Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




MEMORANDUMUL RUS: NOIEMBRIE 2003

Stiinte politice


MEMORANDUMUL RUS: NOIEMBRIE 2003

Proiectul de Memorandum din 15 noiembrie a.c. avînd semnatura Consilierului Presedintelui Putin, D.Kozak, contine o serie de prevederi menite sa ghideze accelereze reglementarea politica a conflictului transnistrean si, implicat, adoptarea unei noi Constitutii, ca urmare a activitatilor initiate de Comisia Constitutionala Mixta si referendumul planificat sa abia loc pe acest subiect la începutul anului viitor. Textul Memorandumului si comentariile lansate de D.Kozak la Chisinau si Tiraspol au fost, în acest sens, destul de emplematice asupra modului în care vad acest proces oficialitatile ruse si, la rîndul lor, staruie asupra faptului ca, si de aceasta data, Memorandumul are misiunea de a rezolva o acuta problema de "imagine internationala" a Rusiei înaintea Summitului de la Maastricht.



Pe de alta parte, document înmînat recent Presedintelui Voronin nu poate camufla sentimentul ca este scris, de fapt, sub dicteul liderilor separatisti si ca are rolul de a presa autoritatile de la Chisinau asupra unor elemente care trezesc discordii chiar si printre cei mai îndoctrinati exponenti ai actualului PCM. Memorandumul contine o renuntare la principiul "paritatii subiectilor federali" si a "federatiei contractuale" (promovate ostentativ de liderii de la Tiraspol), integreaza sintagma "federatiei asimetrice", propuse recent de V.Voronin, dar propune un model care nu pare a fi nici viabil si nici productiv pentru viitoarele negocieri. Astfel, modelul rusesc consacra doar Transnistria si Gagauzia în calitate de subiecti ai viitoarei federatii, restul teritoriului fiind numit "teritoriu federal", adica fara o personalitate legala autonoma, respectiv fiind supus legilor federale si, eventual influentei pe care subiectii federali vor dori sa o exercite în nume propriu si "spre binele federatiei". Aparent, Federatia Rusa pare sa fi renuntat la obligativitatea prezentei sale în calitate de protagonist al operatiunilor militare-de garantare a pacii în regiunea secesionista, dar asta pentru ca, de fapt, urmareste sa demilitarizeze întreaga tara. O analiza sumara a Memorandumului ne permite sa ajungem la concluzia ca, adoptarea lui contravine intereselor vitale ale RM, interesului national, nefiind capabil sa produca conditiile necesare pentru reintegr 23123u207x area temeinica a tarii. Printre cele mai grave delicte pe care se sprijina conceptul Memorandum vom enumera urmatoarele:

1. Prin adoptarea unui asemenea Memorandum, Chisinaul ar recunoaste intgral existenta juridica, morala si independenta a regimului separatist din Transnistria în calitate de "formatiune statala" (p.3.5.), prin aceasta recunoastere, regimul separatist îsi va putea pastra institutiile sale de putere, sistemul legal-juridic si principiile de conducere create de regim în perioada secesiunii sale de fact, dupa rebeliunea din 1991. Este deosebit de grava încercarea de a conserva formatiunile militare ilegale transnistrene (chiar si pentru perioada demilitarizarii depline a tari). Neschimbate vor ramâne, potrivit Memorandumului, si relatiile de proprietate, conditiile de privatizare si regimul proprietatilor din regiunea secesionista, care ramân în competenta exclusiva a " subiectilor federatiei". Atribuirea statului de "formatiune statala" este aplicata si în cazul regiunii gagauze, ceea ce ne permite sa afirmam ca în cadrul frontierelor existente ale RM ar putea sa apara înca 2 state noi, ceea ce contravine în realitate atît pozitiei oficiale a Chisinaului, cît si a obligatiilor comunitatii internationale, care au recunoscut în 1991 existenta unei singure entitati internationale, succesor a fostei RSSM, iar în acest caz, acceptarea acestei evolutii ar însemna recunoasterea dezintegrarii Republicii Moldova, care-si va pastra doar într-o maniera caricaturala anumite atributii simbolice pe plan intern.

