ÎNFĂPTUIREA POLITICILOR EDUCAŢIONALE

Data: 16.01.06

ÎNFĂPTUIREA POLITICILOR EDUCAŢIONALE

Aplicatia 3-Caracterizati politicile educationale din primele luni dupa Decembrie 1989,din perspectiva modelului teoretic prezentat în acast curs.

În decembrie 1989 eram inginer în cadrul Intreprinderii ,,TEXTILA-SLATINA'',având ca sarcina de serviciu, predarea disciplinelor tehnice elevilor de la Grupul scolar de industrie usosra.Acumulasem doi ani de vechime (în învatamânt) si am trait primele luni de dupa decembrie 1989 în rândul elevilor .

Consider ca în primele luni dupa decembrie 1989,politicile educationale au intrat într-un amplu proces de schimbare si reformulare.Toate s-au dovedit a fi de natura psihologica,cerute de actorii principali(elevi,studenti,cadre didactice,personal auxiliar,etc.) care descopereau o noua societate.Au fos 848i812i t luate astfel,unele decizii,de moment,practic din nevoia de schimbare care ulterior s-au dovedit a fi neinspirate:

• Renuntarea la uniforma scolara pentru ciclul liceal
• Renuntarea la învatamântul obligatoriu de X-clase
• Desfiintarea organizatiilor de elevi din învatamânt(soimii patriei,pionieri,UTC etc)
• Renuntarea la repartitia guvernamentala pentru absolventii din învatamântul superior

Au existat si decizii privind politicile educationale,în primele luni dupa decembrie 1989 care s-au dovedit a fi benefice pentru toti actorii sistemului:

• Trecerea Grupurilor scolare Industriale(licee industriale) de la dubla subordonare(fata de Ministerul Educatiei si Ministerele care le patronau) numai în subordinea M.E.C
• Un numar mare de specialisti(ingineri,economisti,maistrii instructori)au capatat statutul de cadru didactic
• Acordarea dreptului de sustinere a gradelor didactice pentru acesti specialisti
• Desfiintarea învatamântului din sectia de productie a intreprinderii(la locul de munca)
• Eliminarea din procesul instructiv -educativ a perioadelor de practica agricola
• Trecerea la programul de 5zile pe sapramâna pentru desfasurarea procesului instructiv educativ
• Modernizarea procesului instructiv educativ de predare-învatare-evaluare
• Democratizarea educatiei
• Renuntarea la programele analitice, strict disciplinare

Deciziile luate în aceste luni au fost mai mult provocate de evenimentul revolutionar,fara un sistem de evaluare care sa semnaleze nevoia de decizie si tipul deciziei.A fost foarte clar ca toata societatea simtea nevoia de schimbare,iar tinerii în mod special.Redefinirea politicilor educationale s-a dovedit a fi un proces îndelungat ,care a necesitat si necesita în continuare o ampla analiza.

Dupa primele luni ale lui decembrie 1989 s-a trecut la calea rationala de constientizare a nevoii de decizie

Politicile educationale au fost formulate pe constientizarea problemelor,pe definirea proiectelor de actiune,pe alegerea alternativelor,a solutiei convenabile si pe actiunen propriu-zisa. Primele politici educationale au vizat elaborarea de programe scolare concepute în perspectiva curriculara, asigurarea unei coerente nationale în ceea ce priveste finalitatile pe etape de scolarizare.

Data:17.01.2006

SUPORTUL LEGISLATIV AL POLITICILOR EDUCAŢIONALE

Aplicatia 01-Ilustrati prin exemple principalele documente legislative din domeniul educatiei

Ca în orice domeniu de activitate,educatia se desfasoara pe un cadru legislativ distinct care vizeaza toate componentele acesteia.

Principalele documente legislative folosite în domeniul educatiei asa cum sunt prezentate si în curs sunt:

• a) Legea constitutionala sau legea fundamentala (Constitutia)-defineste ansamblul raporturilor între guvernanti si guvernati.Stipuleaza drepturile,libertatile si îndatoririle fundamentale (drepturi individuale vs. drepturi colective ),normele sociale,raporturile între puterile publice,institutiile fundamentale.(prezentare-curs)

Articolul 32 din Constitutia adoptata în decembrie 1991prevede:dreptul de acces la educatie dar nu si dreptul de alegere,nivelurile de învatamânt,limba de instruire,gratuitatea în conditiile legii,limba de instruire,libertatea confesionala,garantarea autonomiei universitare.Modificarile ulterioare aduse Constitutiei (2003)nu au modificat cu nimic aceasta prevedere

Articolul 72-intitulat ,,Categorii de legi"-prevede la punctul 3 alineatul m),organizarea generala a învatamântului.

• b)Legea învatamântilui Nr.84/1995-publicata în Monitorul Oficial Nr.167/31.07.1995-considerata lege organica prin care se stipuleaza organizarea generala a învatamântului a suportat mai multe modificari:

-Legea învatamântului Nr.84/1995 a fost republicata în Monitorul Oficial Nr.1/05.01.1996 ulterior completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr.36/1997

-Legea Nr.268/2003-privind modificarea si completarea legii învatamântului

• c)Legea Nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic-în categoria legilor specializate-se refera la problemele specifice educatiei.
• d)Legea protectiei munciiNr.90./1996-norme specifice pentru educatie
• e)Legea Nr.53/2003-Codul muncii
• f)Legea Nr.544/2001-permite accesul liber si neîngradit al oricarei persoane la informatie
• e)Documente juridice la nivelul executivului(Hotarâri si Ordonante)

Pe site-ul MEC la capitolul legislatie se gasesc:

-acte normative

-ordine ale ministrului

-proiecte legislative.

• H.G.României Nr.223/2005 privind organizarea si functionarea MEC cu modificarile si completarile ulterioare.

MEC-emite Ordine care stau în momentul actual la baza desfasurarii procesului de învatamânt:

-Ordinul cu privire la aprobarea planurilor cadru de învatamânt pentru ciclul superior la liceului

-Ordinul cu privire la regulamentul de organizare si functionare a unitatilor din învatamântul preuniversitar -Ordinul comun privind controlul medical anual pentru personalul din învatamântul preuniversitar. Aceasta lista este foarte lunga

Data: 19.01.2006

POLITICA sI REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

Aplicatia 1.În ce masura pot fi identificate masuri de reforma din categoria de interventie în cazul sistemului de educatie din România?Sprijinitiva argumentatia printr-un exemplu.

În curs REFORMA este definita astfel:

-institutie sociala cu functii specifice, care introduce o schimbare ampla care afecteaza toate pelierele sau componentele sistemului de învatamânt

Exista doua forme de reforma: reforma de evolutie si reforma de interventie

Reforma de interventie -când aceasta capacitate naturala a sistemelor educative nu mai face fata, prin autoreglare,sa asigure adaptarea la provocarile contextului,este nevoie de interventii externe,prin legitimare si mobilizare politica;este reforma propriu-zisa,mai mult sau mai putin radicala,în functie de: -gradul schimbarii -elementele angajate -cost social

Reforma de interventie revitalizeaza un sistem educativ a carui capacitate de auto-schimbare(prin resurse proprii sau prin reforma de evolutie)nu mai fac fata.

Reforma educatiei (în sensul de reforma de interventie ) este deci:

-o actiune politica  -realizata de întreaga societate -în corelatie cu alte reforme, care au loc în alte sectoare

Vreme de trei ani(1991-1994),specialisti români si experti ai Bancii Mondiale au studiat,pe de o parte,plusurile si minusurile sistemului românesc de învatamânt asa cum se prezenta acesta pâna în 1990,iar pe de alta perte directiile de dezvoltare care sa determine transformarile asteptate la nivelul sistemului în general,al cunostintelor,competentelor si atitudinilor elevilor în special.

Rezultatul acestui demers a fost Proiectul de reforma a învatamântului preuniversitar a carui aplicare a început în anul 1995.

Reforma învatamântului are,în orice zona politica,drept componenta principala proiectarea/regândirea curriculum-ului national, în acord cu evolutia ideilor, a optiunilor politice etc.

Începând cu anul 1997 se proiecteaza noul Plan -cadru pentru învatamântul preuniversitar(aplicat în anul scolar 1998-1999 pentru clasele I-IX),se intervine asupra programelor scolare,se elaboreaza documentul Curriculum National pentru învatamântul obligatoriu.Cadrul de referinta.Începând cu anul 1999 se elaboreaza programele scolare pentru noua structura de liceu (organizat pe filiere, profiluri si specializari).

Proiectul de reforma a învatamântului preuniversitar a fost în fapt o reforma de interventie care a avut ca punct de plecare o noua politica educationala si noi modalitati de operationalizare a acestora.

Organizarea liceului pe filiere ,profiluri si specializari a oferit elevilor o orientare scolara mai buna ,o diversificare mai buna a parcursului scolar,în conformitate cu interesele si aptitudinile lor la aceasta vârsta.Aceasta noua organizare nu a neglijat elementele functionale ale unei culturi generale.

Liceul are menirea de a desavârsi personalitatea adolescentului,exprimata în termeni de ,,cultura generala ,, dar în acelasi timp sa-i formeze si competente functionale esentiale pentru reusita sociala (comunicare,gândire critica,luarea deciziilor, prelucrarea si utilizarea contextuala a unor informatii complexe),tinând cont ca în lumea contemporana nu mai este suficient un enciclopedist de tip renascentist,ci este obligatorie o cultura spre domenii de activitate precise.

Nu stiu daca am ales bine exemplul.Dar am considerat ca prin redefinirea liceului s-au întâmplat foarte multe:

• Au fost comasate licee (exemplul si liceului la care activez,transformat în Grup scolar Administrativ si Prestari Servicii prin fuziunea dintre un Grup scolar de Industrie Usoara si un Liceu Economic care avea la momentul respectiv un numar mic de clase)
• Au fost înfiintate centre bugetare care au preluat un numar de scoli arondate
• Proiectul de reforma început în 1997 a avut un caracter radical pentru ca a vizat toate cele 5 elemente ale unei reforme.
1. structura sistemului de educatie
2. managamentul sistemului de educatie (inclusiv finantarea)
3. elaborarea /completarea cadrului legislativ
4. functionarea sistemului educativ(curriculum,evaluare,formare,metode de predare /învatare etc)
5. politici educationale.