material, de exemplu CD constituie o marfa deoarece notiunea de serviciu are caracter reziduar ( hot. SACCHI din 30 aprilie 1974).
In legatura cu monedele de aur si argint curtea de la Luxembrug a decis ca daca aceste piese inceteaza de avea putere circulatorie intr-un stat membru ele trebuie socotite ca marfuri si cand sub regimul liberei circulatii a marfurilor si nu a liberei circulati a mijloacelor de plata ( hot. regina impotriva Thomsom, 23 noiembrie 1978).
2.Teritoriul vamal al uniunii- este spatiul in jurul caruia este instaurat tariful vamal comun si in interiorul careia orice produs poate sa circule liber. Acest teritoriu coincide cu teritoriul definit de art. 299 din TCE odificat cu ocazia modificari succesive.
Teritorile de peste mari nu sunt reglementate uniform, exista o lista anexa, lista II a tratatului CE. Monaco face parte din teritoriul vamal a Uniunii la fel ca cel Francez (conventie vamala).
2. Functionarea Uniunii vamale
-prespectiva deschideri pietei unice, la inceputul anilor 1990 ansamblul reglementarilor privind operatile vamale au fost codificate intr-un cod comunitar al vamilor stabilit prin Regulamentul Consilului 2193/ 1992 din 12 octombrie 1992 publicata in JOCE L 302/19 OCT 1992.
Nomenclatura vamala si valoarea in vama dintr-un regulament al consilului 23 iulie 1987 care a introdus in ordinea juridica comunitara conventia interprinderi asupra siustemului armonizat al marfurilor semnat la Bruxelles in 12 iunie 1985 si care a fost semnat de numeroase state inclusiv statele membre ale U.E. aceasta conventie a urmarit sa uniformizeze lista tuturor marfurilor la nivel mondial astfel ca autoritatile sa le poata delimita la nivel de vama.
Astfel avem :
nomenclatura combinata, cu o lista completa a genurilor de marfurilor sucsceptibile sa intre in comunitate si alaturi
- nivelurile drepturilor de vama aplicabile aproximativ 13500 pozitii si subpozitii tarife aduse la zi de evolutia tehnologica.
Valoarea in vama potrivit art 89 din codul vamal comunitar valoarea in vama este data de valoarea de tranzactie pretul de platit pentru marfuri atunci cand sunt platite pentru export cu destinatia teritoriului vamal al uniunii sistemul comunitar s-a inspirat din GATT. Codul vamal in vama a fost stabilit in 1979 la Tokio si ratificat prin acordurile de la Maraches in 15 aprilie 1994.
4.Originea marfurilor
Dincolo de cunostintele provenientei geografice aceea a originalitatii produselor, fae parte din calitatea produsului si este o conditie pentru aplicarea corecta a regimului vamal. Atunci cand un produs este fabricat intr-un singur stat nu sunt probleme.
Obtinerea sau fabricarea produsului face ca originea acestora sa se stabileasca dupa anumite criterii convenite de comun acord.
Art. 24 din C.V. Comunitar, atunci cand o marfa nu este obtinuta in intregime intr-o singura tara, v-a fi retinuta ca tara de origine, acolo unde a avut loce ultima transformare sau unde s-a actionat substantantial si justificat din punct de vedere economic intr-o intreprindere care a condus la fabricarea unui produs nou.
Acesta definitie a fost interpetata de curtea de la Luxemburg in cazul fabricarii unor produse care au avut loc mai multe etape si mai multe tari ( Ioshida 31 ianuarie 1979).
Este uneori necesar sa se recurga la criterii complementare mai complete, exemplu definirea operatiei principale acelei mai importante in procesul de fabricare sau de determinare a locului unde s-a realizat cea mai importanta valoare adaugata.
Multiplicarea regimurilor preferentiale negociate de tarile comunitare, le incita de multe ori sa modifice regulile pentru a beneficia de un regim mai favorabil pentru intrarea produselor in U.E.
1. Octavian Manolache, 'Drept Comunitar', 1998, pag. 285
|