2. În plus fata de încercarea de recunoastere juridica a Transnistriei, Memorandumul contine o serie de prevederi care legalizeaza conservarea elitelor "razboiului" în conducerea regiunii secesioniste. Acest lucru se contine în: (a) confirmarea legislativa a legalitatii structurilor puterii executive curente a Transnistriei (art.14.6), (b) formarea unor structuri executive exclusiv pe baza legilor federale ("Pâna la adoptarea acestor legi, puterea executiva în Transnistria îsi exercita atributiile în conformitate cu legislatia sa existenta"; (c) pastrarea integritatii sistemului electoral curent al Transnistriei si a normelor care reglementeaza activitatile de acest gen; (d) impunerea unei perioade de tranzitie nejustificat de lungi (art.14.11, 14.12, 14.13) pâna în 2015[1]; (e) absenta reflectarii principiale a modului în care au fost operate procedurile electorale prin intermediul carora, actualul regim Smirnov se gaseste astazi la putere în regiune.

3. În continuare, articolele 3.13 si 3.14 contin în mod explicit "dreptul la secesiune" pentru Transistria si Gagauziua. Din pacate, Memorandumul nu explica nici într-un fel care ar fi motivele invocate pentru exercitarea acestui drept alocat subiectilor federali, care ar fi procedura si conditiile de adoptare a unei decizii de acest gen, cum se va organiza si supraveghea exercitiul unei asemenea manifestari de vointa popular în cadrul unui subiect federal, pentru ca, de alta parte, lipseste cu desavârsire orice referinta la relatia acestui proces de secesiune si autoritatea centrului federal. Trebuie de mentionat ca aceasta abordare unilaterala a trimisului Moscovei contrasteaza flagrant cu modul în care Federatia Rusa reactioneaza la orice încercare a subiectilor sai de a-si garanta mai multa autonomie, nemaivorbind aici de situatiile în care, anumite republici autonome au dorit sa-si proclame independenta. Este de asteptat ca, caracterul unilateral al modului în care subiectii federali îsi pot anunta interesul de a secesiona ar putea provoca exact aceeasi reactie care a avut loc în 1991-1992, atunci cînd secesiunea a avut drept baza convocarea unor referendumuri stihiinice si nerecunoscute de nimeni, care a provocat un conflict militar si care ar putea fi repetat exact dupa acelasi scenariu.

4. Memorandumul nu contine nici un fel de prevederi, care ar întari existenta unei relatii verticale de ierarhie între centrul federal si subiectii sai. În ciuda prevederilor continute în articolul 3.3. în care se spune în treacat ca, Constitutia Federatiei, legile si actele normative adoptate de autoritatile federale, au forta de aplicare si sunt obligatorii pe întreg teritoriul statului ferativ, proiectul nu contine nici o alta stipulare care sa amplifice caracterul superior al reglementarilor normativ-legislative federale asupra actelor subiectilor sai (si nu exista nici macar o fraza care sa dea întîietate Constitutiei federale în raport cu celorlalte constitutii sub-nationale). Au fost neglijate cu totul procedurile de mediere în cazul aparitiei unor conflicte aparute între centrul federal si subiectii sai subnationale. Nu sunt prevazute nici un fel de mecanisme de control federal asupra activitatii structurilor de putere subordonate subiectilor federali. Este ignorata premeditat necesitatea existentei unei institutii a reprezentantului centrului federal la nivel de subiecti federali! Totodata, posibilitatile organelor legale ale subiectilor federali în rezolvarea unor probleme general-federative, în raport cu atributiile delegate centrului federal sunt exceptional mari (art.7b si 7e), stipulînd o serie de domenii în care, "reglementarea juridica a atributiilor federatiei sunt definite prin intermediul unor... legi a subiectilor sai constitutivi si, mai mult de atît, chiar prin delegarea unor competente federale subiectilor sai, în care scop ar trebui sa fie alocate suplimentar resurse financiare din bugetul federatiei. Asistam, de fapt, la descrierea unui model care urmeaza o logica rasturnata cu capul în jos, în care subiectii constitutivi prevaleaza în raport cu structurile centrului federal si cu drepturile federatiei ca entitate distincta a statului, si în care autoritatea legilor si dreptului imperativ al subiectilor federali reprezinta de fapt osatura constructiei de stat. Acest model este într-adevar asimetric, dar asimetria lui este de natura centrifuga, ceea ce trezeste numeroase îndoieli asupra viabilitatii unui asemenea regim politic, construit pe entitati dispersate institutional, marcate de conflictele înca depasite dupa conflictul anilor 1991-1992 si care nu pot fi încadrate unor modele federale traditionale. Absurde par si încercarile de a reglementa o serie de competente organice ale centrului federal (art.4 si 5), prin care subiectii federali se presupune ca ar trebui sa aiba grija de regimul vamal, de activitatea Bancii centrale federale, si chiar tiparirea banilor. Tot atât de stranii par a fi si alte aspecte legate de functionarea statului federal. Astfel, propunând demilitarizarea Republicii Moldova, autorii textului exclud (art.4 si 5) dintre atributiile federatiei si a competentelor comune - asigurarea securitatii de stat, atribuindu-o subiectilor sai federali, si plasând-o în corespundere cu art.6.14 la rubrica "alte chestiuni". Statutul superior al subiectilor federali în raport cu centrul federal este confirmat si prin ierarhia actelor normative care reglementeaza de altfel sfera atributiilor comune: acestea sunt ridicate la randul de legi organice, contrastând cu legile adoptate de catre centrul federal si care sunt doar "legi ordinare". Prevederile art.10a si 10b nu fac nici o deosebire între aceste tipuri de legi, ceea ce submineaza ierarhia actelor normative si ordinea juridica elementara.



