Mijloacele de comunicare neconventionala si reconfigurarea politicului - Alegerile locale din Romania anului 2008

Mijloacele de comunicare neconventionala si reconfigurarea politicului - Alegerile locale din Romania anului 2008

Perceptia comuna este aceea ca numai firmele apeleaza la marketing, insa marketingul poate fi intalnit atat in interiorul, cat si in exteriorul sectorului de afaceri, in sectorul nonguvernamental si in cel politic. Ca urmare a dezvoltarii si raspandirii rapide ca teorie si practica de promovare a vanzarilor in cadrul firmelor producatoare de bunuri de consum, in ultimele decenii, marketingul a devenit o componenta vitala a strategiilor multor organizatii nelucrative, cum ar fi scoli, biserici, spitale, muzee, grupuri artistice si chiar departamente ale politiei.[1]

In cadrul mixului de marketing, componenta de comunicare este una primordiala, iar dezvoltarea exploziva a mijloacelor de comunicare in masa ofera marketingului numeroase instrumente de actiune. Se remarca, astfel, o serie de similitudini intre campaniile de advertising si campaniile de lansare a unui candidat in lupta electorala. In ultima vreme, se pune semnul egalitatii intre omul politic si un produs obisnuit care trebuie lansat. Deseori, in dezbaterile pe teme politice, candidatii isi prezinta oferta politica ca pe un lung sir de avataje ce urmeaza a fi obtinute ca urmare a alegerii ''produsului''.

Dincolo de dezbaterile politice, brandul personal este arma cu care vor trebui sa se confrunte candidatii la alegerile parlamentare din aceasta toamna, pentru ca votul va fi uninominal, cu alte cuvinte, vizibilitatea in spatiul public din ultima perioada va fi hotaratoare pentru un candidat care isi doreste un rezultat pozitiv. Aceasta prezenta pe scena politica si in viata de zi cu zi a alegatorilor nu trebuie sa fie neaparat una favorabila , pentru ca, spre deosebire de un produs care poate pierde definitiv increderea cumparatorilor sai fideli, daca i se gasesc nereguli de fabricare, spre exemplu, personajul politic ar putea specula un context negativ pentru a atrage simpatia electoratului. Se impune, in aceste conditii, necesitatea crearii unui brand personal, pentru toti cei care aspira la o functie de decizie, demersul de branding conferindu-i politicianului o identitate aparte si o voce distincta pe scena politica. Conturarea sau schimbarea perceptiei alegatorilor se poate face prin modificarea comportamentala a politicianului, printr-o adecvare la capitolele: imagine, discurs, tinuta, atitudine, consecventa etc.

Etapele importante care trebuie urmate in vederea dezvoltarii brandigului personal sunt: construirea unei strategii de imagine publica in functie de obiectivele asumate pe termen mediu si lung; training pe zonele de discurs public, mesaje, gestica, vestimentatie, identificarea temelor de abordat, cu impact la publicul tinta; construirea unui profil, in functie de identificarea temelor predilecte; definirea conduitei in spatiul extrapolitic, in concordanta cu caracteristicile publicului tinta .

Atat construirea unui nou brand politic cat si promovarea unuia deja conceput necesita utilizarea unor instrumente de comunicare in sfera publica. Mediile clasice de comunicare atrag majoritatea bugetelor de promovare, insa dezvoltarea tehnologiei, aparitia de noi canale de comunicare si competitia de creativitate intre agentii au extins uzul mijloacelor de comunicare neconventionale.

Asadar, configurarea politicului si a campaniilor electorale se va face prin raportare atat la mijloacele de comunicare clasice, cat si la cele neconventionale. Insa, care ar trebui sa fie proportia bugetelor alocate canalelor de comunicare? Este justificata o atentie sporita acordata mijloacelor de comunicare neconventionala (in acest sens, Internetul fiind principalul canal )?

Multi analisti media au argumentat permanenta ''amenintare'' a Internetului asupra mediei traditionale. Numarul in scadere al ziarelor si ratingul scazut al unor grupaje de stiri indica pentru unii specialisti o preeminenta a canalelor de comunicare neconventionale. ( graficele 1 si 2)

					Grafic 2
		Evening Network News Viewership Sources: Journalism.org, 2005; www.stateofthemedia.org

Graficele de mai sus sunt ilustrative pentru numarul in scadere al consumatorilor de media traditionala si avansul vizibil pe care il dobandesc ''new media'', caz care ar justifica si o concentrare mai mare a bugetelor de promovare din campaniile electorale catre sectorul neconventional.

Cu toate acestea , mediile de comunicare par a fi, actualmente, intr-un echilibru. Profesorul Clayton Christensen, de la Harvard Business School, distinge 2 forme ale noilor tehnologii :1) ''tehnologii de sustinere'', majoritatea tehnologiilor noi care cresc productivitatea produselor; 2) ''tehnologii revolutionare'', aparute ocazional si avand menirea de a oferi pietei un produs total diferit de cele deja vehiculate. Efectul cel mai puternic al celor din urma este amenintarea de a lua locul vechilor produse. Acesta este si cazul mediei online si a marketingului 343b11d digital, insa sondajul sintetizat in figura de mai jos demonstreaza ca media online si, prin extrapolare, campaniile online sunt mijloace complementare metodelor clasice si nu substitute totale.

