ĪNFĂPTUIREA POLITICILOR EDUCAŢIONALE

Data: 16.01.06

ĪNFĂPTUIREA POLITICILOR EDUCAŢIONALE

Aplicatia 3-Caracterizati politicile educationale din primele luni dupa Decembrie 1989,din perspectiva modelului teoretic prezentat īn acast curs.

Īn decembrie 1989 eram inginer īn cadrul Intreprinderii ,,TEXTILA-SLATINA'',avānd ca sarcina de serviciu, predarea disciplinelor tehnice elevilor de la Grupul scolar de industrie usosra.Acumulasem doi ani de vechime (īn īnvatamānt) si am trait primele luni de dupa decembrie 1989 īn rāndul elevilor .

Consider ca īn primele luni dupa decembrie 1989,politicile educationale au intrat īntr-un amplu proces de schimbare si reformulare.Toate s-au dovedit a fi de natura psihologica,cerute de actorii principali(elevi,studenti,cadre didactice,personal auxiliar,etc.) care descopereau o noua societate.Au fos 848i812i t luate astfel,unele decizii,de moment,practic din nevoia de schimbare care ulterior s-au dovedit a fi neinspirate:

• Renuntarea la uniforma scolara pentru ciclul liceal
• Renuntarea la īnvatamāntul obligatoriu de X-clase
• Desfiintarea organizatiilor de elevi din īnvatamānt(soimii patriei,pionieri,UTC etc)
• Renuntarea la repartitia guvernamentala pentru absolventii din īnvatamāntul superior

Au existat si decizii privind politicile educationale,īn primele luni dupa decembrie 1989 care s-au dovedit a fi benefice pentru toti actorii sistemului:

• Trecerea Grupurilor scolare Industriale(licee industriale) de la dubla subordonare(fata de Ministerul Educatiei si Ministerele care le patronau) numai īn subordinea M.E.C
• Un numar mare de specialisti(ingineri,economisti,maistrii instructori)au capatat statutul de cadru didactic
• Acordarea dreptului de sustinere a gradelor didactice pentru acesti specialisti
• Desfiintarea īnvatamāntului din sectia de productie a intreprinderii(la locul de munca)
• Eliminarea din procesul instructiv -educativ a perioadelor de practica agricola
• Trecerea la programul de 5zile pe sapramāna pentru desfasurarea procesului instructiv educativ
• Modernizarea procesului instructiv educativ de predare-īnvatare-evaluare
• Democratizarea educatiei
• Renuntarea la programele analitice, strict disciplinare

Deciziile luate īn aceste luni au fost mai mult provocate de evenimentul revolutionar,fara un sistem de evaluare care sa semnaleze nevoia de decizie si tipul deciziei.A fost foarte clar ca toata societatea simtea nevoia de schimbare,iar tinerii īn mod special.Redefinirea politicilor educationale s-a dovedit a fi un proces īndelungat ,care a necesitat si necesita īn continuare o ampla analiza.

Dupa primele luni ale lui decembrie 1989 s-a trecut la calea rationala de constientizare a nevoii de decizie

Politicile educationale au fost formulate pe constientizarea problemelor,pe definirea proiectelor de actiune,pe alegerea alternativelor,a solutiei convenabile si pe actiunen propriu-zisa. Primele politici educationale au vizat elaborarea de programe scolare concepute īn perspectiva curriculara, asigurarea unei coerente nationale īn ceea ce priveste finalitatile pe etape de scolarizare.

Data:17.01.2006

SUPORTUL LEGISLATIV AL POLITICILOR EDUCAŢIONALE

Aplicatia 01-Ilustrati prin exemple principalele documente legislative din domeniul educatiei

Ca īn orice domeniu de activitate,educatia se desfasoara pe un cadru legislativ distinct care vizeaza toate componentele acesteia.

Principalele documente legislative folosite īn domeniul educatiei asa cum sunt prezentate si īn curs sunt:

• a) Legea constitutionala sau legea fundamentala (Constitutia)-defineste ansamblul raporturilor īntre guvernanti si guvernati.Stipuleaza drepturile,libertatile si īndatoririle fundamentale (drepturi individuale vs. drepturi colective ),normele sociale,raporturile īntre puterile publice,institutiile fundamentale.(prezentare-curs)

Articolul 32 din Constitutia adoptata īn decembrie 1991prevede:dreptul de acces la educatie dar nu si dreptul de alegere,nivelurile de īnvatamānt,limba de instruire,gratuitatea īn conditiile legii,limba de instruire,libertatea confesionala,garantarea autonomiei universitare.Modificarile ulterioare aduse Constitutiei (2003)nu au modificat cu nimic aceasta prevedere

Articolul 72-intitulat ,,Categorii de legi"-prevede la punctul 3 alineatul m),organizarea generala a īnvatamāntului.

• b)Legea īnvatamāntilui Nr.84/1995-publicata īn Monitorul Oficial Nr.167/31.07.1995-considerata lege organica prin care se stipuleaza organizarea generala a īnvatamāntului a suportat mai multe modificari:

-Legea īnvatamāntului Nr.84/1995 a fost republicata īn Monitorul Oficial Nr.1/05.01.1996 ulterior completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr.36/1997

-Legea Nr.268/2003-privind modificarea si completarea legii īnvatamāntului

• c)Legea Nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic-īn categoria legilor specializate-se refera la problemele specifice educatiei.
• d)Legea protectiei munciiNr.90./1996-norme specifice pentru educatie
• e)Legea Nr.53/2003-Codul muncii
• f)Legea Nr.544/2001-permite accesul liber si neīngradit al oricarei persoane la informatie
• e)Documente juridice la nivelul executivului(Hotarāri si Ordonante)

Pe site-ul MEC la capitolul legislatie se gasesc:

-acte normative

-ordine ale ministrului

-proiecte legislative.

• H.G.Romāniei Nr.223/2005 privind organizarea si functionarea MEC cu modificarile si completarile ulterioare.

MEC-emite Ordine care stau īn momentul actual la baza desfasurarii procesului de īnvatamānt:

-Ordinul cu privire la aprobarea planurilor cadru de īnvatamānt pentru ciclul superior la liceului

-Ordinul cu privire la regulamentul de organizare si functionare a unitatilor din īnvatamāntul preuniversitar -Ordinul comun privind controlul medical anual pentru personalul din īnvatamāntul preuniversitar. Aceasta lista este foarte lunga

Data: 19.01.2006

POLITICA sI REFORMA ĪNVĂŢĂMĀNTULUI

Aplicatia 1.Īn ce masura pot fi identificate masuri de reforma din categoria de interventie īn cazul sistemului de educatie din Romānia?Sprijinitiva argumentatia printr-un exemplu.

Īn curs REFORMA este definita astfel:

-institutie sociala cu functii specifice, care introduce o schimbare ampla care afecteaza toate pelierele sau componentele sistemului de īnvatamānt

Exista doua forme de reforma: reforma de evolutie si reforma de interventie

Reforma de interventie -cānd aceasta capacitate naturala a sistemelor educative nu mai face fata, prin autoreglare,sa asigure adaptarea la provocarile contextului,este nevoie de interventii externe,prin legitimare si mobilizare politica;este reforma propriu-zisa,mai mult sau mai putin radicala,īn functie de: -gradul schimbarii -elementele angajate -cost social

Reforma de interventie revitalizeaza un sistem educativ a carui capacitate de auto-schimbare(prin resurse proprii sau prin reforma de evolutie)nu mai fac fata.

Reforma educatiei (īn sensul de reforma de interventie ) este deci:

-o actiune politica  -realizata de īntreaga societate -īn corelatie cu alte reforme, care au loc īn alte sectoare

Vreme de trei ani(1991-1994),specialisti romāni si experti ai Bancii Mondiale au studiat,pe de o parte,plusurile si minusurile sistemului romānesc de īnvatamānt asa cum se prezenta acesta pāna īn 1990,iar pe de alta perte directiile de dezvoltare care sa determine transformarile asteptate la nivelul sistemului īn general,al cunostintelor,competentelor si atitudinilor elevilor īn special.

Rezultatul acestui demers a fost Proiectul de reforma a īnvatamāntului preuniversitar a carui aplicare a īnceput īn anul 1995.

Reforma īnvatamāntului are,īn orice zona politica,drept componenta principala proiectarea/regāndirea curriculum-ului national, īn acord cu evolutia ideilor, a optiunilor politice etc.

Īncepānd cu anul 1997 se proiecteaza noul Plan -cadru pentru īnvatamāntul preuniversitar(aplicat īn anul scolar 1998-1999 pentru clasele I-IX),se intervine asupra programelor scolare,se elaboreaza documentul Curriculum National pentru īnvatamāntul obligatoriu.Cadrul de referinta.Īncepānd cu anul 1999 se elaboreaza programele scolare pentru noua structura de liceu (organizat pe filiere, profiluri si specializari).

Proiectul de reforma a īnvatamāntului preuniversitar a fost īn fapt o reforma de interventie care a avut ca punct de plecare o noua politica educationala si noi modalitati de operationalizare a acestora.

Organizarea liceului pe filiere ,profiluri si specializari a oferit elevilor o orientare scolara mai buna ,o diversificare mai buna a parcursului scolar,īn conformitate cu interesele si aptitudinile lor la aceasta vārsta.Aceasta noua organizare nu a neglijat elementele functionale ale unei culturi generale.

Liceul are menirea de a desavārsi personalitatea adolescentului,exprimata īn termeni de ,,cultura generala ,, dar īn acelasi timp sa-i formeze si competente functionale esentiale pentru reusita sociala (comunicare,gāndire critica,luarea deciziilor, prelucrarea si utilizarea contextuala a unor informatii complexe),tinānd cont ca īn lumea contemporana nu mai este suficient un enciclopedist de tip renascentist,ci este obligatorie o cultura spre domenii de activitate precise.

Nu stiu daca am ales bine exemplul.Dar am considerat ca prin redefinirea liceului s-au īntāmplat foarte multe:

• Au fost comasate licee (exemplul si liceului la care activez,transformat īn Grup scolar Administrativ si Prestari Servicii prin fuziunea dintre un Grup scolar de Industrie Usoara si un Liceu Economic care avea la momentul respectiv un numar mic de clase)
• Au fost īnfiintate centre bugetare care au preluat un numar de scoli arondate
• Proiectul de reforma īnceput īn 1997 a avut un caracter radical pentru ca a vizat toate cele 5 elemente ale unei reforme.
1. structura sistemului de educatie
2. managamentul sistemului de educatie (inclusiv finantarea)
3. elaborarea /completarea cadrului legislativ
4. functionarea sistemului educativ(curriculum,evaluare,formare,metode de predare /īnvatare etc)
5. politici educationale.