5. Desi în plan formal acest proiect anunta caracterul asimetric al federatiei, mecanismele de formare a autoritatilor publice în federatie, precum si caracterul distribuirii atributiilor între cele 3 nivele (competentele federatiei - competentele mixte - competentele subiectilor federali), asimetria care transpare din aceasta constructie este mai degraba un paleativ pentru a legifera un regim de dominatie omnipotenta si categorica a subiectilor asupra centrului federal si, respectiv, a "teritoriului federal". Aceasta asimetrie este radical diferita de "asimetria" propusa de V.Voronin. Modelul lui Kozak poate fi descris în urmatoarea formula: subiectii federali sunt formatiuni statale cu un spectru larg de drepturi si atributii suverane, în timp ce "teritoriul federal" este doar un teritoriu comun, lipsit de personalitate juridica si morala proprie, lipsit de competente care ar putea fi exercitate de sinestatatpr, aflându-se în subordonarea (p.3.4) organelor federale de putere si a "competentei subiectilor federali". Astfel, Transnistria si Gagauzia au dreptul la autonomie deplina si nelimitata în vederea rezolvarii problemelor lor specifice, pe baza legilor si actelor lor autonome, exercitate în mod suveran si garantat de legislatia federala, în timp ce în teritoriul federal, aceste probleme sunt rezolvate exclusiv în baza legilor federale, adoptate prin Senat, format pe jumatate din reprezentantii subiectilor, prin intermediul organelor federale executive, create de asemenea cu participarea larga a reprezentantilor întregii federatii (confirmarea guvernului de Senat) si a unui Presedinte, ales de asemenea de catre toata populatia statului "re-integrat".

În acest fel, populatia Transnistriei si Gagauziei îsi realizeaza, în fapt, calitatea de subiect de drept, purtator al suveranitatii sale, în mod independent si nemijlocit, în timp ce populatia "restului Moldovei" - doar împreuna cu locuitorii subiectilor federali, pe baze generale. Respectiv, subiectii federali au dreptul la un format real de auto-guvernare, în care locuitorii restului tarii nu au dreptul sa se amestece, în timp ce "teritoriul federal" (adica Republica Moldova, cu exceptia teritoriilor controlate în prezent de regimul secesionist transnistrean si teritoriul cunoscut ca fiind al autonomiei teritorial-administrative gagauze), nici nu va putea sa viseze la asemenea nivel de autonomie politica, pentru ca problemele administrarii sale vor fi determinate si se vor rezolva doar cu participarea locuitorilor Ttransnistriei si Gagauziei. Mai mult, în perioada dintre 2015-2020 (art.14.11 si 14.12, 14.3), deciziile care vor privit teritoriul federal se vor lua cu majoritatea de voturi a reprezentantilor celor 2 subiecti federali. Acestea fiind lucrurile, am putea concluziona ca are de fapt nu re-integrarea regiunii secesioniste Transnistrene în componenta Republicii Moldova, ci "alipirea" celei din urma la subiectii federali "recunoscuti international"- Transnistria si Gagauzia, care vor constitui în acest fel "pivotul" si baza ideologica a viitoarei federatii.