( tabel 3)

	Faster to Find Things More Useful  Easier to Use Important Role in Day More Informative

	Preferred News Media Sources: Frank Magid Associates, Online Publishers Association, "Multichannel Media Brands," 2004. www.online-publishers.org

Dincolo de rezultatele acestor sondaje, este evident faptul ca mijloacele neconventionale de comunicare au castigat teren in actuala societate, caracterizata de numeroase inovatii tehnologice. Insa ce este neconventionalul?

In media, si in comunicare, in general, neconventional este orice suport nou, pe care nu l-a exploatat nimeni. Spre deosebire de publicitatea conventionala, care este o metoda de promovare standardizata, avand o istorie, o continuitate in spate, ''neconventional'' inseamna incercarea de a face ceva diferit, fara posibilitatea unor masuratori standard la care sa se raporteze.[4]

Promovarea neconventionala este posibila in doua moduri: prin utilizarea unor mesaje neobisnuite in medii traditionale sau prin folosirea de canale noi. Printre suporturile mai frecvent utilizate in Romania se numara mijloacele de transport si, mai ales, noile mijloace de comunicare, precum telefonul mobil, Bluetooth, blogurile si microblogurile.

Alte suporturi neconventionale ''new media''sunt ambient media (mesajele comunicate in mod neconventional prin orice support outdoor/indoor) sau publicitatea virala ( e-mailul, YouTube, blogurile). Delimitarea dintre conventional si neconventional este una intr-o continua schimbare, un mediu neconventional devenind unul comun atunci cand toata lumea incepe sa-l utilizeze. Este cazul blogurilor, care in mai putin de un an au devenit medii de comunicare utilizate de multi politicieni, situatie care le plaseaza inspre domeniul conventionalului. Cu toate acestea, desi utilizarea pe scala larga transforma unele medii in canale clasice, mesajele neobisnuite promovate pot face ca unele campanii sa devina neconventionale prin continut.

In Romania, Internetul este, de departe, cea mai utilizata modalitate de comunicare neconventionala, aceasta fiind urmata de promovarea de tip In Store TV ( reclame pe plasma , amplasate pe strazi, supermarketuri, baruri sau aeroporturi). La polul opus, printre cele mai rare forme de publicitate de la noi se numara cele prin Bluetooth (transfer de date intre aparatura electronica).

Marketingul digital, comunicarea new-media si strategia online sunt mize importante pentru viitoarele campanii electorale. Astfel, orice proiect public trebuie sa se difuzeze si in mediul virtual, justificarea aflandu-se in numarul in crestere de utilizatori Internet din Romania ( 5 milioane la 3,3 milioane de conexiuni).

Principalele directii de dezvoltare identificate in comunicarea ''new media''sunt: prezenta online directa ( site personal sau de campanie, blog, mobisite); prezenta online indirecta ( conturi si profile in retele sociale, yahoo messenger, prezenta pe site-urile celorlalti candidati din celelalte colegii, minisite-uri personale in portaluri de stiri) comunicare virala si digitala neconventionala (digital gherila, online activism, viral marketing - generarea de conversatii contagioase; crearea de content, formate speciale de continut) , SMS Alert si Mobisites, Advergaming (jocuri pe internet), cross-media, Bluetooth[5].

Un suport neconventional important, amintit si anterior, este blogul. Daca blogosfera a contribuit la cresterea sustinerii electorale a lui Howard Dean in 2004, in alegerile preliminare din Partidul Democrat, tot blogosfera este cea care a erodat constant imaginea lui G.W. Bush, presedintele cel mai tinut sub observatie de catre electoratul online (alaturi de Bill Clinton): toate actiunile sale sunt criticate frecvent pe bloguri, iar reactiile variaza de la gama ironiilor pana la veritabile actiuni online de protest. In acest context, se face remarcata o specie distincta de bloguri politice reprezentata de watch bloguri , adica acele bloguri in care autorul isi propune sa fie caine de paza al mass media si sa critice diverse erori si inadvertente ale mediei traditionale, ale altor bloggUri, sau activitatea unor institutii ale statului .

Neconventional este cuvantul de ordine al campaniilor electorale pentru scrutinul din iunie 2008. Daca la alegerile din 2000 candidatii se promovau intens in presa si pe posturile de radio si televiziune, iar la cele din 2004 testau impactul Internetului, in acest an, formele de promovare clasice au cedat locul campaniilor online si intalnirilor directe cu electoratul.

Cu toate acestea, rezultatele din primul tur al alegerilor din Bucuresti au demonstrat ca cei mai avantajati au fost candidatii care dispuneau deja de un capital pozitiv de imagine, si nu cei care au investit bugete mari in campanie.

Scrutinul pentru administratia locala din aceast an a fost unul atipic, comparativ cu cele din 2004 si 2000, atat din punctul de vedere al investitiilor in publicitate, mult mai reduse decat in trecut, cat si al interesului crescut al partidelor pentru mijloace neconventionale, de la Internet la solutiile cele mai inedite.

