Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




MANIHEISMUL POLITIC

Stiinte politice


MANIHEISMUL POLITIC

Un mare numãr de politologi si sociologi, plecând de la caracte-risticile de maj sus ale relatiilor

politice, individua1izeazã si absolu- tjzeazã antagonismul djntre cei doj poli ai relatiei (protagoni.stii

înire care ea se stabile.ste), considerându- l drept esenta politicului. O astfel de radicalizare a



pozitiilor actorjlor în relatiile politice, pânã la nivelul unei coniradictii ireconciljabile, conirazjce

esenta construc-tivâ a politicului, aceea de a realiza consensul pe baza compromisu- lui si a conce

siilor reciproce, în numele atingerii unor jdealuri sau interese comune. O astfel de orientare este

denumitã manjheism, dupã conceptia unor secte religioase din Evul Mediu, care reduceau esenta si

devenirea lumij la o siructurã dualã sj ant inomicã: "Lumina si Întunericul" în secta persanã a lui

Mazda, "Binele si Rãul" la bogomili. Politica, sustine Jeanne Hirsch, "existã numai pentru cã

omul este asa cum este: un amestec al Binelui si Rãuluj. Dacã oamenii ar fi cu totji îngeri, fiinte

perfecte, nu ar exjsta nici dreptul, nici poli-tica, fiindcã totul ar fi pãtruns si guvemat de prîncipiul

dragostei uni-versale. Nu am beneficia de vreun avantaj în urma dreptului si politicii, nici în cazul

în care oamenii ar fi ca fiarele. Dreptul .si politi-ca au drept la existentã numai pe 252g68c ntru cã în om

binele se amestecã cu rãul, pentru cã în om este prezent, în mod necesar, rãul .si datoritã binelui

constitutiv el declarã rãzboi rãuluj dînir-însul, voind sã-1 biruie. Iatã care este izvorul politicii, iatã

pentru ce omul este o flintã politicã". Continutul specific a1 politicii ar fi alcãtuit, dupã cunoscu-tul

po1itolog francez Maurice Duverger, din relatiile de autoritate, care sunt relatii inegalitare, în cadrul

cãrora unul sau mai multj îndivizi dominã pe ceilalti .si îi supun într-o mãsurã mai mare sau mai

micã vointei lor. Dar, adaugã el, din cauzã cã majoritatea relatjjlor umane au acest caracter

inegalitar - relatii situate în afara raporturilor de fortã ar fi numai cele bazate pe simpatie,

admiratie, afectiune, cum este dragostea, de exemplu - ele Sunt legate de "putere", cuprinzând

toate relatiile de autoritate, respectiv de dominare a unora asupra altora, cu exceptia relatiilor simple

inegalitare care nu s-au înstitutionah zat.si care nu decurg dintr-o institutie oarecare (adicã a celor

ocaziona1e, efemere, instabile). Astfel, relatiile politice ar avea o sferã extrem de largã; ele ar exista

"în toate societãtile, inclusjv în societatea comunei primitive .si, mai mult chiar, în lumea

animalelor".

Dupã Julien Freund, esenta politicului constã în:

- relatia dintre comandã .si supunere;

- relatia din tre public si privat;

- relatia din tre amic si inamic.

Prima categorie de relatii determinã, în mod dialectic, ordinea, cea de a doua opinia publicã, iar

cea de a ireia lupta în societate. Totodatã, ele conditioneazã, pe rând, formarea, orga nizarea si conservarea

unei unitãti politice sau, în cazul cã nu reu.sesc sã o me ntinã, disparitia sa. J. Freund

considerã cã politica are o esentã proprie .si O existentã eternã, cãreia cautã sã- i descrie irãsãturile

permanente, indiferent de variatiile istori ce, geografice .si ale regimurilorpolitice.

s Jeanne Hirsch, Idsologies et realits, PIon, Paris,1956, p.

s Maurice Duverger, Introduzione alla politica.

s J. Freund, L'Essence du politique, Sirey, Paris, 1967.

O altã variantã a maniheismului politic sustine cã relatiile politice nu vizeazã doar actorii unui

sistem politic, ci organizarea socialã uni- versalã si ete rnã a speciei umane în ansamblu. Dupã Erich

Wejl, politica nu se referã nici la indivizi, njci la grupuri socia1e, ci la spe-cia umanã exclusiv.

Relatii1e politice ar fi doar relatii de dom înatie, de subordonare .si de guvernare. "De când existã

societatea umanã .si atâta timp cât ea va exista, relatiile de acest fel însotesc în mod nece-sar viata

colectivã a oamenilor". În aceeasi filiatie de idei, B.F. Lippincott argumenteazã cã relatiile politice

sunt acele relatii care se formeazã datoritã unor arhetipuri ale legãturilor colective exjstente intre

oameni. Poirivit pãrerii lui Lippincott, "chiar si în cele mai sim-ple comunitâti de oameni au existat

.si existã relatii de stãpânire, adicã relatii datoritã cãrora un membru al grupului sau câtiva dintre ei

au putut inf1uenta sau îndruma întreaga comunitate. Relatiile politice sunt fire invizibile care leagã

oamenii înire ei .si datoritã cãrora câtiva oameni pot inf1uenta faptele semenilor lor".