6. Asimetria formatului propus de Memorandum în beneficiul unor drepturi superioare ale subiectilor federali în raport cu "teritoriul federal" se contine si în ceea ce priveste sistemul de reglementare legislativ-normativa a viitorului stat. Desi art.10b stipuleaza ca, "legile teritoriului federal sunt adoptate de catre Camera reprezentantilor cu jumatatea simpla de voturi si nu trebuie sa fie confirmate de Senat, legile organice federale, care reglementeaza sfera atributiilor comune trebuie sa parcurga procedura completa de confirmare. În acest fel, câmpul juridic al teritoriului federal, în toate chestiunile legate de problemele sale interne, poate fi foarte usor deraiat prin schimbarea raportului de forte între cei 71 de deputati ai camerei inferioare a Parlamentului, în folosul Transnistriei. Spre deosebire de "teritoriul federal", subiectii federali dispun nu doar de Constitutie si de legi proprii vizibil extrase din câmpul constitutional al statului federal, care nu sunt supuse nici unei forme de control sau de reglementari din partea centrului federal, dispunând si de un grad de aparare superior în toate chestiunile legate de adoptarea actelor normative si a deciziilor care tin de competentele comune. Luând în consideratie faptul ca, la adoptarea legilor si deciziilor pe orice probleme de competenta federala, subiectii joaca un rol foarte important (în perioada anilor 2015 si 2020 - chiar decisiv!) vom avea un format juridico-legislativ care imprima o vulnerabilitate functionala totala a "teritoriului federal" în comparatie cu regimul juridic al subiectilor sai. Senatul, care va fi format din numarul reprezentantilor subiectilor federali, va avea în acest sens un rol decisiv în cadrul procesului legislativ si de creare a structurilor executive, chiar daca Camera reprezentantilor va întruni un numar relativ mai echitabil de deputati, alesi proportional de catre toata populatia statului federativ, asigurînd astfel o reprezentare mai mare a teritoriului federal. Astfel, potrivit art.12.6, guvernul federal este confirmat de Senat, tot el formeaza Curtea suprema de justitie si componenta Curtii constitutionale, ceea ce imprima un grad asimetric si în ceea ce priveste garantiile constitutionale ale partilor viitoarei federatii.



7. În timp ce subiectii federatii au întreaga gama de garantii ce le protejeaza statutul, inclusiv pîna la dreptul de secesiune, "teritoriul federal" nu are nici un fel de garantii în acest sens. Asimetria politicii externe: subiectii au destul de mari atributii în realizarea activitatilor de politica externa: de la posibilitatile de a gestiona relatii internationale, semnarea de acorduri internationale pîna la obligativitatea consultarii subiectilor federali în ceea ce priveste stabilirea de relatii internationale si încheierea de acorduri pe domenii de atributii comune. "Teritoriul federal" este lipsita de acest gen de posibilitati politico-morale, iar participarea populatiei pe care o reprezinta la formarea politicii externe si economice externe se limiteaza doar la activitatea organelor federale, formate, dupa cum mentionam si anterior, pe baze generale cu Transnistria si Gagauzia si care, la rîndul sau, reprezinta unii si acesti subiecti federali. Asimetria chestiunilor bugetar-financiare. În timp ce, potrivit pp.8a si 8b, bugetele subiectilor federali sunt formate pe contul taxelor si impozitelor proprii, a veniturilor colectate, si chiar a unor subsidii transmise ca urmare a impozitelor federale, etc, administrarea financiara a nevoilor "teritoriului federal" poate avea loc doar pe baza impozitelor si taxelor locale, si a unor parti presupuse din bugetul federal pentru ca, potrivit prevederilor continute în Memorandum, "teritoriul federal" nu are de fapt propriul buget! În aceiasi situatie se gaseste si proprietatea "restului tarii", subiectii avînd deplinatatea competentelor suverane, în timp ce teritoriul federal trebuie sa se supuna doar legislatiei general-federale, adoptate cu participarea si luarea în consideratie a intereselor subiectilor, fiind lipsita de posibilitati reale de a-si exercita interesele. Subiectii federali vor putea avea un rol de monopolisti asupra proprietatii viitoarei federatii, aflate pe teritoriul lor, preluînd posibilitati suplimentare de a se amesteca în problemele transmiterii proprietatii în "interesul" teritoriului federal.