Potrivit estimarilor proprii ale principalilor candidati la Primaria Capitalei - Sorin Oprescu, Vasile Blaga si Ludovic Orban - totalul cheltuielilor de campanie ale acestora se ridica la aproximativ un milion de euro. Suma include publicitatea traditionala in media si outdoor, concertele, campaniile duse in strada, productia si difuzarea de afise si pliante. Si, pentru ca legislatia nu mai permite cumpararea de spatiu in calupurile publicitare la radio si TV, cei mai multi candidati au pus accentul pe alte doua forme traditionale de promovare - presa scrisa si panotajul stradal.

Strategiile de campanie ale candidatilor si partidelor au fost insa foarte diverse. Marian Vanghelie (PSD), de pilda, angajat in lupta pentru un nou mandat de primar la sectorul 5, a alocat pentru publicitatea in presa scrisa de 16 ori mai putin fata de campania din 2004. Partidul National Liberal (PNL), la randul sau, a preferat sa investeasca mai mult in publicitate generica (campanii cu mesaje de tipul: "liberalism inseamna crestere economica accelerata" sau "guvernarea de centru-dreapta a PNL a impus un ritm accelerat de crestere"), convins fiind ca aceasta va servi drept suport tuturor candidatilor sai, din toata tara. Interesant este si faptul ca acest montaj a fost mai dens in perioada de pre-campanie (cand s-au cheltuit in acest scop 143.363 euro) decat in timpul campaniei (123.671 euro).

Dintre periodice, cele mai solicitate au fost: Saptamana Financiara (incasari brute de 128.250 euro, conform AlfaCont), Academia Catavencu (38.700), Capital (37.866), Sapte Seri (28.206), VIP (27.750), Pro TV Magazin (20.260), B24 Fun (17.100), Business Magazin (9.240), TV Mania (9.130) .

Cat priveste panotajul stradal, candidatii au investit pentru un fotoliu de primar in Bucuresti, fie el general, fie de sector, aproape un milion de euro. Conform datelor AlfaCont, cel mai mult au cheltuit pe acest segment candidatii PD-L, Vasile Blaga (circa 180.800 de euro) si Radu Silaghi (65.800 de euro), urmati de Marian Vanghelie, PSD (57.500 de euro). Cele mai vizibile campanii, potrivit specialistilor din piata de outdoor, au fost cele ale candidatilor PD-L si PNL, cu mentiune speciala pentru cea a lui Ludovic Orban.  Totodata, este de remarcat faptul ca nu a existat o relatie directa intre bugetele cheltuite si rezultatele vizibile, cele mai putin costisitoare campanii inregistrand scoruri bune si foarte bune. Astfel, Sorin Oprescu (independent) si Cozmin Gusa (Partidul Initiativa Nationala - PIN) au castigat procente importante in turul intai, in ciuda investitiilor minime in advertising.

Cozmin Gusa, titularul unui mesaj incitant ("Ne-am saturat cat ne-au furat"), l-a avut drept strateg de campanie pe Bogdan Naumovici, creative director la 23 Communication Ideas. Daca in presa candidatul PIN a investit sume reduse, el a fost foarte activ pe Internet, prin site-ul cosminprimar.ro, promovat intens in acest mediu. Campania online a pus accentul pe interactiunea cu utilizatorii si a beneficiat de un blog, de filmulete si chiar de comunicare prin Messenger. Potrivit trafic.ro, site-ul lui Gusa a avut o medie zilnica de peste 20.000 de vizite. In privinta strategiei de comunicare a lui Cozmin Gusa, se poate spune ca a fost o campanie electorala cu mesaj negativ si un ton colocvial, cu care se poate identifica usor liderul de opinie dintr-un cartier sau dintr-o scara de bloc. Sunt expresii foarte familiare in exegezele urbane despre politica romaneasca. Campania lui Cosmin Gusa nu a dus lipsa de instrumente: afise cu scenarii horror-amuzante despre cum ar arata Bucurestiul daca la primarie ar ramane, de exemplu, Videanu; componenta virala cu ,,user generated content" - un videoclip cu un devotat al lui Gusa care isi exercita talentele muzicale in stil hip-hop; armata de consilieri trecuti prin infernul examenelor, dar fara pata politica; un sms de la Lavinia Sandru care iti promite pentru cand vei creste mare ca vei fi ca Mutu, Nastase, Doroftei sau Monica Tatoiu, daca il votezi pe Gusa. Atunci, ce i-a lipsit acestei campanii? Un program structurat, bazat pe solutii valabile. Aici nu mai era loc de limbaj colocvial, ci de masuri exacte si tactici concrete. Asadar, desi campania media si mijloacele de comunicare au fost optime, campania a pierdut la capitolul strategie administrativa, solutii concrete, proiecte fezabile.

