POLITICA AGRICOLA COMUNA A U.E. – PRINCIPII SI OBIECTIVE, MECANISME DE REALIZARE; REFORMA SI IMPACTUL ASUPRA ROMANIEI
Principii:
Unicitatea pietei si a preturilor
Preferinta comunitara (in sensul optiunii de cumparare pt produsul UE)
Solidaritatea financiara (participarea tuturor tarilor membre la finantarea PAC)
Coresponsabilitatea (participarea la finantarea stocurilor excedentar 747e46h e si de cei care le produc)
Obiective:
Ridicarea productivitatii in agricultura
Garantarea unui standard de viata echitabil agricultorilor
Stabilizarea preturilor si a pietelor
Garantarea securitatii aprovizionarii si la preturi cat mai rezonabile
Franarea exodului rural prin dezvoltarea activitatilor neagricole
Sprijinirea dezvoltarii regiunilor agrare ramase in urma (zonele colinare si de munte)
Cresterea gradului de protective a mediului
Instrumente si mecanisme de realizare:
Instrumentul principal - Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA) – din care 90% este destinat sprijinirii agricultorilor, iar 10% dezvoltarii rurale
Pe langa FEOGA mai exista Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) si Fondul Social European (FSE) – au ca obiective diversificarea activitatilor economice din zonele rurale si dezvoltarea infrastructurii aferente acestora
Pentru reglementarea pietei interne se foloseste mecanismul preturilor indicative la majoritatea produselor agricole:
Se stabilesc annual de catre ministri agriculturii
In cazul ca pretul pietei scade sub cel de interventie, se achizitioneaza de catre organismele comunitare produsul respective si se trece pe stoc
Pentru piata externa, reglementarile PAC prevad posibilitatea ca anumite exporturi catre tarile terte sa beneficieze de restituirea diferentei care exista intre preturile comunitare si cele obtinute pe piata mondiala
La importul de produse agricole din tarile terte se prevede plata diferentei dintre preturile comunitare si preturile mondiale (cele de import) prin mecanismul aplicarii taxelor de prelevare si a celor vamale
La unele produse agricultorii primesc direct contributii financiare pentru a-si pastra nivelul de venituri
Categoriile de preturi in jurul carora pivoteaza mecansmul PAC sunt:
Pretul orientativ
Pretul prag
Pretul de ecluza
Pretul de interventie
Mecanismul cotelor (introduce la zahar, lapte si alte produse) a fost completat cu alte limitari denumite stabilizatoare:
Functioneaza pe baza principiului – daca productia depaseste un nivel determinat (cantitatea maxima granatata), atunci sprijinul acordat agricultorilor se reduce automat, iar reducerea se aplica ansamblului productiei
Din fondurile comunitare se finanteaza si proiecte menite sa conduca la:
Reducerea productiilor excedentare
Ameliorarea prelucrarii si comercializarii produselor agricole si silvice
Imbunatatirea folosirii neagricole a terenurilor arabile
Protectia mediului inconjurator
Marirea suprafetelor impadurite
In 1991 a fost lansat programul LEADER de asistenta a regiunilor agrare periferice ai a colectivitatilor rurale ce au intre 5000 si 10 000 de locuitori
In 1992 s-a facut trecerea de la sistemul de garantare a preturilor la sprijinirea directa a veniturilor agricultorilor
Cea mai importanta sursa de finantare a PAC o reprezinta contributia tarilor membre (50%), urmata de TVA si taxele de prelevare la importurile agricole
Reforma PAC:
a) Reforma McShary (1992):
Considerate cea mai radical
Obiective esentiale:
Cresterea competitivitatii agricultorilor proprii
Reducerea ofertei la nivelul cererii
Concentrarea ajutorului pt sustinerea celor mai defavorizati
Incurajarea restrangerii terenurilor agricole
Protectia mediului si cresterea potentialului natural al statelor
Elemental cheie este reducerea preturilor la produsele agricole de baza si scoaterea din cultura a unor terenuri arabile prin compensare:
Culturile vizate erau: cereal, oleaginoase, plante proteice si carnea de bovina
Preturile minime garantate la cereale s-au redus cu 29% in 3 ani, incepand cu Campania agricola 1993/1994
S-a stabilit ca suprafata arabila retrasa din cultura (in primul an – 15% din suprafata cerealiera a UE), care insa, nu se aplica si micilor producatori - <20ha)
Reducerea preturilor garantate la carnea de bovine cu 15% in decursul acelorasi 3 ani
Schimbarea si altor componente ale mecanismului de sustinere PAC:
Metode de cultura ecologice (in mica masura folosirea ingrasamintelor chimice si a pesticidelor)
Finantarea programelor de impadurire si gestionare a terenurilor scoase din circuitul agricol
Cofinantarea regimului de pensionare anticipata a agricultorilor cu varsta >55 ani
In linii maria fost un succes deoarece:
Ponderea agriculturii in bugetul comunitar s-a redus (de la 54,4% in 1993 la 49% in 1997 si la 40% in 2006)
La majoritatea produselor stocurile au scazut
Agricultorii si-au adaptat mai bine productia nevoilor consumatorilor
Piata comunitara a devenit mai deschisa
b) Reforma Fischer (2002):
Puncte forte:
Abandonarea corelatiei productie – subventii
Micsorarea proportiilor ajutorului pentru agricultori
Apropierea de pretul pietei mondiale
Agricultorii vor beneficia de un ajutor unic direct, pe exploatatia agricola, daca indeplinesc crieteriile:
Indeplinirea normelor de reglementare in materie de mediu
Accentuarea caracterului ecologic al noii politici agricole
„inghetarea” obligatorie a folosirii unor terenuri agricole, timp de 10 ani, exceptie facand micile exploatari
Cuantumul ajutorului a scazut cu 3% pe an pana in 2004, pentru a ajunge la 20%
Subventiile vor fi plafonate la 300 000 € pe an pentru fiecare exploatatie
Prelevarile vor fi desfiintate si inlocuite prin taxe vamale fixe
Primul ministru al Frantei – Raffarin – s-a opus fiecarei reforme pana in 2006
Prioritatile viitoare ale PAC:
Asigurarea in continuare a unui nivel echitabil populatiei agricole prin venituri cat mai stabile in conditiile reducerii preturilor garantate; toate acestea in contextul:
Reducerii populatiei ocupate in agricultura
Concentrarii activitatilor agricole in regiunile cele mai favorabile
Reducerii suprafetelor cultivate
Crearii de unitati viabile ca dimensiune si randament pentru tinerii agricultori
Pensionarii anticipate a agricultorilor dupa 55 ani
Cresterii nivelului de pregatire al agricultorilor
Folosirii tehnologiilor avansate
Cresterii ponderii veniturilor din activitati complementare (agroturism, artinzanat, etc.)
Aparitiei de noi produse ecologice si cu gust traditional
Sporirii exigentelor de calitate la produsele existente
Cresterea preocuparilor pentru mediul inconjurator
Incurajarea activitatilor neagricole din zona rurala, respectiv: agroturismul, micile mestesuguri si productia de artizanat, micro-procesarea unor produse, etc.
Simplificarea legislatiei agricole a UE, cresterea transparentei si imbunatatirea cooperarii intre tarile membre
Fiecare stat membru isi va elabora propriul program de dezvoltare rurala, care va cuprinde atat obiective specifice (realizabile prin efort propriu), cat si comunitare
Descentralizarea politicii de dezvoltare rurala si integrarea sectorului forestier in cadrul ei
Crearea mijloacelor si instrumentelor necesare sprijinirii sectorului agricol in tarile candidate la UE (SAPARD)
Impactul asupra agriculturii romanesti:
Romania a obtinut o perioada de trabnzitie pana la 31.12.2009 pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de taiere si alinierea la cerintele europene a unitatilor de procesare a carnii (26 unitati)
A obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a carnii de pasare (2 unitati)
A solicitat si obtinut o perioada pana la 31.12.2009 pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui (28 unitati), precum si pentru organizarea centrelor de colectare si acelor de standardizare lapte
A obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani (31.12.2009) pentru conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut
A obtinut incadrarea in categorii a zonelor viti-vinicole
A obtinut a perioada de tranzitie de 8 ani pentru defsrisarea suprafetelor de 30 000 ha ocupate cu hibrizi interzisi si replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis Vinifera, cu recunoasterea dreptului de replantare
A obtinut drepturi suplimentare de plantare a vitei de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlata si struguri de masa, de 1,5% din suprafata totala cultivata cu vita de vie
A obtinut dreptul de adaugare a zaharozei pentru imbogatirea musturilor in zahar in vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor
A obtinut recunoasterea si protectia denumirilor de origine si geografice pt: 13 bauturi spirtoase din prune, respectiv „tuica”, „horinca” si „tur” si 5 bauturi spirtoase din distilat de vin, respectiv „vinars”
A obtinut recunoasterea si protecia denumirii de origine pentru bautura spirtoasa denumita „palinca”
A obtinut posibilitatea utilizarii a 20% din fondurile destinate dezvoltarii rurale pentru suplimentarea platilor directe
A obtinut 3 ani (31.12.2009) pentru utilizarea produselor de protectie a plantelor omologate in prezent in Romania
|
