Mecanismul democratic în procesul de trecere spre economia de piata
Victoria revolutiei române din decembrie 1989 a deschis perspectiva renasterii si propasirii tarii noastre prin instaurarea unei democratii autentice, în care sa se exercite, pe deplin, drepturile si libertatile ceta& 515e42f #355;eanului si prin trecerea spre economia de piata, care sa asigure libera initiativa si competitia în promovarea reala a valorilor. Între statornicirea democratiei si dezvoltarea economiei de piata este o strânsa interdependenta. Numai în cadrul unei vieti democratice veritabile se poate dezvolta o economie sanatoasa si eficienta. În acelasi timp, dupa cum arata o experienta istorica îndelungata, numai o economie ale carei mecanisme sunt bazate pe piata libera, pe concurenta, pe proprietatea privata, pe autonomia agentilor economici, confera suportul unei democratii veritabile. Este cert ca viata popoarelor s-a dezvoltat si a înflorit numai în conditiile unor regimuri democratice si ale unei economii de piata rentabile. Daca democratia reprezinta o forma de organizare si conducere politica a societatii implicând consimtamântul cetatenilor, atunci ea nu se poate realiza decât daca cetatenii, bazându-se pe o economie de piata, au independenta necesara pentru a se manifesta liber si, deci, pentru a lua hotarârile cele mai bune privind situatia lor, prezenta si viitoare.
Pentru înfaptuirea cu consecventa a procesului de democratizare se impune ca mecanismul democratic sa fie pus în actiune cu mai multa hotarâre, sa se perfecteze cadrul legislativ privind drepturile si libertatile fundamentale ale tuturor cetatenilor, cât si obligatiile si îndatoririle acestora, conditii sine-qua-non pentru ca institutiile democratice sa functioneze normal, sa poata actiona cu hotarâre pe calea pentru care s-a optat. Constitutia tarii este chemata sa asigure consistenta si credibilitatea tinerei noastre democratii. Se impune, de asemenea, un grad mai mare de organizare profesionala a salariatilor în sindicate libere si independente, atât fata de putere cât si fata de partidele politice. În problemele vitale ale salariatilor, sindicatele au datoria sa manifeste o mai mare unitate, ca o conditie pentru rezolvarea problemelor specifice.
Pluralismul politic actual, cuprinzând si multitudinea partidelor si formatiunilor politice, confera constelatiei vietii politice românesti premisele asigurarii unei veritabile democratii. Numeroasele partide sunt greu de deosebit prin platformele si programele lor, fiind destul de putine cele care au o aderenta la public, motiv pentru care multe partide nu au reusit sa aiba reprezentanti în Parlament. Este absolut necesar ca atât partidele de guvernamânt care reprezinta majoritatea în Parlament, cât si cele din opozitie sa se manifeste mai activ si responsabil în viata politica a tarii. O democratie veritabila este atestata atât de credibilitatea politicii fortelor de guvernamânt, cât si a fortelor de opozitie, care, în orice moment dificil, au datoria sa ofere o alternativa viabila de guvernare. Un guvern puternic nu poate exista fara o opozitie puternica cu caracter constructiv, care sa ofere în permanenta solutii si sa fie gata sa guverneze.
Instaurarea unui climat autentic democratic presupune si o activitate responsabila a presei scrise si vorbite, inclusiv a televiziunii. Fara presa libera, fara libertatea de exprimare prin intermediul mijloacelor de informare nu poate sa existe democratie. Prin manifestarea libera a acestora se întelege faptul ca un mijloc de informare îsi exercita în mod independent pozitia, fara ca puterea de stat (prin cenzura) sa poata impune, controla sau influenta transmiterea informatiilor. Aceasta nu înseamna ca mijloacele de informare, în general, sunt în totalitate independente si fata de partide sau formatiuni politice. Esentialul însa consta în afisarea deschisa a acestor pozitii si transmiterea unor informatii corecte, adevarate.
Astazi, mai mult ca oricând, confruntarea diferitelor pozitii politice privind organizarea si conducerea tarii, ca si în alte probleme, pot fi canalizate spre un dialog deschis, sincer si argumentat (fara incriminari reciproce, fara atacuri la persoana sau denigrari, injurii, amenintari), care sa permita crearea unui climat politic sanatos, necesar formarii opiniilor corecte ale maselor si evitarii confuziilor, dezorientarilor care favorizeaza aparitia elementelor destabilizatoare.
Traditiile democratice pot contribui la statornicirea unei vieti politice sanatoase, care sa constituie suportul prosperitatii materiale si spirituale a poporului, al întaririi independentei si suveranitatii tarii.
Trainicia unei vieti democratice implica, totodata, un raport just între drepturi si libertati, între obligatii si îndatoriri, între libertate si responsabilitate, astfel încât exercitarea drepturilor si libertatilor sa se faca prin respectarea stricta a legilor în cadrul unei ordini de drept.
|