Candidatul independent Sorin Oprescu a castigat in turul al doilea primaria Capitalei cu 54,3% din totalul voturilor exprimate, Vasile Blaga obtinand numai 45,7% din voturi. Mobilizarea electoratului a fost destul de scazuta, indeosebi in sectoarele 2 si 3 ale Capitalei, in care primarii in functie au castigat din primul tur. Cercetarile au relevat ca peste 40% dintre votantii lui Sorin Oprescu au studii superioare, peste 30% au terminat liceul iar aproximativ 20% sunt cu studii submedii. Presedintele PSD, Mircea Geoana a atribuit partidului sau aceasta victorie , declarand ca "Bucurestiul a anulat dictatura de dreapta". Peste 2000 de persoane din doua organizatii non-guvernamentale - Miscarea Europeana (sectia romana) infiintata in 2002 si Societatea Internationala pentru Drepturile Omului (SIDO), infiintata in 1991 au observat alegerile pentru Oprescu. Comentariile au fost determinate de prezenta, pe lista organizatiilor membre ale Miscarii Europene, a Sindicatelor din Agricultura - Agrostar care, desi au subliniat deseori caracterul lor apolitic au stranse legaturi cu lideri ai PSD.

Campania electorala pentru Primaria Capitalei a demonstrat ca, desi anumite partide au investit bugete considerabile in publicitate, cei mai avantajati au fost acei candidati care beneficiau de un capital de imagine pozitiv inainte de campanie sau au reusit sa transmita mesaje clare publicului.

Ultima parte a campaniei electorale a fost marcata de folosirea unui limbaj mult mai incisiv in confruntarile candidatilor, de acuze reciproce de incalcare a legii, de incercarea de mituire a electoratului, de acuze grave de colaborare cu securitatea etc.

Modelul campaniilor desfasurate la nivel central s-a propagat si la nivelul alegerilor locale din judete si municipii, spre exemplu, campania din Iasi.

Miza majora a alegerilor locale la Iasi a constituit-o castigarea fotoliului de primar. De aceea, principalele partide politice si-au desemnat candidatii pentru functia de primar in urma unor sondaje de opinie, care au vizat stabilirea liderului politic cu cele mai mari sanse. Astfel, PDL a fost reprezentat de europarlamentarul Dumitru Oprea, fost rector al Universitatii "Al. I. Cuza". PNL l-a inscris in cursa electorala pe ministrul Educatiei din acel moment, Cristian Adomnitei, un lider tanar, sustinut de seful Organizatiei Judetene a PNL Iasi, Relu Fenechiu. PSD l-a desemnat pe Gheorghe Nichita, primarul in functie, candidat pentru inca un mandat la Primaria Municipiului Iasi. Decizia de sustinere a candidaturii lui Gheorghe Nichita pentru Primaria Municipiului Iasi si a lui Constantin Simirad pentru presedintia Consiliului Judetean s-a conturat inca din luna ianuarie a anului 2008, in urma realizarii unui sondaj de opinie de catre firma Expoll, sondaj care desemna acesti candidati drept castigatori ai fotoliului de primar, respectiv de presedinte al Consiliului Judetean. De altfel, acest sondaj a avut parte de multiple comentarii care au incercat sa justifice interesul PSD pentru plasarea celor doi candidati in pozitia de castigatori.

Rezultatul alegerilor locale din iunie 2008, dupa al doilea tur de scrutin a conturat o alianta PSD-PNL. Cele doua partide au obtinut rezultate comparabile in judet, iar colaborarea PNL in Consiliul Judetean si Consiliul Local este esentiala pentru social-democrati.

Judetul Iasi s-a impartit intre PSD si PNL in ce priveste numarul mandatelor de primarii obtinute. Liberalii au castigat trei orase din cinci (Pascani, Targu Frumos, Podu Iloaiei).

Restul primariilor au fost adjudecate in judet de PDL cu 22 de mandate, PC, care a obtinut doua functii de primar, si de PNG-CD, cu un mandat de primar. Un singur candidat independent, Ovidiu Lina, a reusit sa obtina voturile necesare pentru a fi primar la Gropnita.

'In turul al doilea au fost desemnati 44 de primari, alte 54 de primarii fiind castigate din primul tur de scrutin organizat pe 1 iunie', a precizat purtatorul de cuvant al Biroului Electoral Judetean, Marian Grigoras .

Procesul electoral derulat in iunie a adus surprize in unele localitati si a trasat coloratura politica a judetului Iasi. Daca in 2004, peste 65 de primarii au revenit in urma alegerilor locale membrilor PSD, anul acesta, social-democratilor li s-au alaturat si liberalii in repartizarea mandatelor.

Rezultatele alegerilor pentru primariile din judetul Iasi

Sursa : Ziarul de Iasi, 5 iunie 2008

Printre cele mai importante primarii obtinute de liberali au fost cele din zona Pascani. Astfel, deputatul liberal Grigore Craciunescu, a reusit sa castige primaria Pascani dupa turul al doilea, in care l-a avut contracandidat pe Dumitru Pantazi, membru PSD. La nivelul oraselor si municipiilor, PNL a mai obtinut mandate in Targu Frumos si Podu Iloaiei in timp ce social-democratii au primari in Iasi si Harlau. PDL nu a reusit sa obtina nici un mandat de primar in vreun oras sau municipiu din judet.

O primarie importanta castigata de liberali in al doilea tur de scrutin, care in 2004 era condusa de un membru al PSD este cea de la Letcani. In urma alegerilor din acest an, a fost ales primar liberalul Stelica Turcu.