8. Putem conchide ca, sub acoperisul acestui Memorandum "asimetric" se va asigura un statut superior exclusiv doar pentru subiectii federatiei, cu asigurarea îndeplinirii neconditionate a drepturilor si atributiilor subiectilor federali, în special pentru elitele Transnistriei si Gagauziei, garantarea proprietatilor pe care le-au însusit în perioada conflictului, garantarea accesului la activitati economice externe, stabilirea unor garantii constitutionale, si - în acelasi timp, - existenta unei absente totale de drepturi pentru "restului teritoriului federal", creînd în acest fel o forma specifica de "appertheid", în care, cea mai mare parte a populatiei viitorului stat federal ar putea fi deprivata de orice elemente de auto-guvernare, fiind pusa în totala dependenta de legile si deciziile adoptate cu participarea privilegiata a exponentilor Transnistreni si Gagauzi. Aceasta situatie se poate produce într-un context institutional totalmente strain de principiile democratiei reprezentative si a valorilor statului de drept. Sa luam exemplul Camerei reprezentantilor (constituita, potrivit art.9b, pe baza unui sistem electoral proportional, într-o singura circumscriptie uninominala. Luându-se în consideratie numarul mare de simpatizanti ai Moscovei si ai Transnistriei pe malul drept al Nistrului, adica pe "teritoriul federal", este de asteptat ca partidele filo-rusesti sa obtina un avantaj considerabil care le va permite sa penetreze cu multa usurinta Camera reprezentantilor.

În acest caz, posibilitatea formarii unor puternice coalitii pro-moscovite si în Senat si în Camera reprezentantilor va pecetlui orientarea geopolitica si stabilitatea sistemului politic pentru o buna bucata de timp de acum încolo. Prevederile art. 9b descriu modalitatile de constituire a componentei Senatului, în care, exponentii subiectilor federali vor domina de asemenea prin cei 13 senatori proprii si, probabil, o buna parte din numarul celorlalti 26, alesi din partea restului federatiei, dar care, ca urmare a oportunismului ultimelor schimbari politice ar putea avea vederi vizibil influentate de rolul hegemonic al Transnistriei în cadrul noii structuri federative. Chiar si în cazul ideal, în care, 13 senatori alesi din partea "restului Moldovei" vor fi în mod idealist patrioti propriului electorat, circa 50% din numarul total al senatorilor subiectilor federali vor putea bloca oricînd deciziile si legile inacceptabile de Tiraspol. Sa nu uitam ca, în noul format federativ, Senatul va avea atributii exceptional de importante în exercitarea puterii federale de stat. Principiul expus în prevederile art.12b, care definesc structura de atributii al acestui organism politic, îl determina sa devina un organism puternic controlat de catre subiectii federali, si ambitiile lor politice se vor rasfrînge asupra centrului federal. Aceleasi principii de prevalare a intereselor subiectilor federali se obseva si în procedurile (art-13.1 si 13.2) de formare a organelor judiciare ale federatiei.

9. În acest fel, putem observa ca Memorandumul stipuleaza acordarea unui adevarat "pachet de actiuni majoritare" fiecaruia dintre subiecti federativi, care pot bloca lejer deciziile luate la nivelul centrului federal, si pastrarea de partea lor, a controlului exclusiv exercitat si în prezent. În cazul instalarii unui asemenea sistem, este adevarat - foarte asimetric, dar si foarte curios, nemaiîntalnit în vre-o practica internationala pâna acum, subiectii federali se vor bucura practic de posibilitati aproape nelimitate de dominatie asupra organismelor federale, aplicîndu-si competentele federale pentru a-si promova propriile interese si influentarea acelor decizii de stat care vor conveni cel mai mult elitelor politice "pastrate" înca din perioada secesionismului recunoscut" international. Urmînd aceste principii de formare a organelor federale de putere, reprezentantii subiectilor federali vor avea, în realitate, puteri nelimitate de a bloca si a paraliza activitatea nou createi federatii, ceea ce va condamna centrul federal la grele si sistematice crize de functionare (similare probabil cu crampele de putere, resimtite de centrul federativ al URSS, înainte de colapsul întregului sistem sovietic). Este de asteptat ca, în aceste conditii, cautarea unor modalitati perfect legale si recunoscute international de a dezintegra "nou creata federatie" ar putea isvorî în mod natural, chiar si fara a mai apela la drepturile garantate explicit de secesiune pentru subiectii federali Transnistria si Gagauzia.



