Mecanismul democratic īn procesul de trecere spre economia de piata
Victoria revolutiei romāne din decembrie 1989 a deschis perspectiva renasterii si propasirii tarii noastre prin instaurarea unei democratii autentice, īn care sa se exercite, pe deplin, drepturile si libertatile ceta& 515e42f #355;eanului si prin trecerea spre economia de piata, care sa asigure libera initiativa si competitia īn promovarea reala a valorilor. Īntre statornicirea democratiei si dezvoltarea economiei de piata este o strānsa interdependenta. Numai īn cadrul unei vieti democratice veritabile se poate dezvolta o economie sanatoasa si eficienta. Īn acelasi timp, dupa cum arata o experienta istorica īndelungata, numai o economie ale carei mecanisme sunt bazate pe piata libera, pe concurenta, pe proprietatea privata, pe autonomia agentilor economici, confera suportul unei democratii veritabile. Este cert ca viata popoarelor s-a dezvoltat si a īnflorit numai īn conditiile unor regimuri democratice si ale unei economii de piata rentabile. Daca democratia reprezinta o forma de organizare si conducere politica a societatii implicānd consimtamāntul cetatenilor, atunci ea nu se poate realiza decāt daca cetatenii, bazāndu-se pe o economie de piata, au independenta necesara pentru a se manifesta liber si, deci, pentru a lua hotarārile cele mai bune privind situatia lor, prezenta si viitoare.
Pentru īnfaptuirea cu consecventa a procesului de democratizare se impune ca mecanismul democratic sa fie pus īn actiune cu mai multa hotarāre, sa se perfecteze cadrul legislativ privind drepturile si libertatile fundamentale ale tuturor cetatenilor, cāt si obligatiile si īndatoririle acestora, conditii sine-qua-non pentru ca institutiile democratice sa functioneze normal, sa poata actiona cu hotarāre pe calea pentru care s-a optat. Constitutia tarii este chemata sa asigure consistenta si credibilitatea tinerei noastre democratii. Se impune, de asemenea, un grad mai mare de organizare profesionala a salariatilor īn sindicate libere si independente, atāt fata de putere cāt si fata de partidele politice. Īn problemele vitale ale salariatilor, sindicatele au datoria sa manifeste o mai mare unitate, ca o conditie pentru rezolvarea problemelor specifice.
Pluralismul politic actual, cuprinzānd si multitudinea partidelor si formatiunilor politice, confera constelatiei vietii politice romānesti premisele asigurarii unei veritabile democratii. Numeroasele partide sunt greu de deosebit prin platformele si programele lor, fiind destul de putine cele care au o aderenta la public, motiv pentru care multe partide nu au reusit sa aiba reprezentanti īn Parlament. Este absolut necesar ca atāt partidele de guvernamānt care reprezinta majoritatea īn Parlament, cāt si cele din opozitie sa se manifeste mai activ si responsabil īn viata politica a tarii. O democratie veritabila este atestata atāt de credibilitatea politicii fortelor de guvernamānt, cāt si a fortelor de opozitie, care, īn orice moment dificil, au datoria sa ofere o alternativa viabila de guvernare. Un guvern puternic nu poate exista fara o opozitie puternica cu caracter constructiv, care sa ofere īn permanenta solutii si sa fie gata sa guverneze.
Instaurarea unui climat autentic democratic presupune si o activitate responsabila a presei scrise si vorbite, inclusiv a televiziunii. Fara presa libera, fara libertatea de exprimare prin intermediul mijloacelor de informare nu poate sa existe democratie. Prin manifestarea libera a acestora se īntelege faptul ca un mijloc de informare īsi exercita īn mod independent pozitia, fara ca puterea de stat (prin cenzura) sa poata impune, controla sau influenta transmiterea informatiilor. Aceasta nu īnseamna ca mijloacele de informare, īn general, sunt īn totalitate independente si fata de partide sau formatiuni politice. Esentialul īnsa consta īn afisarea deschisa a acestor pozitii si transmiterea unor informatii corecte, adevarate.
Astazi, mai mult ca oricānd, confruntarea diferitelor pozitii politice privind organizarea si conducerea tarii, ca si īn alte probleme, pot fi canalizate spre un dialog deschis, sincer si argumentat (fara incriminari reciproce, fara atacuri la persoana sau denigrari, injurii, amenintari), care sa permita crearea unui climat politic sanatos, necesar formarii opiniilor corecte ale maselor si evitarii confuziilor, dezorientarilor care favorizeaza aparitia elementelor destabilizatoare.
Traditiile democratice pot contribui la statornicirea unei vieti politice sanatoase, care sa constituie suportul prosperitatii materiale si spirituale a poporului, al īntaririi independentei si suveranitatii tarii.
Trainicia unei vieti democratice implica, totodata, un raport just īntre drepturi si libertati, īntre obligatii si īndatoriri, īntre libertate si responsabilitate, astfel īncāt exercitarea drepturilor si libertatilor sa se faca prin respectarea stricta a legilor īn cadrul unei ordini de drept.
|