Procesul electoral din data de 15 iunie 2008 a adus si unele surprize in tabara liberalilor. Astfel, PNL a pierdut primarii importante din Zona Metropolitana a Iasiului. Concret, candidatii liberali au pierdut functiile de primar din Barnova si Ciurea, alegatorii optand pentru membri ai PSD in fruntea comunelor. Astfel, la Barnova si Ciurea au castigat functiile de primar social-democratii Dan-Constantin Popa si Catalin Lupu. Reprezentantii PNL au mai pierdut, in primul tur, primaria Miroslava unde a castigat candidatul PDL, Dan Nita. In Zona Metropolitana, democrat-liberalii au obtinut mandate la Aroneanu, Popricani si Bosia-Ungheni. Alegatorii din apropierea Iasiului i-au mai sustinut pe primarii PSD si in Valea Lupului si Schitu Duca. Cele mai multe mandate de primar in Zona Metropolitana au fost obtinute, totusi, de liberali, care au fost sustinuti in Victoria, Rediu, Letcani, Tomesti si Holboca.

La Cotnari, unde au participat trei candidati in turul al doilea, membri ai PSD, PNL si PDL, a fost desemnat castigator al functiei de primar social-democratul Vasile Cretu. Si la Baltati, PSD a obtinut functia de primar, cu doar 14 voturi avantaj. Social-democratul Vasile Astefanei a obtinut 1299 de voturi, in timp ce candidatul PDL, Mihai Hlihor, primarul in functie, a adunat 1285 de voturi.

In urma acestor alegeri locale, doar doua femei au obtinut functiile de primar, in Mironeasa si Madarjac. In urma cu patru ani, pe langa cele doua candidate de la Mironeasa, Elena Curcudel (PNL), si Madarjac, Valentina Oloeru (PDL), au mai obtinut mandate alte trei femei care au fost primar timp de patru ani in comunele Aroneanu, Halaucesti si Tibana.

La nivelul judetului, pe langa primari ai PNL, PSD si PDL au mai fost alesi edili si din PC la Belcesti, Constantin Petras, si la Costesti, Ioan Ipate. Un candidat al PNG-CD, Iosif Anton, va fi primar la Halaucesti in urmatorul mandat de patru ani. Un singur independent, Ovidiu Lina, a fost desemnat primar la Gropnita.

La nivelul mandatelor de consilieri locali, desemnati la alegerile locale din data de 1 iunie 2008, liberalii se situeaza pe primul loc, cu 417 functii obtinute. In judet, mai fac parte din consiliile locale 402 consilieri PSD, 361 de membri ai PDL si 55 de consilieri PC. Alti 27 de membri ai PNG-CD fac parte din forurile locale. Au mai fost alesi 10 consilieri ai Partidului Ecologist Roman, sase consilieri independenti, cinci ai Partidei Romilor 'Pro Europa', iar cate trei consilieri locali reprezinta Comunitatea Rusilor Lipoveni si PNTCD. La nivelul forului judetean, impartirea este mult mai clara, intre candidati ai PSD, PDL si PNL.

Astfel, cele 36 de functii de consilier judetean au fost impartite intre PSD, cu 13 mandate de consilieri, PDL cu alte 13 functii, iar PNL a avut zece voturi in forul judetean. Presedintele Consiliului Judetean, Constantin Simirad, membru al PSD, are cel de-al 37-lea vot in forul judetean.

Conform rezultatelor obtinute la scrutinul de pe 1 iunie, PDL are in municipiul Iasi 12 mandate de consilier, PSD 11 locuri, iar PNL 4 consilieri locali.

Din cei 282.748 de alegatori asteptati la urne in al doilea tur de scrutin pentru desemnarea primarului municipiului Iasi, au votat 104.617 ieseni, prezenta la vot fiind 37%. Dupa numaratoarea finala, fotoliul de primar a fost castigat de social democratul Gheorghe Nichita, cu 55.872 voturi, adica 54,1%. Contracandidatul sau, reprezentantul PDL, Dumitru Oprea, a fost votat de 47.396 ieseni, ceea ce reprezinta 45,9% din voturile valabil exprimate.

Constantin Simirad a obtinut cele mai multe voturi (104.114 voturi) si este astfel noul presedinte al Consiliului Judetean Iasi. Pe locul doi, la diferenta de mai putin de 8 procente s-a clasat candidatul PD-L la presedintia Consiliului Judetean, senatorul Dan Carlan (82.643 voturi)

In judet, prezenta la vot a fost de

Sursa: https://www.alegeri-2008.ro/rezultate-alegeri/

Rezultatele votului pentru alegerea presedintelui Consiliului Judetean

Constantin Simirad 36,50% (104.114 voturi)
Dan Carlan 28,97% (82.643 voturi)
Traian Dobre 19,33% (55.142 voturi)

Daniel Matasaru 3,34% (9544 voturi)  

- voturi valabil exprimate: 285.188

- voturi nule: 25.105 

Rezultatele votului pentru alegerea Consiliului Judetean

PSD 30,85% (86.367 voturi)

PD-L 30,68% (85.900 voturi)

PNL 22,34% (62.542 voturi)

PC 3,11% (8709 voturi)