10. Potrivit prevederilor art.3.6. "statutul constitutional-juridic si hotarele teritoriale ale subiectilor federali nu pot fi modificate fara acordul acestora". În plus fata de caracterul inegal în distribuirea de atributii si garantii constitutionale, acordate Transnistriei si Gagauziei în raport cu "teritoriul federal" (care nu este subiect autonom si, de aceea, este evident lipsit de garantiile invocate mai sus), aceasta prevedere sumara pune fie bazele unui nou conflict militar între populatia "teritoriului federal" (astazi, teritoriul de facto al Republicii Moldova) si trupele militare ale Transnistriei, fie plaseaza Republica Moldova într-o situatie absolut umilitoare. Sa nu uitam ca, potrivit declaratiilor regimului separatist, RMN detine controlul asupra nu doar a localitatilor din stînga Nistrului (cu exceptia satelor aflate sub jurisdictia Chisinaului), dar si asupra orasului Tighina (Bender) si a unor alte localitati din dreapta Nistrului, care nu sunt controlate însa de autoritatile separatiste (Varnita, Copanca). Daca am urma prevederile acestor prevederi, ar reiesi ca aceste teritorii ar trebui sa fie în mod natural "transmise" subiectului federal Transnistrean, ceea ce ar provoca o noua situatie de conflict armat în regiune, sau, nevoia unor noi cedari nejustificate din partea Chisinaului, si care nu vor fi acceptate de aceste localitati.

11. Cu totul straine de interesele nationale ale Republicii Moldova sunt si prevederile art.14, privind fazele tranzitorii ale documentului, de la repartizarea inegala a contributiilor în bugetul federal (Transnistria care ar avea circa 1/3 din membrii Senatului, si drepturi exclusive la delegarea reprezentantilor sai la formarea puterilor executive federale, se obliga sa contribuie doar cu 1/6 din costurile bugetare federale). Este inacceptabil si art.15, care priveste regula si principiile de adoptare a viitoarei Constitutii federative, privind procedura de numarare separata a voturilor în Republica Moldova si Transnistria. Pe lînga caracterul profanator al însasi ideii de re-integrare electorala a tarii pe baze separate, aceasta idee de numarare separata pare sa ia în consideratie anumite calcule interne si, evident, masuri de precautie necesare regimului secesionist pentru a-si putea controla în voie segmentul de electorat din regiune. Aceasta procedura ar condamna procesul de adoptare a Constitutiei federale la acceptarea a 2 variante posibile:  fie adoptarea unei Constitutii care serveste pe deplin intereselor politice mercantile ale liderilor secesionisti de la Tiraspol, fie ne-adoptarea acestei Constitutii si esecul întregii actiuni "garantate international", esecul servind si el la consolidarea pozitiilor Tiraspolului. Ar mai fi de remarcat anumite aspecte ale Memorandumului rusesc, în care sunt reflectate interesele elitei moscovite în acest conflict, printre care vom mentiona urmatoarele:

  • Adoptarea în corespundere cu prevederile art.3.7, în calitate de limba oficiala a federatiei limba rusa, cu garantarea mentinerii acestui statut pentru totdeauna, si asta datorita imposibilitatii de a revizui Constitutia (p.10d), în cazul în care partea rusa si transnistreana vor fi dezinteresate în acest scop.

Propunerea demilitarizarii RM, cu omiterea faptului legat de garantiile necesare pentru implementarea acestui acord, pare sa asigure Moscovei un rol deosebit de important în aceasta etapa de tranzitie spre noul format federal Pe de o parte, Moldova va fi demilitarizata pas cu pas, si atunci - cineva va trebui sa asigure garantarea acestui proces si a inviolabilitatii statului federal, eventual "împotriva unor state straine". În acest context, declaratia recenta a colonelului L.Ivashov, reprezentantul Ministerului Apararii al FR, dupa care, "adoptarea Memorandumului va solicita nu doar pastrarea trupelor ruse în Moldova, dar si cresterea contingentelor lor". Respectiv, statutul demilitarizat al Republicii Moldova este necesar pentru a bloca inter-cooperarea RM cu NATO si cu structurile de aparare ale UE.

Pe de alta parte, dificultatea obiectiva de a modifica Constitutia (procedura modificarii doar cu 4/5 din componenta Senatului, ceea ce acorda Transnistriei posibilitati aproape nelimitate de a bloca schimbarile pe care le considera inacceptabile) fac imposibile orice gen de integrare culturala, economica sau politica cu România nici a unei din parti, cu atât mai putin a "teritoriului federal", nemaivorbind de dreptul la secesiune garantat subiectilor federali în acest caz.

IDIS:  November 20, 2003-11-22



Acest lucru ofera autoritatilor rebele posibilitati enorme de a bloca orice legi organice si decizii adoptate la nivel federal, inclusiv al Curtii Constitutionale Federale, pîna în 2015, legile federale sunt adoptate în Senat cu 3/4 de voturi, în care, Transnistria va avea 9 mandate de senator din 26, sau mai mult de 1/4 din numarul total. În aceste conditii, orice încercari de a disputa anumite initiative ilegale vor fi blocate




Document Info


Accesari: 2125
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )