PARTIDE POLITICE. DEFINITII

PARTIDE POLITICE. DEFINITII

Scopul partidelor politice este cucerirea puterii politice si de aici deriva doua definitii. Definitia in sens larg stipuleaza ca partidele politice sunt acele asociatii care participa la lupta pentru putere. Definitia in sens restrans consemneaza ca partidele politice sunt organizatii care vizeaza prin lupta parlamentara cucerirea si influentarea puterii si care sunt legate de regimul democratic al puterii.

Filosofia moderna (de la iluministii francezi ca Montesquieu si pana la Jefferson) respinge fenomenul partitist datorita conflictul pe care acesta il induce in interiorul statului. Pentru Rousseau care considera democratia directa ca unica forma de democratie si ca atare democratia devenea imposibila, reprezenativitatea parlamentarilor devenea o forma de sclavaj politic. Montesquieu considera ca republica poate fi democratica sau aristocratica, insa cea democratica nu poate functiona decat in cazul statelor mici (democratia este directa in viziunea acestuia). El explica cauzele aparitiei paridelor politice dar isi manifesta suspiciunea in privinta guvernarii prin partide si al caracterului conflictual al societatii care se bazeaza pe partide politice. Partidele politice pot duce la un conflict intre executiv si legislativ. In plina perioada a alegerii constitutiei americane (1787) Scrierile federaliste reprezinta punctul de vedere al celor care sustineau necesitatea unui guvernamant puternic si sprijinul pe care acestia il dadeau transformarii confederatiei in federatie. Madison elaboreaza o teorie a factiunilor politice, primul nume al partidelor care insa evidentieaza aspectele no 636d39g cive ale aceste organizatii. Factiunile contribuie la instaurarea dictaturii, deci pentru el solutia o constituia federalizarea.

Primii doi cercetatori ai fenomenului partitist, Moisei Ostrogorschi si Robert Michels, vor critica partidele politice pornind de la opozita rousseauniana. Prima lucrare despre partide politice apare in 1901 cu numele de Partidele politice si democratia pubicata de M. Ostrogorschi. El analizeaza evolutia in secolul XIX a partidelor politice americane si englezesti. El acuza deriva antidemocratica a partidelor poltice pentru a ramane in contact cu cetatenii. Analizand partidele americane acesta acuza transformarile acestora, odata cu cresterea corpului politic, ca pe o manipulare care vicieaza vointa generala. Odata cu 1828 se transforma sistemul de alegere a presedintilor americani. Andrew Jackson presedintele ales atunci era reprezentantul partidului democrat.

In 1913 Robert Michels publica lucrarea Tendinte oligarhice ale partidelor politice in care analizeaza raporturile dintre structura de partid si democratie. Michels face un studiu monografic al Partidului social-democrat german. Analiza demonstreaza ca partidele politice sunt organizatii si ca orice organizatie se birocratizeaza. Acest proces se datoreaza profesionalizarii politice. Totodata Michels precizeaza ca cu cat un grup este mai organizat cu atat el este mai oligarhic ceea ce reprezinta legea de fier a oligarhiei . Conform opiniei acestui autor partidele politice ar trebui interzise. O conceptie total diferita de cele prezentate anterior o are Raymond Aron in lucrarea Democratia si totalitarismul acesta elaboreaza o teorie a societatii democratice in care rolul central il joaca partidele politice. Aron deosebeste intre societatile totalitare in care pe langa o ideologie unica, disparitia societatii civile, se caracterizeaza si prin existenta factica a unui singur partid. Toate acestea spre deosebire de societatea democratica care se caracterizeaza printr-un sistem constituional in care partidele politice au datoria de a respecta regulile jocului, de a recunoaste indreptatirea altor pozitii si de a asigura guvernarea pe perioade de timp limitate. Regulile jocului sunt atat juridice cat si implicite, pe care partidele politice le respecta chiar daca sunt mai putin conforme cu legea. Definitia partidelor politice difera in functie de criteriul ales: doctrina sau organizatia si scopul. In 1815 Benjamin Constant definea partidele politice ca reuniuni de oameni care profeseaza aceeasi doctrina. Aceasta definitie corespunde unei societati in care participarea politica este redusa, organizatia de partide este cvasiexistenta iar conflictul este de tipul aristocratie burghezie. Dupa 1832 sistemul electoral in Marea Britanie se reformeaza, organizatia incepe sa devina elemenul importatnt al partidului politic. Hans Kelsen definea partidele politice ca formatiuni ce grupeaza indivizi cu aceleasi orientari politice pentru a le asigura o influenta reala asupra gestionarii treburilor publice . Aceasta definitie reprezinta statul liberal de la sfarsitul secolului XIX, un stat neiterventionist ce exercita doar functii esentiale si in care partidele politice concura la definitivarea spatiului politic.

In secolul XX autorii propun o schimbare a definirii partidelor politice accenuand pe scopul acestora care ar trebui sa fie cucerirea sau influentarea puterii. George Burdeau in Tratat de stiinta politica (vol.8) sustinea ca partidele politice sunt un grup de indivizi care profesand acelasi opinii politice face eforturi de a impune un punct de vedere care sa atraga un numar cat mai mare de cetateni si cauta sa cucerasca puterea sau cel putin sa o influenteze. Aceste definitii acentueaza asupra finalitatii partidelor politice insa neglijeaza latura guvernamentala a acestora, nu explica ce fac partidele dupa cucerirea puterii.

Giovani Sartori definea partidele politice in cartea cu acelasi nume publicata in 1866 ca acele organizatii care isi propun sa impuna in pozitiile cheie ale societatii oameni care pot influenta mersul lucrurilor in raport cu principiile asumate. O definitie minima ar putea suna dupa cum urmeaza: Un partid reprezinta 'o grupare de cetateni care impartasesc aceleasi idei si care si-au propus sa-si impuna viziunile politice comune '. Ceva mai detaliate sunt urmatoarele doua definitii: 'Partidele sunt asociatii de cetateni care impartasesc idei comune, care contribuie cu propuneri programatice in vederea solutionarii unor probleme de ordin politic si care nominalizeaza candidati in vederea ocuparii unor locuri in parlament si guvern, pentru ca in urma unor rezultate favorabile obtinute in cadrul alegerilor sa isi poata transpuna programul in realitate .''Partidele sunt asociatii de cetateni care isi exercita permanent sau temporar () influenta asupra sferei politice si care isi doresc sa reprezinte poporul (), lucru care depinde de situatia reala generala, de dimensiunile organizatiei respective, de numarul membrilor acesteia, de modul in care se prezinta in fata opiniei publice si de seriozitatea telurilor propuse () Sergiu Tamas in Dictionar politic. Institutiile democratiei si cultura civica, defineste partidele politice astfel: Organizatie al carei obiectiv este de a cuceri si exercita puterea in societate, distingandu-se de alte organizatii, care urmaresc doar sa influenteze puterea, fara a incerca sa o exercite (este vorba de grupurile de presiune, care s-ar vrea pereche de contrarii cu partidul politic in jocul puterii). Organizatie relativ durabila, formata din persoane, care impartasesc aceeasi conceptie ideologica, subscriu la un set comun de valori si actioneaza pentru cucerirea puterii, pentru aplicarea programului propriu, prin politici interne si externe spre deosebirede grupul de presiune, un partid se remarca prin organizarea sa formala (statut, program, organisme de conducere) si prin obiectivul sau social, de a lua in stapanire masina de guvernare a societatii . Aceasta ar fi o definitie compozita a partidului si toate celelalte definitii o intaresc intr-un fel sau altul. Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu (coord.), in Dictionar de sociologie, subliniaza ca majoritatea definitiilor complexe vin din partea sociologilor. In lucrarea citata, Dimitrie Gusti explica pe inteles problema partidului in complexul analizei societatii. Partidul politic este o organizatie al carui obiectiv final este influentarea puterii guvernamentale, in vederea promovarii intereselor politice, economice, ideologice, culturale, ale unor grupuri, clase sau fractiuni de clasa, comunitatii locale, etnice, religioase. Partidul politic e o institutie specifica sistemului politic modern, structurata in forme apropiate de cele actuale, in a doua jumatate a sec. XIX. Afirmarea partidelor politice este asociata cu extinderea democratiei si cu cresterea interesului maselor pentru viata politica. (sufragiul universal, sistemele parlamentare etc.) Pentru sociologul Norman Goodman in Introducere in sociologie, chiar daca se refera, in mod expres, la Statele Unite, o serie de observatii sunt cu caracter general. Partidele politice sunt organizatii ale celor cu atitudini si interese similare, care incearca sa castige controlul autoritatii politice Vorbind despre putere, legitima sau nelegitima, spune ca puterea este ravnita de politica, ea este considerata cuvenita, atat de cei care o exercita, cat si de cei asupra carora este exercitata. Aceasta ar fi autoritatea. Silviu Brucan, in Indreptar-dictionar de politologie,  face o definire a partidelor politice si grupurilor de presiune, pentru ca apoi, sa le concretizeze cu diverse articole, ale sale sau ale altora, el le numeste Articole de analiza , care, fara a fi fost scrise anume pentru o carte cum este aceasta, raspund, in mare parte intrebarilor fundamentale ale subiectului. Selectarea lor este facuta inteligent, dar, asa cum e cunoscut, ca expresie a valorilor unui articol, el nu inchide o problema, ci, lasa deschideri pentru un viitor, care se refuza certitudinilor imediate. In acest caz, dupa Brucan, partidele sunt organizatii politice structurate, articulate si ierarhizate, care lupta pentru cucerirea puterii, sau participa la exercitarea ei. De regula, un partid politic apare pentru a reprezenta, in viata politica a tarii, interesele unui grup social; cu cat acel grup social este mai numeros, partidul sau politic este mai omogen si compact. Daca este mai redus numericeste si deci, dispune de mai putine voturi, partidul devine mai eterogen, pentru a capta sprijin electoral si dela alte grupuri sociale George Voicu, in Sistemele de partide in democratiile occidentale, in problema care si-o pune in cautarea unei definitii , face un adevarat istoric al definitiilor, ajungand la concluzia: Analiza de continut a diverselor definitii date partidelor, remarca o extraordinara unitate de diversitate. Trei elemente esentiale revin obsesiv in aceste definitii:

1. Partidul politic este o asociatie de timp liber,

1. Avand drept fundament un proiect politic (ideologie, doctrina, credinta,

opinii, idei sau vederi politice),

2. In numele caruia actioneaza pentru a cuceri puterea (total sau partial) prin  intermediul alegerilor, si pentru a o exercita nemijlocit

George Voicu admite ca accentul cade, totusi, sociologic cel putin, pe organizatie.

Joseph LaPalombara si Weiner, au stabilit patru criterii pe care o organizatie trebuie sa le indeplineasca pentru a fi, intr-adevar un partid politic:

1. O organizatie durabila, in sensul ca ea sa aiba o speranta de viata politica superioara liderilor sai;

2. O organizatie completa, in sensul ca trebuie sa se intinda, de la nivel central pana la esaloanele locale;

3. Vointa de libertate, de a exercita in mod direct puterea, singur sau cu alte partide, la nivel national sau local. Acest criteriu, diferentiaza partidele de grupurile de presiune, acestea din urma, cautand doar sa influenteze puterea, nu s-o detina;

4. Vointa de a cauta sprijin popular atat la nivelul militantilor ca si al alegatorilor, prin acest criteriu, partidele se disting de cluburi (fie acestea si politice).

In acest context, Vasile Nazare, in Politologie, face o retrospectiva a evolutiei definitiei, a conceptului de partid politic , pentru ca, in final, autorul sa declare Din punctul nostru de vedere, partidul semnifica un tip de organizatie cu caracter politic, care, prin participarea la competitia politica, urmareste cucerirea, exercitarea sau influentarea puterii in vederea promovarii propriilor interese, ideologii si programe de organizare si conducere unitara a societatii

P.P.Negulescu, in Partidele politice, ar parea ca rezolva problema la nivel axiomatic. Numai ca, asa cum se spune si in prefata, si in cuvantul inainte, din martie 1926, cartea analizeaza fenomenul politic si al partizanatului, in acest context, foarte larg, cu o bibliografie esentiala a timpului, dar se opreste in ultima instanta si asupra unor posibile definitii. Prin partide politice, spune Negulescu, se inteleg, dimpotriva, nu ca in cazul revolutiei Franceze, grupari de cetateni, care isi recunosc reciproc legitimitatea si nu-si tagaduiesc, prin urmare, dreptul la existenta. Este evident, ca nici unul nu crede despre celalalt, ca manevreaza idei ilicite . In rest, e o parte istoricista a problemei, autorul vorbind mai ales de guvernari, de regimuri si de problema declarata accentuat in titlu Partidele politice, se sustrage astfel, unei definitii certe

Dimitrie Gusti, in Partidul politic, sociologia unui sistem al partidului politic, republicat in Doctrinele partidelor politice, defineste ca exemple concrete, - desi declara de mai multe ori ca se refuza concretetei, identitatilor, nume de partide, nume de tari, - ce este un partid politic si, mai ales, ce nu este. El ne ofera posibilitatea unor mai multe categorii de definitii. Dar, indrazneste, in primul rand, una de sinteza. El spune ca: pentru a simplifica discutia, vom da de la inceput o definitie a partidului politic, asa cum intelegem noi, si credem ca trebuie sa se inteleaga, definitie care sa cuprinda toate elementele lui constitutive, adica acele elemente, fata de care, o grupa sociala, nu poate fi conceputa ca partid politic. Aceasta definitie trebuie sa sune astfel: Partidul politic este o asociatie libera de cetateni, uniti in mod permanent in interese si idei comune, de caracter general, asociatie ce urmareste, in plina lumina publica, a ajunge la puterea de a guverna, pentru realizarea unui ideal etic social definitia de mai sus, are meritul, cred, a da limite bine precise si a trage linii deosebit de clare, fata de toate unitatile sociale, cu care, de obicei, partidele politice se confunda Dimitrie Gusti apreciaza partidul politic ca fiind " una dintre cele mai sugestive si mai interesante personalitati colective" Insira sase caracteristici, care-l definesc si in acelasi timp, ii confera o identitate care-si refuza orice confuzie, orice confundare cu altfel de organizatii, care sunt fie factiuni, fie grupuri de interese, fie grupuri de presiune. Elementele constitutive ale unui partid politic sunt:

1. Primul element constitutiv al partidului politic consta in faptul ca este definit ca o asociatie libera de cetateni. Libera, deci, nu data ca unitate sociala: familie, casta, etc.

2. In al doilea rand, aceasta asociatie libera de cetateni este unita in mod permanent.

3. In al treilea rand, este necesar ca membrii sa fie cetateni romani, deci, sa fie organul acelei societati, care se circumscrie unui spatiu national, statal.

4. In al patrulea rand, aceasta asociatie, libera de cetateni trebuie sa urmareasca a ajunge neaparat la puterea de a guverna.

5. In al cincilea rand, aceasta straduinta de a ajunge la putere sa se faca deschis in plina publicitate, nu clandestin, secret

6. In al saselea rand, partidul politic reprezinta interese si idei generale. Aceste definitii contin deja unele criterii importante, caracteristice partidelor. Nu are nici o importanta daca o organizatie s-a auto-intitulat 'partid'. Nici continutul ideologic sau programul nu decide daca o organizatie poate fi partid sau nu. In textul care urmeaza sunt rezumate toate criteriile necesare: un partid influenteaza procesul politic. El doreste sa aiba efecte asupra intregii sfere politice. Influentarea sferei politicului se petrece pe termen lung si in domenii vaste. Nu este suficient ca o asociatie politica sa se implice doar in sectorul comunitar (). un partid trebuie sa dea dovada ca se implica in mod regulat in procesul de reprezentare politica a poporului. Acesta este factorul care il deosebeste de simplele asociatii, care nu se implica in toate domeniile, sau de initiativele civile, care au o influenta mai degraba punctuala, dar care nu au ca tel ocuparea unor functii in sfera politica. Acest lucru nu inseamna ca un partid va dobandi in mod automat un mandat in parlament (). organizatiile independente isi dovedesc importanta atat prin dimensiuni cat si prin durabilitate. O organizatie constituita exclusiv in vederea alegerilor nu devine in mod automat () si partid, la fel si gruparile care profita de aparatul organizatoric al unei alte asociatii. Partidul reprezinta o formatiune in care se asociaza cetatenii. Principiul statutului unic de membru are ca scop prevenirea infiltrarii in partid a unei asociatii. Numarul membrilor unui partid nu trebuie sa depaseasca o anumita limita, pentru ca sa poata fi mentinuta seriozitatea obiectivelor si sansele de reusita ale acestuia. O asociatie politica cu pretentii de partid trebuie sa doreasca sa se afirme public. Formatiunile care se feresc sa devina publice, actionand in subteran, nu indeplineste premisele unui partid politic