- voturi valabil exprimate: 279.912

- voturi nule: 30.349

Daca inceputul campaniei electorale a fost marcat de o stare de acalmie, de pozitionarea candidatilor in dispozitivul de comunicare cu electoratul, nu acelasi lucru poate fi spus despre finalul confruntarii. "Actuala campanie electorala - scria Catalin Onofrei - are toate sansele sa se transforme intr-un razboi de uzura, in care vor conta mai mult tehnicile de gherila si zambetele in coltul gurii decat solutiile la problemele iesenilor." Elocvent in acest sens este atacul dur al candidatului PDL - Dumitru Oprea , la adresa candidatului PNL, Cristian Adomnitei (calificativele utilizate - "hot" si "haimana" fiind considerate expresii chiar prea blande), acuzat de confiscarea campaniei teasing initiate de partidul sau, constand in lansarea unor afise reprezentand un lant ruginit , legat cu un lacat, care sugerau ca Iasiul este un oras inchis. Staff-ul de campanie al PD-L urma sa lanseze alt set de afise, infatisand-ul pe Oprea deschizand orasul. Inaintea acestora insa, au aparut afisele PNL, cu imaginea lui Cristian Adomnitei rupand un lant. Mugur Cozmanciuc, seful campaniei liberalilor a ripostat , afirmand ca imaginea incriminata este creatia proprie a persoanelor care s-au ocupat pentru acest partid de publicitatea de campanie.

Discursul politic al candidatilor a cuprins enunturi celebre iar multe sloganuri au fost inspirate din lucrarile unor autori de marca, sau chiar din cartile sfinte. Candidatul PSD a cerut iesenilor mai mult timp pentru definitivarea celor 12 proiecte incepute: fluidizarea traficului si parcari, drumuri, iluminatul si transportul public, educatia, siguranta cetateanului, fondurile europene, sanatate, cultura si culte, locuinte, energie termica, asistenta sociala: "Multumesc iesenilor pentru sustinere si rabdare. Lucrarile incepute au nevoie de timp." Facand apel la vechile relatii de "colaborare" cu iesenii, din timpul celor trei mandate de primar, candidatul PSD la presedintia Consiliului Judetean a ales urmatorul slogan: "Constantin Simirad, prietenul nostru. Presedintele CJ - alesul nostru." Candidatul PD-L, Dumitru Oprea s-a prezentat in campanie cu sloganul "Deschide Iasiul". PNL-istul Cristian Adomnitei aprecia ca "Iasiul merita mai mult" iar PC-istul Ionel Oancea informa iesenii: "Lupt pentru Iasiul European". Mai succinte decat formularea "Iasiul bunului simt", vehiculata de PNG, au fost sloganurile candidatilor PD-L - "Asfalt, Becuri, Canalizare" si PNL, Traian Dobre - "Stiu si fac".

Un element de noutate al acestei campanii l-a constituit folosirea unor caricaturi, ca tehnica de marketing de imagine. PSD, care a initiat sirul de caricaturi avandu-i ca subiecti pe contracandidatii din PD-L si pe sustinatoarea lor, Irina Schrotter a fost chiar dat in judecata pentru ele.

Daca pana la aceste alegeri au fost mediatizate mai mult blogurile unor politicieni foarte cunoscuti , precum Adrian Nastase sau Ion Iliescu, iata ca fenomenul nu ocoleste nici scena politica locala. In campania electorala pentru Primaria Iasi, toti cei trei candidati principali, Dumitru Oprea (PD-L), Cristian Adomnitei (PNL) si Gheorghe Nichita (PSD) au beneficiat de prezenta online directa, prin intermediul blogurilor personale. In timp ce primii doi candidati au comunicat nemijlocit prin intermediul blogului pe tot parcursul campaniei electorale, Gheorghe Nichita si-a creat un site personal de abia dupa primul tur de scrutin. De ce nu a apelat actualul primar al Iasiului la serviciile comunicarii online inca de la inceputul campaniei? O justificare poate fi oferita prin prisma marketingului concentrat, care postuleaza o atentie sporita catre acele segmente ale electoratului fidel unui partid sau asupra electoratului cel mai usor de atras. Astfel, cercetarile sociologice anterioare campaniei electorale pentru primarie au relevant electoratul favorabil lui Nichita ca fiind cel din cartierele muncitoresti si din cele de la periferie , in timp ce contracandidatul sau a fost preferat de locuitorii din zonele centrale precum si din cele locuite preponderent de tineri.

Rezultatele alegerilor locale pentru Primaria Iasi, primul tur

Sursa: Ziarul de Iasi, 2 iunie 2008, www.ziaruldeiasi.ro

Conform unui sondaj realizat intre 15-22 ianuarie 2008 de catre Harris Interactive si facut public de catre Reuters , 56% dintre cei care citesc bloguri politice au varsta cuprinsa intre 18-40 de ani, studii medii sau superioare si un nivel mediu sau peste mediu al veniturilor. Asadar, aceasta categorie a cititorilor de bloguri reprezinta pentru candidatul PSD la Primaria Iasi doar o categorie secundara de electorat, accentul fiind pus in prima faza pe electoratul in mod traditional cunoscut ca sustinator. Succesul in alegerile locale s-a datorat, in cazul lui Gheorghe Nichita, orientarii cu predilectie catre electoratul favorabil, in timp ce Dumitru Oprea a practicat un mix de marketing multisegmentat , insa nu a reusit sa-si motiveze suficient electoratul apropiat de profilul sau de candidat.

Totodata, ca mijloace neconventionale de marketing, in campania din Iasi a fost folosit tele-marketingul de catre PD-L si billboard-uri mobile de catre toate partidele (masini cu inscriptia partidului, imaginea candidatului, fundal sonor si indemnuri/promisiuni electorale).

Alegerile locale din Iasi demonstreaza importanta segmentarii, deoarece ''este mai usor sa satisfaci un grup de clienti similari, decat sa incerci sa multumesti grupuri mari de clienti'' . Segmentarea odata realizata este urmata de desemnarea unui categorii tinta, cea mai profitabila in vederea obtinerii victoriei. In tot acest demers mijloacele neconventionale joaca un rol important in persuadarea electoratului, provocarea fiind aceea de a le include in mix-ul de marketing care asigura valorificarea lor optima.

Asadar, prin prisma comunicarii neconventionale, puterea unui partid sta in capacitatea de a intelege schimbarile care au loc in jurul sau si in abilitatea de a le transforma in oportunitati.

Campania electorala din iunie 2008 a fost una mai complexa, in raport cu precedentele. Candidatii au recurs nu numai la canalele traditionale de comunicare, ci si la piata de publicitate indoor si la cea online, constientizand faptul ca blogul a devenit un instrument necesar, indeosebi in comunicarea cu electoratul tanar. Lucrurile, insa, au fost impinse putin prea departe, in materie de publicitate indoor. Astfel, pe oglinzile toaletelor unor cluburi din Bucuresti au fost scrise versurile unui cantec pe ritmuri hip-hop, preferat de candidatul Cozmin Gusa iar pe cele din toaletele unor baruri - mesaje electorale cu titlul "altii despre mine", intr-unul dintre ele, Traian Basescu aducandu-i laude candidatului Blaga. Publicitatea pe panourile electorale din Iasi a fost destul de agresiva, imagini impresionante ale candidatilor fiind plasate si pe cele mai inalte cladiri.

"Blatul" de care vorbea presedintele Basescu in legatura cu campania pentru primaria capitalei a fost unul generalizat, la nivel national, marile partide impartindu-si sferele de influenta in judete, in urma incheierii unor intelegeri neoficiale, sau a unor protocoale scrise, uitand astfel de disputele doctrinare sau de atacurile reciproce ale sefilor nationali. Liderii partidelor au recunoscut deschis existenta unor intelegeri transpartidice pentru impartirea demnitatilor la nivel judetean, iar presa romaneasca a realizat chiar o harta a blaturilor electorale.

Pentru prima data in istoria post-decembrista, ocupantii functiei de presedinte al Consiliului Judetean au fost alesi de populatie si nu de consilierii judeteni. Aceasta a determinat conducerea partidelor politice sa "arunce" in lupta personalitati cu greutate: 28 senatori si deputati, un ministru (Ovidiu Silaghi, la Satu Mare), un secretar de stat (Horia Irimia, la Caras-Severin). Una dintre cele mai dure batalii a fost cea de la Caras-Severin, unde s-au confruntat un europarlamentar (Sorin Frunzaverde - PD-L), 2 deputati (Ion Mocioalca - PSD si Marius Iriza - PRM) si secretarul de stat sus mentionat , din partea PNL. Castigator a fost Sorin Frunzaverde, cu 44.6% din voturile exprimate. Multe personalitati cu notorietate, precum Radu Berceanu, Cristian Boureanu sau Cezar Preda s-au aflat pe lista celor infranti. Ministrii si parlamentarii nu au avut prea mult success nici la primarii, exemplele cele mai elocvente fiind cele ale ministrului educatiei, Cristian Adomnitei, care a ratat din primul tur Primaria Iasiului, clasandu-se pe locul al treilea, si ministrul dezvoltarii, Laszlo Borbely, care a pierdut primaria Targu Mures, la o diferenta de 8 procente fata de primarul in functie, democrat-liberalul Dorin Florea.

Pentru prima data dupa 1992 (anul primelor alegeri locale post-decembriste), un numar atat de mare de capitale de judet sunt castigate din primul tur. La alegerile locale din anul 2004, numai in 12 capitale de judet si in municipiul Bucuresti s-au inregistrat victorii in primul tur de scrutin. La cele din 2008, 13 candidati PDL, 8 ai PNL, 6 ai PSD si cate unul de la UDMR si de la Forumul Democrat al Germanilor au invins din primul tur, in 29 de municipii capitale de judet. In topul marilor invingatori au intrat Klaus Johannis, (FDGR), cu 90% din voturi, Gheorghe Stefan (PD-L), cu 79,3%, Liviu Negoita (PD-L. sectorul 3 Bucuresti), cu 78,31%, Emil Boc (PD-L), cu 77%, Gheorghe Scripcaru (PD-L), 69,8%, Gheorghe Falca (PD-L), cu 67,2% si Radu Mazare (PSD), cu 62% din voturi.

