PARTIDE sI SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Anul II IV STIINŢE POLITICE
ĪNTREBĂRI DE STUDIU
(SESIUNEA iunie 2007)
A. Definitii: notiuni si concepte
Conceptul de definitie minimala. Definitia minimala a partidelor politice (Giovanni Sartori).
Cum defineste Kenneth Janda partidele politice?
Elita si clasa politica.
Putere (pondere) electorala.
Conceptul de relevanta (a partidelor).
Formatul sistemului de partide.
Numarul efectiv de partide: formula, aplicare, interpretare.
Indicele de polarizare.
Intepretati conceptul de disproportionalitate a unui sistem electoral si indicati moduri de masurarea a acestuia.
Rata participarii electorale.
Intepretati conceptul de volatilitate electorala si indicati un mod de masurarea a acestuia.
Definitia substantiala a democratiei.
Definitia procedurala a democratiei.
Teorema alegatorului median (A. Downs).
Cultura si subcultura politica.
Tipurile primare de cultura politica la Almond si Verba definitie si enumerare.
Cultura politica conflictuala si cultura politica consensuala.
Reproduceti si explicati structura cīmpului ideologic din Europa Occidentala.
Reproduceti si explicati structura cīmpului ideologic din SUA.
Conceptul de pilon (zuil) si procesul de formare a pilonilor (verzuiling) (Stein Rokkan).
Conceptul de societate plurala.
"Harta conceptuala" a lui Lijphart privind sistemele politice.
Definiti conceptul de corporatism!
Notiunea de ideologie. Interpretari si definitii.
Cīmp ideologic/cīmp politic.
Consistenta si coerenta. (Exemple.)
Consistenta logica, psihologica si cognitiva.
Definitiile unidimensionale ale conceptului de clivaj.
Definitiile tridimensionale ale conceptului de clivaj.
Ipotezele lui Ronald Inglehart.
Ipoteze ale reculului si validitatea acestora (Herbert Kitschelt).
Enumerati familiile de partide definite de von Beyme.
Ce īntelegem prin sintagmele "vechea politica" si "noua politica".
Anarhia interna a partidelor" (M. Ostrogorski).
Conceptul de stratarhie (S. Eldersveld).
Descrieti pe scurt principalele tipologii referitoare la sistemele de partide.
Definiti notiunea de sistem electoral!
B. Subiecte teoretice scurte (Au ca scop doar verificarea cunostintelor.)
Enumerati trasaturile generale ale partidelor politice si adaugati pe scurt exemple si/sau comentarii.
Enumerati functiile partidelor politice!
Rolul stimulentelor īn organizatii. Tipuri de stimulente.
Aspecte guvernamentale referitoare la partidele politice.
Elementele definitorii ale democratiilor consociationiste Arend Lijphart
Conditiile care asigura functionarea (optima) a democratiilor consociationiste Arend Lijphart
Conditiile-cadru societale ce favorizeaza construirea unor democratii consociationiste (Arend Lijphart).
Care sīnt abordarile teoretice folosite īn studiul ideologiei si premizele teoretice ale acestora? Care este tipul de cercetare pentru care este adecvata fiecare abordare īn parte?
Comitetul electoral si partidul de cadre (M. Duverger).
Sectiunea si partidul de masa (M. Duverger).
Celula de partid si "partidul federatie de celule (cell party) (M. Duverger).
Partidul militie (M. Duverger).
Partidul reprezentarii individuale (S. Neumann).
Partidul integrarii democratice (S. Neumann).
Partidul integrarii totale (S. Neumann).
Cauzele aparitiei partidelor agregative (de tip catch all).
Caracteristicile partidelor agregative (de tip catch all).
Consecintele aparitiei partidelor agregative (de tip catch all).
Conditiile institutionale ale democratiei si succesului electoral.
Consecintele aparitiei partidelor de tip cartel.
Dezavantajele partidelor de tip cartel.
C. Subiecte de tip eseu scurt (Testeaza capacitatea de analiza si sinteza a studentilor)
Definitiile minimale ale partidelor politice: Kenneth Janda si Giovanni Sartori. Ce diferenta de conceptie reflecta cele doua definitii? Care dintre ele este mai adecvata din punctul de vedere al vietii politice a secolului XXI?
Amendamente aduse definitiei minimale a partidelor. De ce este nevoie de aceste "derogari" fata de definitia clasica?
Orientarea ideologica si ideologia partidelor. (Cum operationalizam si masuram aceste concepte?)
Aspecte organizationale.
Institutionalizarea partidelor si a sistemelor de partide.
Doua conceptii despre democratia reprezentativa.
Caracterizati ideologiile de stīnga, respectiv de dreapta!
Legatura dintre tipurile ideale de actiune politica, partide politice si politicieni. Care este conexiunea dintre aceste consideratii si cele doua conceptii despre democratia reprezentativa?
Definitia si elementele culturii politice. Tipurile primare de cultura politica: enumerare, definitie, descriere.
Legatura dintre tipul de cultura politica si tipul de sistem politic. Clasificarea sistemelor politice (si de partide) īn functie de structura societatii si comportamentul elitelor. Consecinte posibile (Almond, Lijphart /si Sartori/).
Democratii majoritare si consensuale (Arend Lijphart).
Conceptul de cīmp politic este adesea folosit īn analiza sistemelor de partide europene. Cīte dimensiuni are acest cīmp/spatiu? Este corecta interpretarea? Argumentati-Va raspunsul!
Comparati structura cīmpului politic vest-european cu cel american! Care sīnt diferentele si cum le explicati?
Definiti conceptul de clivaj īn conformitate cu ultimele rezultate teoretice ale staziologiei! Interpretati pe scurt notiunea de postmaterialism si formulati ipotezele lui Ronald Inglehart. Pe baza acestor elemente teoretice decideti daca este corecta sau nu din punct de vedere analitic postularea de catre Ronald Inglehart a unui clivaj materialisti postmaterialisti?
Partide comuniste: istoric, experienta guvernamentala, performante electorale, baza sociala si electorala, elementele definitorii ale ideologiei.
Partide socialiste si social democrate: istoric, performante electorale, evolutie ideologica, baza sociala si electorala, elementele definitorii ale ideologiei.
Noua Stīnga: istoric, performante electorale, baza sociala si electorala, elementele definitorii ale ideologiei.
Partidele verzilor (ecologiste). istoric, performante electorale, baza sociala si electorala, elementele definitorii ale ideologiei.
Partide conservatoare: istoric, popularitate (īn democratiile industriale avansate vest-europene), linii directoare ale politicii si potentiali alegatori. "Relatia lor (raportul sistemic) cu partidele crestin democrate.
Partide crestin democrate: istoric si origini ideologice, performante electorale, atitudine si experienta guvernamentala, baza sociala si electorala, practica politica.
Extrema dreapta/Noua Dreapta: istoric, popularitate (īn democratiile industriale avansate vest-europene), ideologie si linii directoare ale politicii.
Partide liberale: istoric, ideologie, popularitate (īn democratiile industriale avansate vest europene), participare la guvernare, linii directoare ale politicii si potentiali alegatori.
Partide agrariene: istoric, popularitate (īn democratiile industriale avansate vest europene), potentiali alegatori, linii directoare ale politicii si transformari ideologice. Relatia lor (raportul sistemic) cu partidele liberale.
Partide etnice si regionale: ideologie si popularitate.
Configuratiile posibile ale sistemelor de partide vest-europene: observatiile formulate de Gallagher, Laver si Mair.
Comparati partidele de cadre cu cele de masa!
Comparati partidele de origine intraparlamentara cu cele de origine extraparlamentara!
Comparati partidele de masa (traditionale) cu cele agregative (de tip catch all)!
Caracterizati partidele americane folosind criteriile lui Duverger!
Partide agregative (de tip catch all): caracteristicile, respectiv cauzele si consecintele aparatiei lor.
Descrieti evolutia relatiei societate civila partide stat si legatura acesteia cu transformarea tipurilor de partide!
Descrieti teoriile care explica aparitia tendintelor oligarhice īn sīnul partidelor. Legea de fier a oligarhiei (Robert Michels) si valabilitatea acesteia īn contemporaneitate.
Fazele institutionalizarii partidelor si sarcinile aferente acestora. Tipuri de lideri.
Prezentati tipologia referitoare la sistemele de partide si cadrul analitic elaborat de Giovanni Sartori.
Partide si sisteme de partide īn democratiile noi. Caracteristici, tipologie.
Definiti variabilele propuse de Arend Lijphart pentru caracterizarea sistemelor electorale!
D. Subiecte de tip eseu lung (de sinteza)
Reiterati concluziile concluziile dezbaterii referitoare la definirea clivajelor! Prezentati schematic modelul AGIL si aratati cum se aplica īn teoria clasica a clivajelor! Īncercati sa elaborati o teorie unitara ce descrie clivajele contemporane din Europa Occidentala! (Indicatie: Referiti-Va la urmatoarele lucrari Lipset-Rokkan 1967; Ignazi 1992; Inglehart 1990 si Kitschelt 1991!) Aratati maniera īn care aceste teorii si ipoteze se organizeaza īntr-un cadru interpretativ unitar!
Prezentati si argumentati pe scurt concluziile dezbaterii referitoare la definirea clivajelor si prezentati īn detaliu teoria clasica a formarii clivajelor (Lipset Rokkan 1967)! Subliniati cea ce considerati ca reprezinta cel mai important rezultat obtinut de cei doi cercetatori!
Reiterati concluziile dezbaterii referitoare la definirea clivajelor, prezentati modul īn care acest rezultat reprezinta punctul de pornire al demersului teoretic referitor la formarea clivajelor postcomuniste īntreprins de Herbert Kitschelt aratīnd ulterior īn detaliu constructia dimensiunilor abstracte de clivaj si pe scurt structurarea empirica a clivajelor īn perioada considerata! (Indicatie: Referiti-Va la urmatoarele lucrari Kitschelt 1992, 1995!)
|