Pentru politologul german Carl Schmitt, relatia politicã prieten -dusman nu ar mai proveni, în

lumina tendintei maniheice, din autonomia politicului, din unitatea sa, care conferã autoritate .si putere

decjzionalã unei comunitãti politice. Ca relatie esentia1ã pentru universul politic, ea ar depã.si

domenjul politic propriu- zis, regãsin-du-se la baza tuturor asociatjilor: mjlit are, religioase,

economice etc. Mai târziu, în introducerea la cea de a doua editie a lucrãrii Poljtische Theologie

(1933), Carl Schmitt va adãuga Ia cele douã dimensiuni ale actiunii politice - normativã si

decizionalã - dimensjunea institutionalã, caracterizatã printr-o intensificare a relatiei mai sus

amintite. Ar exista "o realitate care depãse.ste vointa personalã a detinãtorului puterii .si

discontinuitatea deciziilor. Acest nou tip se dezvoltã în sfera impersonalã si suprapersonalã a

unitãtii si continuitãtii unej colectivitãti".

O formã specialã a maniheismului politic este conceptia marxistã

6 Erich Weil, Philosophie politique, Armand Colin, Paris, 1956, p.

s Benjamin F. Lippincott, La thsorie politique aux Etats Unis, S.P.C., New York, p.

8 Caii Schmitt, Der Begriffdes Politischen, Hamburg, 1927, par.4, p.

s Apud Julien Freund, Qu'est.ce que la politique?, Sirey, Paiis, 1963, p27.

a luptei de clasã. "Istoria tuturor societãtilor de pânã acum este isto-îsi

ria luptelor de clasã", astfel începe Marx celebra operã "Manifestul Partidului Comunist", care vedea în Revolutia de la 1848

groparul societãtii capitaliste. Istoria nu numai cã a infirmat aceastã viziune mesianicã a lui Marx,

dar, totodatã, a infirmat sj optica eco-nomicistã în care era prinsã relatia an tagonicã fundamentalã

dintre proletariat .si burghezie, ca mobil esential al schimbãrii. Elementul de opozitie care leagã

într-o relatie antagonicã cele douã clase funda- mentale este contradjctia ireconciliabilã de interese

dinire ele în cadrul modului de productie capitalist. Aceastã contradictie derivã din raportul juridic

de proprietate asupra mijloacelor de productie, pe de o parte, .si dinire caracterul tot mai socializat

al productiei .si însu.sirea privat capitalistã a rezultatelor muncii, pe de alta. Nu este greu de vã.zut

cã la Marx, Engels .si Lenin economicul structureazã conceptul de clasã, iar relatiile politice devjn

un auxiljar al relatiilor economice, singurele c are au un rol preponderent în transformarea socialã.

Aceastã subestimare a autonomiei politicului .si a prioritãtii lui în raport cu economicul explicã

multe fisuri cognitive în expli-carea fenomenelor politice. Politicul, ca expresie concentratã a eco-

nomicului, va avea un rol periferic în definirea unor procese .si siruc-turi politice de bazã, cum ar fi,

bunãoarã, cea a claselor socjale. "Clasele sociale sunt grupuri mari de oameni care se deosebesc

prin locul lor într-un sistem de productie socialã istoric determinat, prin raporturile lor (cel mai

adesea fixate de lege) cu mijloacele de productie, prin modul lor de a primi partea lor de bogãtie

socialã, ca ª1 prin mãrimea acestei pãrti. Clasele sociale sunt grupuri marj de oameni din care una

poate sã-.si însu.seascã munca celeilalte ca urmare a locului pe care îl ocupã înir- un regim

economic dat".

Din consideratiile de maj sus rezultã urmãtoarele concluzii cu privire la manjheismul politic al

lui Marx si Lenin:

- antagonismul dintre clase depãse.ste în ti mp momentul sau perioada revolutionarã si

dureazã atâta timp cât va dura coniradjctia economicã fundamentalã a modului de productie

capitalist;

- nu se poate vorbi, la Marx .si Lenin, de clase socjale, fã.rã a fi

10 V. I. Lenin, Moreo initiativd, în Opere complete, vol.29, Editura Politicã, Bucuresti, 1964.

însotite de determinativele absolute: "lupta de clasã" si "contradictia de clasã";

- chiar si în cazul referintelor acci dentale la grupuri sau categorii sociale, acestea sunt definite

tot prin pozitia lor fa tã de mijloacele de productie.

În realitate, a.sa cum arãtam ssi în capitolul IV, relatiile dinire clase, concepute ca relatii politice



autentice, nu epuizeazã nici pe departe contînutul .si esenta acestor relatii, datoritã categoriilor

macrosociale în care ele sunt încorporate. Incã din a doua jumãtate a secolului irecut, deci din

perioada în care Marx .si Engels au început sã-si elaboreze opera, procesele de modemizare politicã

.si economicã au creat în interiorul acestor clase, grupuri .si categorii sociale cu o identitate

psihologicã .si înterese politice specifice. De exemplu, mai pot fi considerate intelectualitatea

tehnicã si clasa managerialã, lipsite de proprietate asupra mijloacelor de productie, dar având o

pondere decisivã în dezvoltarea fortelor de productie, cã apartîn proletaria-tului? Modjficarea

structurii de clasã, ca urmare a mobilitãtii sociale pe orjzontalã si verticalã, începutã în Angha

secolului irecut, a sta-tornicit noi relatii politice în jnteriorul claselor si în care factorij psi-hologic ss

social, .si nu numaj cel economjc, au un rol important în perceptia identitãtii de clasã. "Clasa este

un grup social ierarhic si ori-zontal. Clasa nu se poate confunda nici cu partidul, nici cu profesiunea,

tocmai fijndcã aceste grupe rezultã din diviziuni .si speciali- zãri verticale. Clasa cuprinde

maj multe grupuri profesionale care se socotesc între ele ca fiind de acela.si nivel si ca atare nu ies

din «planul» clasei", specifica Mjhail Manoilescu. Mai departe, savan-tul român aduce elemente

novatoare de mare valoare pentru circumstantierea notiunji de clasã politicã .si pentru relatiile ce

iau nastere în interjorul lor. "Ceea ce are o importantã esentialã pentru caracterul de

circumstantialitate a stratificãrii claselor este sentimen-tul pe care îl au membrii diferitelor clase

despre superioritatea sau inferioritatea lor sau a altora. Sentimentul ierarhiei este mai esential pentru

a definj pozitia claselor decât însesi conditiile .si raporturile economice. Acest sentiment nu este

fãrã legãturã cu raporturile de

11 Mihail Manoilescu, Rostul si desti nul burgheziei i-omânesti, Editura "Cugetarea"

Georgescu - Deiafras, Bucuresii, 1942, p.

putere dintre clasele sociale sj care formeazã adesea substratul opinii- lor".

Acest sentiment de apartenentã la o clasã anume, determînã relatii politice specifice în interiorul

claselor sau între clasele socia1e. Astfel, având în vedere cã o clasã este compusã din categorii mai

mult sau mai putin dezvoltate - dupã regiuni, profesii, convingeri re1igioase, etnice etc. - vom

avea în cadrul aceluia.si sistem politic:

- relatii politice dînire clase între diverse zone sau regiuni:

Nord - Sud; Est - Vest; Centru - Periferie;

- relatii politice de egalitate sau subordonare între clase;

- relatii politice pe orizontalã dintre diverse grupuri sociale care compun clasele: grupuri

sociale, cultura1e, emice, religioase, cum este cazul clivajelor politice din Belgia, Austria, Olanda,

Elvetia etc., unde segmentarea electoratului în functie de acest crjteriu a permis na.sterea

democratiei proportionale. În functie de mãrjmea lui, grupul lîngvistic, religios sau etnic î.si a1ege

un numãr de reprezentanti (elitele) care îi reprezintã .si apãrã interesele în parlamentele nationale;

- relatii politice pe verticalã dinire diferite categorii, organizatii .si asociatii profesionale

(federatii .si cenirale sindicale), asociatii corpo-rative (doctori, avocati, ingineri), ligi (peniru

apãrarea drepturilor omului, pentru dezarmare .si pace, mi.scarea ecologicã .si feministã); în special,

relatiile politice corporatiste au devenit structuri solide ale regimurilor politice djn Austria,

Germania, Suedia etc., unde reprezentantii sindicatelor .si ai patronatului, grupate în confederatii

nationa1e sj reunind mai multe sindicate .si patronate din ramuri industriale conexe, se reunesc întrun

numãr paritar pentru a decide în legãturã cu problemele preturilor, salariilor, planului, sub

arbiira-jul guvernului;

- relatii în tre grupurile .si categoriile din cadrul aceleiasi clase, caracterizate prin sentimentul

colaborãrii .si al egalitãtii datorjtã circulatiei de la una la alta: relatiile djntre mineri .si muncitorii

feroviari; dintre profesori si cercetãtorii stiintifici; doctori .si farmacisti; ingineri .si maistri;

agricultori .si crescãtorii de animale etc..




Document Info


Accesari: 1882
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )