PARADOXURI ALE DEMOCRATIEI
Cum recunosc reputati ganditori, ideea de democratie este, desigur, complicata si in jurul ei se duc, pe drept cuvant numeroase discutii contradictorii.Dar ea nu este totusi atat de ambigua incat sa nu mai poata fi folosita de catre cei care doresc sa rationeze impreuna. Potrivit unei asemenea conceptii, pornind de la raportul dentre ideal s 414c21e i realitate in democratie, aceasta implica trei conditii fundamentale:
1.Oamenii afectati total de o decizie umana sa aiba un vot efectiv in adoptarea acesteia;
2.Intreaga putere de a adopta astfel de decizii sa aiba o legitimare publica;
3.Toti cei care adopta asemenea decizii sa poata fi trasi la raspundere publica.
Ori “cum niciuna dintre cele 3 conditii nu poate sa se realizeze”- dat fiind ca nu s-a format- “nici o societate care sa fie total democratica, o astfel de societate ramane un ideal”, ramane si politologiei sa fie constienta de ceea ce politologul american Robert Dahl numea “paradoxuri ale democratiei”. In explicatia lui asemenea paradoxuri de fapt contractii interne ale mecanismului democratic , provin din faptul ca societati umane ii sunt specifice tensiuni, stari conflictuale latente a caror “activizare” slabeste si erodeaza democratia, putand deschide calea regimului politic autoritar.
Este vorba despre contradictii relativ permanente, normale intre diferite laturi sau moduri de manifestare a vietii democratice. Asemenea contradictii sunt lesne sesizabile in raporturile dintre consens si conflict, reprezentativitate si guvernabilitate, legitimitate si eficienta, performanta sociala.
Un politician versat ca Whinston Churcil obisnuia sa spuna ca nimeni nu pretinde ca democratia este “perfecta sau autointeleasa” ea fiind “cea mai rea forma de guvernare cu exceptia tuturor celorlalte dovedite a fi mult mai rele”. In ciuda imperfectiunilor, democratia ramane totusi cea mai acceptabila forma de guvernare.In legatura cu o asemenea apreciere a unui politician de profesie, este instructiva remarca unui teoretician sau analist al politicii, potrivit caruia 2 procese formeaza ceea ce s-ar putea numi minimul democratic, unul fiind gradul de acces al opiniilor si intereselor poporului in sistemul politic iar celalalt, controlul asupra celr de la putere “minimul democratic nu este realizarea unei idei frumoase sau a unui vis agreabil, este mai curand cea mai sigura metoda pt a avea grija sa aiba loc schimbari fara revolutii.In acest sens , democratia este mai eficienta decat alte forme de guvernare”.
In conformitate cu legea, fiecare slujitor al presei scrise si vorbite raspunde pt veridicitatea celor transmise.
Aici trebuie facuta diferenta intre convingeri care nu trebuiesc imputate nimanui si adevarul informatiei transmise.A transmite un lucru fals consituie intr-o societate democratica o infractiune si intra sub incidenta legii.
1.confruntarea diferitelor pozitii politice privind organizarea si conducerea tarii, cat si alte probleme trebuie sa se faca pe baza unui dialog deschis, sincer si argumentat, fara insinuari reciproce, injurii, denigrari, amenintari, sa permita un climat politic sanatos.
2.valorificarea cu discernamant, a traditiilor democratice cat si a unor valori democratice din experienta altor popoare.
3.dezvoltarea unei vieti democratice trebuie sa aiba drept scop un climat de viata politica autentica, in care acestea sa constituie suportul de ridicare a vietii materiale si spirituale ale poporului.
4.un raport just intre drepturi si libertati, intre obligatii si indatoriri, intre libertate si responsabilitate, in sensul ca exercitarea drepturilor si libertatilor trebuie sa se faca prin respectarea stricta a legilor in cadrul unei ordini de drept.
5.organizarea si conducerea democratica a societatii sa aprinda toate sferele vietii sociale, atat la nivel macro-soial cat si la nivel micro-social.
|