PSD a pierdut controlul asupra judetului Ilfov, localitatile din jurul capitalei fiind castigate fie de PNL, fie de PD-L. Rezultatele alegerilor nu au constituit o mare surpriza, iar rata medie de participare la vot a fost una comparabila cu cea din tarile europene, pentru acest tip de scrutin. In ceea ce priveste raportul dintre fortele relative ale partidelor politice, s-a putut constata ca PSD stagneaza, dar nu da inapoi, iar PD-L contrabalanseaza PSD, avand doua bastioane puternice, in Bucuresti si Cluj, dar nu mai mult. Surprinzatoare au fost, insa, rezultatele, din tara ale PNL, care au demonstrat o buna implantare in teritoriu, chiar in zone preponderent rurale, precum Valcea sau Giurgiu.

In ceea ce priveste sondajele de opinie efectuate in perioada alegerilor, nu intotdeauna acestea au dat rezultate apropiate de realitate. Spre exemplu, potrivit estimarilor Insomar, la Iasi si la Bucuresti castigatori au fost desemnati PD-L-istii, dar alegerile au fost castigate la Iasi de un PSD-ist iar la Bucuresti de un independent.

Destul de multi primari si presedinti ai Consiliilor Judetene au fost reconfirmati in functie (Radu Mazare, Nicusor Constantinescu, Marian Oprisan, Klaus Johannis, avand avantajul notorietatii si profitand de psihologia alegatorilor, care au preferat o situatie de siguranta uneia de incertitudine. Succesele lor repetate s-ar putea datora si realizarilor (oricat de mici), campaniei desfasurate si sprijinului consistent al partidelor politice, capacitatii de mobilizare a electoratului si de mobilizare a unor resurse impresionante, datorita functiilor detinute. Sociologul Catalin Augustin Stoica (director al CURS) vorbea despre o tendinta de "feudalizare", mai curand decat despre una de descentralizare neplanificata a politicii, dar profesorul Adrian Miroiu considera ca pericolul feudalizarii si al aparitiei unor lideri locali care nu respecta cuvantul partidelor poate fi temperat de "frica retragerii sprijinului politic".

Daca, pana acum, campaniile se axau pe evidentierea partidelor, in anul 2008, ele au devenit personalizate. Candidatii au apelat la industria de comunicare in cautarea agentiilor de media si a consultantilor. Dar, in timp ce figurile lor au fost prezente pe toate zidurile, agentiile din spatele lor au preferat, de cele mai multe ori, sa-si ascunda identitatea, pentru a nu primi o eticheta politica. Potrivit unor informatii, PDL a lucrat cu agentia de comunicare GMP, condusa de Felix Tataru, si cu firma Spoon, pentru media buying and planning. PSD a angajat o firma straina - Penn, Schoen & Berland, partea de media fiind asigurata de Global Media, a lui Cristian Burci. PNL a ales pentru consultanta DA Communication & Media, condusa de Dan Andronic si pentru media - Media Direction. Dan Pavel a asigurat consultanta in Timis iar Adriana Saftoiu la Galati. PC si-a promovat imaginea cu ajutorul trustului Intact si si-a facut partea de cumparare si planificare media prin intermediul firmei lui Mihai Craiu - Media Consulta International. PIN a lucrat cu agentia Harcom, parte a grupului Leo Burnett Romania, pentru media buying and planning, iar campania lui Cozmin Gusa a fost realizata de shopul de creatie 23 Communications Ideas, condus de Bogdan Naumovici. La Iasi, PD-L a colaborat cu firma GMP, care s-a ocupat de imaginea presedintelui Basescu. Celelalte partide au negat colaborarea lor cu firmele de publicitate .

In interpretarea rezultatelor votului, unii analisti straini au pus accentul pe aspectele si consecintele negative pentru Romania. Astfel Tom Gallgher, profesor la Universitatea Bradford din Marea Britanie remarca "regresul democratic" al tarii, datorat fanariotismului politicienilor si mentalitatii inapoiate ale unei bune parti a populatiei rurale si chiar "indolentei" manifestate de UE in fata grupurilor de influenta subterane, care iau deciziile exclusiv pe baza criteriului goanei dupa noi averi. Lupta dintre diversii sustinatori ai "capitalismului salbatic" a fost crancena, observa T. Gallagher, in special in regiunile in care urmeaza a fi cheltuite fondurile destinate infrastructurii de transport, programele si blazoanele de partid dovedindu-se complet secundare. Democratia romaneasca este calificata "democratie de plantatie", soarta a milioane de romani semanand, dupa parerea lui Gallagher, cu cea a sclavilor de culoare din vremea razboiului civil american, deveniti oameni liberi peste noapte, dar care au fost condamnati, de fapt, la inca "un secol de argatie" .

Insa, exceptand unele nereguli in procesul de votare (mai putine decat la alte alegeri) si faptul repetarii alegerilor in comunele Stefanesti si Sinesti, unde au existat grave acuzatii de mita electorala, se poate afirma ca, din anumite puncte de vedere, in special din cel al recursului mai substantial la noile media si al civilitatii desfasurarii alegerilor, scrutinul din iunie 2008 constituie o etapa noua in dezvoltarea marketingului electoral si chiar in derularea practicilor democratice in Romania.

  Referinte bibliografice: