POLITICA AGRICOLA COMUNA

Trasaturi generale

-     111j97b      111j97b una din primele politici comunitare puse in aplicare

-     111j97b      111j97b cea mai cuprinzatoare si cea mai importanta politica comunitara (inclusiv in termeni bugetari)

-     111j97b      111j97b puternic centralizata:

competenta cvasi-exclusiva a institutiilor comunitare in formularea sa

punerea in aplicare este insa foarte descentralizata (spre deosebire de alte politici comunitare)

-     111j97b      111j97b puternic autonomizata: interactiuni minore cu alte politici comunitare (care, de regula, se adapteaza la cerintele PAC) sau cu mediul international. In ultima perioada, apar semne de schimbare.

-     111j97b      111j97b s-a dezvoltat ca o parte integranta a "statului bunastarii", cu anumite particularitati (fuziunea obiectivelor productive cu cele de venit)

Principii fundamentale

a) libera circulatie a produselor agricole in interiorul UE

Presupune eliminarea atat a obstacolelor explicite in calea schimburilor intra-comunitare, cat si a celor implicite. Barierele implicite au fost indepartate gradual. Jaloane importante: armonizarea progresiva a TVA; recunoasterea reciproca; disciplinarea subventiilor nationale

Corolar: unicitatea preturilor in interiorul pietei UE; nu este realizata in fapt din cauza persistentei unor distorsiuni:

Þ"inclinatia nationala" (home bias);

Þ diferente ale preturilor input-urilor (e.g., costul mainii de lucru; accesul lesnicios la materii prime importate)

Þ vicieri ale climatului concurential:

-     111j97b      111j97b practici neconcurentiale in reteaua de distributie

-     111j97b      111j97b ajutoare de stat (programe de infrastructura, subventii pentru asigurari sociale)

b) "preferinta communitara"

c) solidaritate financiara toate incasarile sunt afectate bugetului comunitar, iar toate cheltuielile sunt suportate de acesta, indiferent cine a contribuit mai mult la incasari si cine a beneficiat mai mult de cheltuieli

PREZENTARE GENERICA A MECANISMELOR PAC

Instrumentul central pentru gestionarea PAC: Fondul European de Orientare si Grantare Agricola (FEOGA)

Trebuie facuta o distinctie neta intre:

-     111j97b      111j97b administrarea pietei (sectiunea 'Garantie'): finanteaza cheltuielile necesare functionarii organizatiilor comune de piata (stocuri de interventie, desfacerea surplusurilor acumulate, plati directe catre fermieri)

-     111j97b      111j97b politica structurala (sectiunea 'Orientare'): imbunatatirea structurilor de productie, prelucrarea si marketingul produselor agricole, programe de dezvoltare rurala

Raportul dintre cei doi "piloni" ai PAC nu a fost stabilit de la bun inceput, in conditiile in care ei nu pot fi promovati in egala masura prin aceleasi instrumente. Conferinta de la Stresa (1958) a conturat o preferinta a Statelor membre in favoarea primului pilier, care s-a amplificat ulterior, transformand "pilonul II" intr-un apendice simbolic al PAC, cel puain pana pana la incercarile de resuscitare facute in ultimii ani.

ORGANIZATIILE COMUNE DE PIATA (OCP) = seturi de aranjamente destinate sa orienteze productia, sa influenteze preturile si sa controleze schimburile comerciale externe

au fost extinse progresiv asupra tuturor produselor agricole, cu exceptia cartofilor si a bauturilor alcoolice distilate

de la produs la produs, exista diferente importante in ceea ce priveste gradul de interventie si costul functionarii lor: de la o postura foarte interventionista (ducand la substituirea, practic, a mecanismelor de piata prin inteventia autoritatilor publice) pana la asumarea unui rol de facilitare a absorbirii socurilor manifestate pe piata

extensiunea OCP se explica prin capacitatea lor de a oferi solutii la urmatoarele probleme:

-     111j97b      111j97b   riscul si incertitudinea asociate evolutiilor de pe pietele agricole (de regula, abrupte)

-     111j97b      111j97b   asigurarea unor venituri mai mari pentru un numar mare de beneficiari (initial, 15 milioane de fermieri)

TIPOLOGIA MECANISMELOR DE INTERVENTIE

I.     111j97b      111j97b      111j97b      111j97b Interventie publica pentru retragerea surplusului de pe piata + masuri de limitare a productiei + protectie fata de importuri + subventii la export

-     111j97b      111j97b cereale*

-     111j97b      111j97b zahar

-     111j97b      111j97b ulei de masline*

-     111j97b      111j97b lapte si produse lactate

-     111j97b      111j97b carne de vita*

* suplimentate de plati directe catre fermieri

II.     111j97b      111j97b     Sprijinirea interventiilor private pentru retragerea surplusului de pe piata + protectie fata de importuri + subventii la export

-     111j97b      111j97b carne de ovine si caprine*

-     111j97b      111j97b carne de porc

-     111j97b      111j97b vin de masa

-     111j97b      111j97b unele legume si fructe

* suplimentate de plati directe catre fermieri

III.     111j97b     Protectie fata de importuri + subventii la export

-     111j97b      111j97b carne de pasare

-     111j97b      111j97b oua

IV.     111j97b      111j97b   Plati directe catre producatori

-     111j97b      111j97b oleaginoase (soia, floarea-soarelui, rapita)

-     111j97b      111j97b tutun*

-     111j97b      111j97b grau dur

* insotite de limitarea cantitativa a productiei

Rolul important atribuit protectiei la import in sustinerea diferitelor ramuri de productie agricola explica de ce UE are printre cele mai inalte taxe vamale agricole din lume: 30% in medie, dar cu numeroase produse la care taxa vamala depaseste 100%.

REFORMAREA PAC

I. 'Pachetul din 1988' coordonate principale:

-     111j97b      111j97b constrangeri bugetare cresterea cheltuielilor sectiunii 'Garantie' a FEOGA - limitata la maximum 74% din cresterea PNB comunitar

-     111j97b      111j97b introducerea de 'stabilizatori' pentru circa 1/2 din productia asistata* plafoane de productie a caror depasire declanseaza reducerea automata a preturilor de interventie (la care se retrage surplusul de productie de pe piata)

* singura exceptie notabila: carnea de vita

-     111j97b      111j97b reduceri de facto ale preturilor de interventie prin masuri de ordin tehnic:

conditii mai exigente de calitate pentru productia preluata pentru stocare

limitarea duratei de interventie a agentiilor abilitate

retrageri de pe piata la preturi inferioare preturilor de interventie

II. 'Reforma MacSharry' (1992) - coordonate principale:

-     111j97b      111j97b reducerea preturilor garantate

-     111j97b      111j97b acordarea (drept compensatie) de plati directe; aplicarea in continuare a mecanismelor anterioare ar fi antrenat (din cauza 'stabilizatorilor') o reducere a preturilor de interventie cu 11%, care nu ar fi fost compensata

-     111j97b      111j97b introducerea obligativitatii scoaterii temporare din productie a unor suprafete agricole

a fost vizata circa 75% din productie

factori declansatori:

-     111j97b      111j97b presiunea bugetara

-     111j97b      111j97b negocierile din cadrul 'Rundei Uruguay'

consecinte:

-     111j97b      111j97b reducerea nevoii de subventionare a exporturilor

-     111j97b      111j97b reintroducerea cerealelor de provenienta comunitara in furajarea animalelor

III. 'Agenda 2000' (1999) - coordonate principale:

-     111j97b      111j97b reducerea preturilor garantate principiul urmarit = mecanismele de interventie sa ofere doar o 'plasa de siguranta", obiectivele legate de venitul fermierilor fiind transferate instrumentului platilor directe

-     111j97b      111j97b compensarea partiala prin plati directe la anumite produse (e.g., oleaginoase), platile directe au fost reduse pentru a se pastra raportul concurential cu cerealele

-     111j97b      111j97b stabilizarea cheltuielilor bugetare mentinerea la nivelul existent a cheltuielilor agricole totale pe intreaga perioada 2000-2006 (40,5 mld.EUR, plus o inflatie anuala de 2%)

-     111j97b      111j97b incurajarea practicilor productive care protejeaza mediul

Modificarile aduse erau insuficiente:

reducerile de pret au fost prea mici pentru a reduce semnificative necesarul de subventionare a exporturilor

mentinerea cheltuielilor bugetare in limitele preconizate = incerta

nu exista suficient spatiu pentru a integra agriculturile tarilor candidate in conditii de egalitate

IV. "Reforma Fischler" (2003) - coordonate principale:

-     111j97b      111j97b 'decuplarea' platilor directe de productie

-     111j97b      111j97b noi reduceri ale preturilor garantate

-     111j97b      111j97b reduceri ale platilor directe in favoarea sporirii sumelor disponible pentru dezvoltare rurala

Efecte preconizate:

mai mare flexibilitate pentru fermieri in a decide ce sa produca Þ competitivitate internationala superioara

impact relativ modest asupra bugetului

reducerea suprafetelor cultivate

Daca reforma McSharry a fost indispensabila pentru a permite finalizarea "Rundei Uruguay", iar "Agenda 2000" a stabilit resursele bugetare care sa permita aderarea celro 10 noi state Membre, "reforma Fischler" a aparut oarecum neprogramat, Comisia folosindu-se de prilejul analizei "la jumatatea drumului" (mid-term review) care i se ceruse cu privire la aplicarea "Agendaei 2000". Importanta reforma propusa a fost aprobata in circa un an, unul din principalele motive fiind acela de a finaliza procesul decizoonal inainte de aderarea noilor State Membre, care ar fi putut schimba raportul de forte in Consiliu in ceea ce priveste aceasta initiativa.

PRETURILE DE SUSTINERE

Categorii de preturi

~ indicative / orientative / de baza

~ prag/ limita/ de ecluza: conceptul dispare odata cu 'tarificarea' obstacolelor netarifare (deci, si a prelevarilor variabile) ca rezultat al 'Rundei Uruguay'

~ de interventie/ de achizitie

-     111j97b      111j97b   inferioare cu 10-30% preturilor indicative

-     111j97b      111j97b initial, functionau ca limite minime absolute ale preturilor pe piata comunitara; dupa 1988, inteventia efectiva poate avea loc la preturi mai mici (cu pana la 30-60%, in cazul fructelor si legumelor)

In mod istoric, preturile de sustinere au fost stabilite la niveluri care sa fie remuneratorii chiar si pentru cei mai ineficieti producatori comunitari (e.g., la grau: pretul din bazinul Ruhr

Reduceri ale preturilor de sustinere

"Reforma Fischler" marcheaza insa cateva premiere notabile in sectorul cerealier:

-     111j97b      111j97b eliminarea sustinerii de pret pentru secara

-     111j97b      111j97b   reducerea la jumatate a pretului de inreventie pentru orez

Un episod recent, dar extrem de semnificativ, este cel al deciziei (luate in noiembrie 2005) de a reforma din temelii sistemul de sustinere a productiei comunitare de zahar, care presupune - intre altele - reducerea pretului de interventie cu 36% pana in 2009.  

Probleme induse de sistemele de sustinere a preturilor

-     111j97b      111j97b surplusuri cronice, a caror resorbtie este costisitoare

-     111j97b      111j97b   "difuziune" a efectelor preturilor garantate la unele produse asupra pietei altor produse agricole: e.g.,

cerealele sunt intrucatva substituibile in consum (mai ales ca furaje), ceea ce inseamna ca preturi inalte garantate anumitor cereale necesita preturi inalte si pentru substituele lor (altminteri, costul sustinerii ar fi foarte mare;

deoarece furajele sunt un input important in productia de lapte si carne de vita, preturi inalte garatnate pentru ele fac necesara majorarea preturilor la productia din aval, pentru a nu ii deztavantaja pe producatori ("stransi" intre preturi mari la input-uri si preturi mici la iesire)

-     111j97b      111j97b 'productivism' generator potential de consecinte negative pentru mediu si pentru siguranta in consum a hranei (e.g., episoadele BSE, dioxina, febra aftoasa)

LIMITAREA CANTITATIVA A PRODUCTIEI

Doua forme

I. ~ directa - vizeaza cantitatea de produs care beneficiaza de sustinere

II. ~ indirecta - vizeaza factorul principal de productie (pamantul) necesar realizarii produselor beneficiare de sustinere

I. Contingente de productie

-     111j97b      111j97b introduse in 1968 pentru zahar

-     111j97b      111j97b aplicate incepand cu 1984 pentru lapte

-     111j97b      111j97b alte produse vizate: tutun, ulei de masline, bumbac

Pentru cantitatile care exced dimensiunea contingentelor, exista tratamente diferite de la produs la produs:

aplicarea unor prelevari, care pot ajunge la dimensiuni practic confiscatorii;

reducerea pro rata a pretului garantat;

neaplicarea nici unui mecanism de sustinere pentru productia in exces

Sunt instrumente care nu pot fi aplicate in mod fiabil decat la acele produse care fac obiectul unor concentrari in vederea prelucrarii industriale, ceea ce faciliteaza administrarea.

Probleme:

a)     111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b    'ingheata' distributia geografica a productiei, descurajand eforturile de marire a productivitatii si alocarea resurselor in functie de criterii de eficienta

b)     111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b      111j97b    daca sunt transferabile, contingentele genereaza rente care sunt insusite de cele mai mari exploatatii agricole, cu consecinte negative pentru micii fermieri

II. Retragerea din exploatare a pamantului

-     111j97b      111j97b a devenit obligatorie dupa reforma din 1992; cele mai mici ferme (capacitate de productie mai mica de 92 tone cereale) sunt exceptate

-     111j97b      111j97b proportia terenului retras din productie depinde de evolutia preturilor mondiale: in practica, a oscilat in jurul a 5-15%

-     111j97b      111j97b este posibila si retragerea voluntara (10% din suprafata, timp de 5 ani); fermierul beneficiaza de plati directe si pentru terenul retras voluntar din productie

-     111j97b      111j97b sistemul actual se bazeaza pe rotatii anuale; in viitor, se preconieaza retragerea cvasi-permanenta (10-20 ani), fara rotatii anuale

Probleme

a)    rationalitate economica discutabila: cel mai productiv teren este tratat la fel ca cel mai slab

b)    beneficii ecologice

PLATILE DIRECTE

Trei tipuri

'deficiency payments'

-     111j97b      111j97b primul utilizat;

-     111j97b      111j97b destinat suplimentarii veniturilor obtinute de producatorii care nu puteau obtine preturi mai mari decat cele mondiale din cauza absentei unei protectii semnificative la import

-     111j97b      111j97b produse vizate: oleaginoase, culturi vegetale proteinice

plati compensatorii

-     111j97b      111j97b introduse de reforma din 1992; principiu similar cu 'deficiency payments': suplimentarea veniturilor fermierilor, de data asta pentru compensarea reducerilor de pret operate

-     111j97b      111j97b produse vizate: cereale, carne de vita, produse lactate (odata cu aplicarea reducerii preturilor garantate)

Gradul de compensare a variat in timp

reducerile operate prin reforma din 1992 au fost compensate integral (cu unele restrictii la carnea de vita: plafon maxim de 90 vite/exploatatie; densitate maxima de 2 animale/ha de suprafata de furajare)

reducerile operate prin reforma din 1999 au fost compensate doar partial: 80% - vita (dar plafonul maxim a fost abolit); 50% - cereale; 40% - lapte

Ambele categorii de plati sunt dependente de volumul factorilor de productie: acordate in functie de suprafata cultivabila sau numarul de animale.

-     111j97b      111j97b plati directe pentru sustinerea veniturilor (introduse prin « Reforma Fischler ») o singura suma platita pe ferma, bazata initial pe nivelul istoric al platilor, fiecarui stat membru i se atribuie un "plafon national" care corespunde sumei varsate fermierilor in perioada 2000-2002. Suma totala de plati care vor fi distribuite la nivel national trebuie sa se inscrie in acest plafon.

-     111j97b      111j97b fermierii beneficiari nu trebuie sa realizeze vreo productie agricola in schimbul platilor, ceea ce, impreuna cu stablirea nivelului de rederinta in funcsie de platile istorice, semnifica, in principiu, o decuplare completa de productie

Nu toate platile directe vor fi insa decuplate.  Plati directe legate de volumul factorilor de productie vor fi pastrate:

-     111j97b      111j97b pentru productia de orez si masline, din ratiuni legate de protectia mediului asigurata prin aceste culturi

-     111j97b      111j97b in mod limitat, la alegerea Staelor membre, acolo unde acestea considera ca decuplarea totala ar duce la abandonarea productiei, pe care nu o considera necesara ; acesta este cazul pentru maximum 25% din platile directe succesoare ale platilor compensatorii pentru cereale; 50% din primele platite pentru ovine si caprine ; 40-75% : vite si carne de vita ; 40% grau dur

Se estimeaza ca 90% din subventiile pentru cereale si 70% din cele pentru vita vor fi decuplate.

-     111j97b      111j97b decuplarea urmeaza a se extinde asupra majoritatii produselor agricole beneficiare de sustinere

in 2003 au fost stabilite propiortiile de decuplare pentru : culturile proteinice, grau dur, cartofi pentru amidon

in 2004, acelasi lucru a fost facut pentru culturile mediteraneene : tutun, ulei de masline, bumbac

-     111j97b      111j97b nivelul platilor este degresiv

'modulare dinamica': din reducere graduala, in 7 trepte anuale, cu un nivel cumulat de pana la 19% in 2012;

-     111j97b      111j97b reducerea maxima se va aplica pentru fermele care primesc peste 50000 EUR ca plati directe intr-un an ;

-     111j97b      111j97b fermele cu plati directe anuale de 5000-50000 EUR vor cunoaste o reducere cumulata de doar 12.5% ;

-     111j97b      111j97b fermele cele mai mici (plati directe de 5000 EUR) vor fi scutite de modulare : in aceasta categorie intra ¾ din fermele existente si ar fi lasate nemodificate plati echivalente cu cca 20% din volumul total al platilor directe

Statele membre pot retine la dispozitia lor 80% din fondurile eliberate prin modulare (90% in cazul Germaniei). Ca urmare, circa 5% din suma initiala a platilor directe va fi transferata in partea de buget dedicata dezvoltarii rurale.

'cross compliance': efectuarea platilor va fi conditionata de respectarea unor cerinte legate de protectia mediului, bunastarea animalelor si siguranta in consum a alimentelor ; nerespectarea lor atrage dupa sine sanctiuni constand in reducerea cu 5-15% a platilor datorate, sau chiar peste 20% (si, eventual, suspendarea totala) in caz de inalcare deliberata

UE urmareste ca acest tip de plati directe sa fie acceptat de partenerii de negociere din cadrul « Rundei Doha » a OMC drept nedistorsionant, si prin urmare scutit de obligatia reducerii sustinerii pe aceasta cale a sectorului agricol. Daca s-ar intampla acest lucru, circa 75% din sumele actualmente incluse in « cutia albastra » ar fi transferate in « cutia verde ».

Avantaje si dezavantaje

dependenta fata de dimensiunea factorilor de productie utilizati perpetueaza - chiar daca in forma atenuata - dificultatile generate de sistemele de sustinere a preturilor:

modalitate de sustinere mult mai transparenta; costurile fiind astfel mai 'vizibile', reverberatiile politice pot fi importante

sustinerea veniturilor - mai eficienta decat cea prin mecanismul preturilor:

-     111j97b      111j97b pe masura cresterii gradului de decuplare, sustinerea este degresiva

-     111j97b      111j97b se evita deteriorarea posibilitatilor de consum

sunt un instrument mai maleabil decat sustinerea preturilor, ceea ce permite:

-     111j97b      111j97b "tintirea" mai buna a beneficiarilor

-     111j97b      111j97b conditionarea de indeplinirea unor obiective sociale si ecologice

aspecte inechitabile:

-     111j97b      111j97b valoarea platilor directe este capitalizata in pretul pamantului, fiind astfel favorizati proprietarii

-     111j97b      111j97b utilizarea platilor istorice ca baza de referinta perpetueaza dezavantajele suferite de unele tipuri de ferme (e.g., cele din zonele de pasunat)

-     111j97b      111j97b fermierii eligibili sunt cei aflati in activitate: sunt discriminati noii veniti

'costuri de tranzactie' (punerea in aplicare) mai mari: formalitati mai greoaie; posibilitati de abuz

cazuri tot mai multe in care platile directe vor depasi venitul agricol propriu-zis (devenit 'venit rezidual'), de unde decurg probleme de acceptabilitate sociala (inclusiv pentru beneficiari)

efecte ambigue asupra productivitatii:

-     111j97b      111j97b distorsiuni induse in intensitatea utilizarii factorilor de productie (factorul munca fiind incurajat)

-     111j97b      111j97b ameliorare a eficientei-X (ca urmare a declinului structural al 'venitului rezidual')

-     111j97b      111j97b flexibilitatea mai mare in selectia productiilor poate ameliora alocarea resurselor

'Pilonul II' - DEZVOLTARE RURALA

Primele reguli de baza pentru finantarea masurilor structurale au fost stabilite prin trei directive emise in 1972, care au ramas in vigoare pana in 1985. Printre obiectivele urmarite se numarau :

-     111j97b      111j97b modernizarea exploatatiilor agricole

-     111j97b      111j97b restructurarea sectorului (unificarea suprafetelor dspersate, irigatii etc)

-     111j97b      111j97b sisteme de informare pentru populatia rurala

-     111j97b      111j97b retragerea din activitate a fermierilor varstnici (peste 55 de ani)

Efectivitatea acestor masuri a fost limitata de bugetul redus avut la dispozitie.

Dezvoltarea rurala a redevenit o prioritate in anii '90 :

I. Reforma din 1992: Regulamentele 2078/92 si 2080/92(CEE)

Acordarea de ajutoare pentru 'masuri de insotire': dezvoltarea metodelor de productie compatibile cu protectia mediului; impaduriri; promovarea zonelor defavorizate; scheme de pensionare anticipata

Masurile de insotire comporta un element de cofinantare nationala (25-50%)

II. 'Agenda 2000' :

-     111j97b      111j97b bugetul pentru dezvoltare rurala in perioada 2000-2006 a fost stabilit la circa 10% din totalul aocatiilor FEOGA

In plus, a aparut

-     111j97b      111j97b posibilitatea utilizarii unei parti din fondurile afectate platilor directe pentru masuri gestionate la nivel national

Pana la 20% din platile directe pot fi 'modulate': reducerea alocarilor anumitor destinatari (exploatatii cu profit peste medie, intensitate a factorului munca sub medie, sau beneficiare de plati directe care depasesc anumite plafoane)

statele membre au si posibilitatea de a conditiona acordarea platilor directe de respectarea unor criterii minime de mediu (ingrasaminte, deseuri etc)

Sumele astfel eliberate pot fi utilizate pentru programe de care sa beneficieze zonele rurale: Regulamentul 1357/99 (CEE)

-     111j97b      111j97b doua categorii mari de masuri: intretinerea zonelor rurale si imbunatatirea conditiilor de mediu; ameliorarea eficientei activitatilor din aval

-     111j97b      111j97b conditii relativ putin exigente: planuri de dezvoltare rurala aprobate de Comisie

Totusi, caracterul facultativ al acestor scheme a facut ca ele sa fie utilizate sporadic.

-     111j97b      111j97b   Franta, Portugalia si Marea Britanie au facut uz de optiunea 'modularii', iar din 2002 Marea Britanie a ramas singura tara care contuna sa o aplice, la o scara modesta (doar 4,5% din sumele afectate platilor directe); Germania urma sa inceapa aplicarea acestor scheme in 2003 (suma realocata = doar 2%)

-     111j97b      111j97b   in ceea ce priveste "conditionarea incrucisata" (cross compliance), ea a fost aplicata de doar 6 State Membre: Austria, Danemarca, Finlanda, Franta, Grecia si Olanda

III. "Reforma Fischler" prevede extinderea activitatilor de dezvoltare rurala

-     111j97b      111j97b aplicarea 'cross compliance' devine automata si multi-criteriala (mediu, bunastarea animalelor, siguranta in consum a alimentelor)

-     111j97b      111j97b modularea devine obligatorie

Principalele directii de actiune preconizate:

-     111j97b      111j97b ameliorarea calitatii produselor agricole

-     111j97b      111j97b ameliorarea bunastarii animalelor

-     111j97b      111j97b consultanta agricola

Importanta amplificarii masurilor de dezvoltare rurala

mai usor aplicabile in contextul extinderii UE

mai adecvate obiectivelor negocierilor agricole de sub egida OMC

mai acceptabile pe plan intern

Probleme:

a)     111j97b dezechilibru intre sumele disponibile si portofoliul de proiecte eligibile

b)    nevoia unor capacitati de administrare suplimentare

c)     111j97b ridica spectrul « renationalizarii » PAC, cu consecinta incalcarii principiului solidaritatii financiare si a distorsionarii mediului concurential (capacitatea de a acorda ajutoare de stat fiind diferita de la un Stat Membru la altul)

Tarile membre mai putin dezvoltate sunt cel mai afectate de aceste probleme.

OBIECTIVELE PAC

cresterea productivitatii agricole, . prin utilizarea optima a factorilor de productie

standarde echitabile de viata pentru fermieri

stabilizarea pietelor agricole

asigurarea disponibilitatii aprovizionarii

preturi rezonabile pentru consumatori

Aceasta "aglomerare" de obiective contrazice teoria corespondentei dintre instrumente si tinte ('policy assignment theory' - Jan Tinbergen).

In plus, obiectivele susmentionate nu sunt perfect compatibile intre ele:

-     111j97b      111j97b pentru ca sporul de productivitate sa se reflecte intr-o crestere corespunzatoare ("echitabila") a veniturilor, e necesara o restrangere a factorilor de productie utilizati (in primul rand, munca)

-     111j97b      111j97b asigurarea veniturilor prin mecanisme de sustinere bazate pe preturi garantate ex ante (care sunt considerate "anti-ciclice") amplifica variabilitatea conditiilor de piata pe plan international

-     111j97b      111j97b asigurarea aprovizionarii din surse interne presupune preturi mai ridicate, care intra in conflict cu obiectivul asigurarii de preturi "rezonabile" pentru consumatori

Cresterea productivitatii agricole

Productivitatea agricola a crescut, chiar peste media economiei comunitare in ansamblul sau, dar

-     111j97b      111j97b dinamica nu a fost superioara celei inregistrate in domeniul agricol pe plan mondial

-     111j97b      111j97b legatura de cauzalitate cu PAC nu este certa: cadrul macroeconomic favorabil poate sa fi jucat un rol mai important

-     111j97b      111j97b investitiile si progresul tehnologic au fost favorizate, dar nu si specializarea regionala in cadrul pietei interne

Cresterea productivitatii agricole nu este, insa, doar o sursa de avantaje, ci creeaza si probleme: in conditiile inelasticitatii cererii, castigurile de productivitate rezulta in scaderi importante ale preturilor (pe plan mondial, preturile alimentelor scad in medie cu 2% pe an de mai multe decenii). Cum, insa, in UE reducerea preturilor nu a fost acceptata, rezultatul a fost aparitia si apoi cresterea masiva a surpslusurilor agricole.

2. Stabilizarea pietelor

Daca prin aceasta se intelege stabilitatea pe termen scurt a preturilor, rezultatele sunt pozitive. (Cu precizarea ca preturi stabile pentru consumatori, care sunt sistematic mai mari decat preturile mondiale, nu il "protejeaza" pe acesta decat fata de evenutale castiguri de bunastare!

Daca insa acest obiectiv este interpretat drept echilibrarea pe termen lung a cererii cu oferta, realizarile sunt discutabile:

-     111j97b    costurile stocarii surplusurilor de productie generate au crescut cu 6,3% in medie anuala pe perioada 1973-92, demonstrand o tendinta vadit nesustenabila

-     111j97b      111j97b sporurile de productie care au indus surplusurile nu reflecta intotdeauna avantaje comparative reale (ci artificiale), fiind deci de nesustinut in absenta stimulentelor care le-au generat

Stabilizarea pietei interne se face insa cu pretul amplificarii instabilitatii pe piata internationala , generandu-se si un efect autoreproducator pervers: instabilitatea, astfel generata, a pietei internationale devine justificare pentru protejarea (deci, izolarea) si mai pronuntata a pietei interne.

3. Standarde echitabile de viata pentru fermieri

"Radacina" problemei a carei solutionare este dorita: existenta unui surplus structural de lucratori agricoli

-     111j97b      111j97b elasticitatea cererii de produse agricole este scazuta Þ expansiunea efectiva a cererii provine mai ales din sporul populatiei;

-     111j97b      111j97b cresterile de productivitate permit cu usurinta ca oferta sa "tina pasul" cu cresterea demografica

Se apreciaza ca fermierii din UE obtin venituri care sunt cu peste 50% mai mari decat cele obtenabile in conditii normale de piata.

Pe ansamblu, veniturile agricole au crescut oarecum "in pas" cu cele din alte sectoare, dar aceasta medie mascheaza variatii mari:

-     111j97b      111j97b intre situatia marilor exploatatii si cea a celor mici

-     111j97b      111j97b intre producatorii de produse specifice zonei temperate si cei de produse specifice zonei subtropicale (mediteraneene)

-     111j97b      111j97b intertemporale: pana la inceputul anilor '70 veniturile agricole au crescut in ritm sustinut, dar ulterior dinamica lor a fost tot mai mult devansata de cea a veniturilor neagricole

Venitul mediu pe persoana ocupata in agricultura reprezenta circa jumatate din salariul mediu in UE, cu o usoara tedninta de scadere (54% in 1995, 52% in 2002). Daca devansarea veniturilor agricole de catre cele neagricole nu s-a rasfrant automat in mod negativ asupra standardului de viata al fermierilor, aceasta se datoreaza faptului ca:

a)     111j97b doar o mica parte a fermierilor recenzati (2,2 milioane din 8 milioane in UE-12) activeaza exclusiv in agricultura, restul desfasurand activitati agricle "cu timp partial"

b)    circa o treime din fermierii ocupati exclusiv in agricultura au si alte surse de venit (in principal, pensii si alocatii pentru copii)

Mecanismele de sustinere sunt astfel concepute incat ofera cele mai mari avantaje unor beneficiari care nu ar avea nevoie de ele.

Pentru ca masurile de sustinere sa fie eficace pentru "fermierul marginal", pretul garantat (si, implicit, al platii directe destinate sa compenseze reducerea sa) trebuie stabilit la un nivel acoperitor pentru cele mai mari costuri de productie, adica substantial mai mare decat costurile efective ale marilor exploatatii, care sunt cele mai eficiente Þ PAC a ajuns astfel sa sprijine cel mai mult pe beneficiarii pe care ii are cel mai putin in vedere, desi problema standardului de viata il priveste in primul rand pe "fermierul marginal".

Concentrarea sprijinului asupra marilor exploatatii agricole in UE, 1996

Mai mult, acest dezechilibru are o serie de efecte secundare care pot chiar sa agraveze situatia veniturilor "fermierilor marginali".

Obtinand venituri importante, marile exploatatii isi permit sa investeasca masiv in achizitionarea de factori de productie, determinand creserea preturilor acestora (inclusiv - si foarte important - ale pamantului). Un studiu OCDE apreciaza ca pretul pamantului in UE este cu 30-40% mai mare decat cel care ar prevala in absenta mecanismelor de sustinere a agriculturii

In consecinta:

-     111j97b      111j97b se amplifica barierele la intrarea pe piata a noilor veniti

-     111j97b      111j97b veniturile nete ale arendasilor (in conditiile in care circa 40% din suprafata agricola din UE face obiectul arendarii) nu sunt bine sustinute, un studiu OCDE aratand ca circa 45% din platile directe reprezinta un bendficiu pentru proprietarii pamantului

-     111j97b      111j97b sunt stimulate veniturile furnizorilor de input-uri agricole si ale proprietarilor de pamant Þ de multe ori, aceste venituri suplimentare generate de pAC nici macar nu ajung in zonele rurale

4. Disponibilitatea aprovizionarii

Daca este asimilata autosuficientei alimentare, a fost realizata .

Gradul de acoperire a consumului din productia proprie

. dar cu sacrificii greu de justificat prin prisma avantajelor obtinute:

-     111j97b      111j97b costuri enorme pentru bugetul comunitar

-     111j97b      111j97b reduceri serioase ale "surplusului consumatorului"

Deoarece disponibilitatea hranei este un concept care implica nu doar existenta fizica a acesteia, ci si accesibilitatea sa in termeni de pret, realizarea unor proportii mari de acoperire a consumului din productia proprie nu este necesarmente un indiciu al succesului.

De asemenea. o larga raspandire geografica a furnizorilor poate fi de dorit pentru a intari securitatea alimentara.

5. Preturi rezonabile pentru consumatori

PAC face ca preturile produselor agricole in interiorul pietei interne a UE sa fie mai mari decat cele mondiale

Existenta unui impact negativ asupra consumatorilor este certa, dar acest efect nu poate fi cuantificat cu precizie

deoarece, in absenta PAC, si preturile mondiale ar fi mai ridicate

Cele mai fiabile estimari (care, totusi, supraapreciaza efectul susmentionat):

preturile interne sunt cu 15-20% mai mari decat cele mondiale

fiecare menaj plateste pentru hrana, in medie, cu 600 EURO pe an mai mult decat in absenta PAC

Pe de alta parte:

a) pretul real al produselor agricole manifesta o tendinta structurala de scadere, chiar daca mai putin pronuntata decat la scara internationala (diminuare de 3,7% pe an, fata de 6,7% pe an in intervalul 1979-91)

b) ponderea cheltuielilor pentru procurarea hranei in cosul de consum s-a redus simtitor

CUANTIFICAREA SPRIJINULUI PENTRU AGRICULTURA

Echivalentul subventiei la producator (cel mai des utilizat

-     111j97b      111j97b reprezinta nivelul de subventie care ar fi necesar pentru a mentine neschimbate veniturile producatorilor in cazul eliminarii sprijinului acordat prin programele existente la un moment dat

-     111j97b      111j97b masoara toate transferurile operate catre producatorii agricoli, atat pe cele directe, cat si pe cele indirecte (implicite)

Transferurile indirecte se refera la sprijinul pe care producatorii il primesc prin politici comerciale protectioniste, respectiv de stimulare a exporturilor, care stanjenesc accesul produselor de import pe piata nationala si permit existenta unor preturi la poarta fermei mai mari decat cele ale pietei mondiale.

-     111j97b      111j97b se exprima ca pondere din veniturile brute ale exploatatiilor agricole

ESP in principalele tari dezvoltate producatoare

In termeni monetari, reprezinta echivalentul a circa 16000 USD/fermier in UE

PROFILUL PE PRODUSE AL SUSTINERII ACORDATE AGRICULTURII IN UNIUNEA EUROPEANA (ESP)

PROFILUL PE CATEGORII DE INSTRUMENTE AL SUSTINERII ACORDATE AGRICULTURII IN UNIUNEA EUROPEANA

Instrumentele utilizate au o eficienta diferita din punctul de vedere al transformarii subventiei (explicite sau implicite) acordate in avantaje pentru producatorul agricol.

Beneficiari finali ai sustinerii prin diferite categorii de instrumente

ineficiente induse in utilizarea resurselor productive, 'costuri de tranzactie' (administrare, frauda etc)

Concluzii:

-     111j97b      111j97b   nici un instrument de sustinere nu reuseste sa transfere beneficiarilor 'tintiti' mai mult de jumatate din transferurile operate dinspre contribuabili si consumatori

-     111j97b      111j97b   platile directe legate de factorii de productie si, in mult mai mica masura, «deficiency payments» sunt mai eficiente decat mecanismul preturilor pentru a opera transferuri de venit intre exploatatiile agricole

-     111j97b      111j97b   subventionarea input-urilor este cea mai ineficienta forma de sprijin din perspectiva avantajelor conferite producatorilor agricoli

Din punctul de vedere al distorsionarii nivelului productiei, cel mai scazut impact il au platile directe, iar cel mai ridicat - subventionarea input-urilo; mecanismul preturilor si 'deficiency payments' au elasticitati unitare.

Diferenta dintre transferurile operate dinspre consumatori si contribuabili, pe de o parte, si beneficiile suplimentare obtinute de producatori, pe de alta parte , este o 'pierdere de bunastare si reflecta distorsiuni in alocarea resurselor:

-     111j97b      111j97b costuri de productie excesive generate de substituirea importurilor prin productia autohtona

-     111j97b      111j97b deteriorarea posibilitatilor de consum (a 'surplusului consumatorilor')

'Mix-ul' de instrumente de sustinere genereaza combinatii diferite ale transferurilor dinspre consumatori si, respectiv, contribuabili

Repartizarea transferurilor catre agricultura in UE

COSTURI SUPORTATE DE CONSUMATORI

Rezulta din achizitionarea de produse agricole la preturi mai mari decat cele mai bune preturi obtenabile pe piata internationala. Se masoara prin echivalentul subventiei de la consumator (= proportia din cheltuielile consumatorilor care este rezultatul politicilor de sustinere)

ESC in principalele tari dezvoltate

BUGETUL AGRICOL COMUNITAR. Particularitati ale executiei:

-     111j97b      111j97b inexistenta vreunei facilitati pentru finantarea deficitului bugetar Þ obligatia de a incheia exercitiul bugetar in echilibru

-     111j97b      111j97b   distinctia intre cheltuieli obligatorii si cheltuieli neobligatorii : cheltuielile neobligatorii reprezinta ele insele o decizie politica, pe cand cheltuielile obligatorii decurg din decizii politice, au caracter automat si nu li se poate impune vreo limita atata vreme cat conditiile de eligibilitate sunt satisfacute: finantarea interventiilor de piata in cadrul PAC apartine acestei categorii de cheltuieli.

-     111j97b      111j97b una din sursele de alimentare a bugetului comunitar o constituie taxele vamale (prelevarile variabile): baza de impunere reprezentata de importurile agricole s-a ingustat sensibil sub impactul aplicarii PAC

Consecinte:

tendinta de crestere exponentiala a cheltuielilor agricole

efecte de evictiune (crowding out) a altor categorii de cheltuieli

care au dus la introducerea 'stabilizatorilor bugetari'.

Reformele recente nu au avut insa un efect comprimant asupra cheltuielilor bugetare. Pe seama extinderii masive a platilor directe, cheltuielile totale pentru agricultura au sporit cu 28% intre 1991 si 1997 (perioada de punere in aplicare a masurilor preconizate de 'Planul MacSharry').

Evolutia cheltuielilor agricole din bugetul comunitar

Structura cheltuielilor ocazionate de PAC si evolutia sa in timp

- in % din bugetul agricol -

Aplicarea reformelor din 1999 si 2003, care realizeaza:

-     111j97b      111j97b   doar o compensare partiala prin plati directe a reducerilor de pret (Agenda 2000)

-     111j97b      111j97b   reducerea platilor directe decuplate("Reforma Fischler")

permite in sfarsit "menajarea" bugetului dedicat agriculturii, care va rtmane nemodificat in termeni reali desi numarul fermierilor beneficari sporeste cu 50%, ca urmare a extinderii UE.

ECONOMIA POLITICA A SUSTINERII AGRICULTURII IN UE

PARTICULARITATI CARE SPORESC EFICIENTA "CERERII" DE SUSTINERE

1.     111j97b     Intensitate puternica, reflectand gradul de dependenta a veniturilor agricultorilor de sprijinul statului

-     111j97b      111j97b 'rentele' obtinute pana acum in cadrul sectorului s-au capitalizat in pretul unor active (pamant, masini agricole) care sunt dificil de valorificat in afara sa Þ retragerea sprijinului presupune o pierdere patrimoniala substantiala pentru agentii economici implicati

-     111j97b      111j97b dependenta mare a veniturilor agricultorilor de deciziile politice genereaza un 'activism' politic mult peste medie

2.     111j97b     Eficacitate importanta (peste medie) a activitatilor de 'lobby'

-     111j97b      111j97b decupaje ale circumscriptiilor electorale in general favorabile agricultorilor, care le confera o influenta asupra rezultatelor scrutinurilor mai importanta decat cea rezultand din ponderea lor demografica

-     111j97b      111j97b absenteism mult mai redus in randurile alegatorilor rurali

-     111j97b      111j97b numarul relativ redus al agricultorilor poate avea si valente favorabile intrucat intareste coeziunea 'lobby-ului' agricol si reduce problemele de coordonare asociate 'actiunii colective'

-     111j97b      111j97b relativ putine situatii de interese divergente in interiorul grupului de interese legate de agricultura

-     111j97b      111j97b credibilitate mai mare a demersurilor indreptate catre obtinerea de asistenta, ca rezultat al nivelului relativ redus al veniturilor in cadrul ramurii

3.     111j97b     Curent general de opinie in general favorabil agricultorilor

-     111j97b      111j97b determinat de considerente rationale (e.g., nivelul redus al veniturilor), dar si de reactii emotional-sentimentale

-     111j97b      111j97b "Eurobarometrul" indica existenta unei preocupari reale pentru problemele agriculturii

Pe de alta parte, exista o tendinta lenta dar persistenta de schimbare a perceptiei opiniei publice, pe masura ce:

tot mai putini cetateni au legaturi personale directe cu mediul rural

preocuparea se deplaseaza dinspre problemele de venit ale agricultorilor (77% din respondenti in mai-iunie 2002) catre asigurarea sigurantei in consum si calitatii produselor alimentare (90% din respondenti)

costurile sustinerii (ca si caracterul concentrat al avantajelor) devin tot mai vizibile

4.     111j97b     Dezechilibre inerente in manifestarea intereselor contrarii

-     111j97b      111j97b avantajele obtenabile de pe urma PAC se concentreaza asupra unui numar de circa 7 milioane de persoane, pe cand costurile sunt dispersate asupra unui numar de 375 milioane consumatori si contribuabili.

Potrivit unei estimari mai vechi (1994), o sporire cu 10% a protectiei acordate sectorului agricol determina o majorare cu 25% a veniturilor fermierilor cu 25%, dar le reduce pe cele ale capitalistilor industriali cu doar 4%

-     111j97b      111j97b interesele care ar putea constitui o "contrapondere" a intereselor agricole nu au acelasi acces privilegiat la decidenti (e.g., nu exista un minister al consumatorilor).

De asemenea, consumatorii sunt mai putin interesati de impactul asupra pretului hranei in conditiile in care cheltuielile cu aceasta destinatie absorb o pondere in scadere din bugetul unei gospodarii

PARTICULARITATI ALE 'OFERTEI' DE SUSTINERE CARE II SPORESC RECEPTIVITATEA

1.     111j97b 'Forta inertiala'

-     111j97b      111j97b politicile de sustinere sunt practicate de atat de multa vreme incat si-au edificat un 'subsistem' propriu in cadrul administratiilor nationale/ supranationale

-     111j97b      111j97b rezistenta la schimbare a crescut si ea odata cu trecerea timpului si cu emergenta unor interese legate de mentinerea sprijinului pentru agricultura chiar si la nivelul decidentilor

2.     111j97b Lipsa de transparenta

-     111j97b      111j97b abundenta problemelor tehnice legate de punerea in aplicare a politicilor de sustinere a contribuit la relativul dezinteres al outsider-ilor fata de problematica agricola

-     111j97b      111j97b a fost favorizata multa vreme de preponderenta subventiilor implicite in cadrul mecanismelor de sustinere (odata cu tranzitia catre sustinerea prin plati directe, 'mascarea' adevaratelor dimensiuni ale costurilor implicate de sustinere devine mai dificila)

3.     111j97b Pozitionare particulara in dispozitivul institutional al UE (CE)

-     111j97b      111j97b este una dintre puainele ramuri economice care dispun de un minister « propriu », ai carui functionari au carierele dependente de performanta sectorului

-     111j97b      111j97b mecanismele utilizate in UE (CE) pentru a corecta cunoscuta problema a 'deficitului democratic', ca si pentru a asigura contributia expertilor in problemele extrem de tehnice pe care le ridica numeroasele « organizatii comune de piata » sunt partinitoare pentru agricultori: comitete consultative, cu o puternica prezenta a organizatiilor profesionale agricole (peste 150 la inceputul anilor '90), aflate sub umbrela Comitetului Organizatiilor Profesionale Agricole (COPA) de la Bruxelles; Comisia are obligatia legala de a consulta COPA cu privire la continutul propunerilor sale de politica agricola

Reformele mai amibtioase lansate in ultimii 15 ani pot fi puse in legatura si cu o anumita pierdere a influentei COPA: incepand cu perioada mandatului lui Ray McSharry, Comisia a renuntat la practica «concertarii» cu grupurile de interese agricole in legatura cu initiativele sale in domeniul PAC (« Reforma McSharry » a fost pregatita de o maniera confidentiala chiar si fata de o buna parte din serviciile Comisiei).

-     111j97b      111j97b rolul decizional primordial al Consiliului (in formatiunea constituita din ministrii de resort) a intarit influenta decidentilor direct legati de interesele agricole:

Consiliile 'Agricultura' se reunesc cel mai frecvent, cu exceptia Consiliilor 'Afaceri Generale' (de circa 15 ori pe an), iar membrii lor tind sa fie foarte longevivi (e.g., Josef Ertl, ministru german al agriculturii intre 1969-1983), ceea ce consoliideaza relatiile reciproce si o anumita solidaritate : reuniunile sunt foarte indelungate si pentru ca minisstrii agriculturii nu vor sa lase ca deiciziile sa ajunga sa fie luate la nivelul Consiliului « Afaceri Generale »

eventualele dezacorduri tind sa se solutioneze prin compromisuri care presupun cheltuirea de fonduri suplimentare, in conditiile in care deciziile se iau in absenta reprezentantilor institutiilor interesate de rigoarea financiara (pentru resursele de care se dispune astfel nu exista - practic - cost de oportunitate)

sindromul « impartirii notei de plata la restaurant» : atunci cand toti contribuie in mod egal la plata, deci frugalitatea nu genereaza economii, fiecare participant este tentat sa aleaga cele mai scumpe feluri de mancare, pentru a isi spori utilitatea ; analog, in cadrul CAP chiar si tarile opuse exitnderii sustinerii ajung sa solicite aranjamente favorabile pentru proprii fermieri, deoarece alte tari au obtinut acelasi lucru pentru ai lor

-     111j97b      111j97b reuniunile Consiliului sunt pregatite de Comitetul Special pentru Agricultura (constituit din functionari publici de rang inalt ai Statelor Membre proveniti din ministerele de resort), nu de COREPER, agricultura finnd singurul domeniu unde functioneaza un astfel de aranjament

-     111j97b      111j97b in domeniul agricol, Parlamentul European nu are, practic, prerogative legislative (decat in mod indirect, prin rolul in adoptarea bugetului si prin legislatia referitoare la siguranta alimentelor)

RAPORTURI INTRE TARILE MEMBRE IN CADRUL PAC

Principiile esentiale ale PAC (in primul rand preferinta comunitara si solidaritatea financiara) au un efect pervers asupra nivelului de echilibru al interactiunilor dintre statele membre:

-     111j97b      111j97b fiecare tara este stimulata sa promoveze masuri care ii pot conferi avantaje indiferent de cat de costisitoare sunt acestea, deoarece suportarea acestor costuri este impartita

-     111j97b      111j97b in general, nici opozitia fata de masurile astfel propuse nu este puternica, din acelasi motiv al "impartirii poverii"

"Tranzactia fondatoare" franco-germana: comertul liber in domeniul industrial (favorizant pentru Germania) - compensat de o puternica sustinere a agriculturii (in avantajul Frantei)

Pe langa faptul ca aceasta interpretare nu intruneste unanimitatea, devine tot mai evident ca pozitiile celor doua tari in domeniul agricol devin tot mai divergente: GER este favorabila unei reforme de substanta a PAC (cu preferinte si idiosincrazii proprii), in vreme ce Franta este in continuare aliniata mecanismelor traditionale ale PAC

"Dezechilibrul Nord-Sud": structura pe categorii de produse a sustinerii favorizeaza culturile/elevajele specifice nordului continentului, in detrimentul celor mediteraneene.

Dezechilibrul este pus pe seama configuratiei nationale a CEE in momentul formarii sale.

Repartitia castigurilor si costurilor nete

Þ in termeni strict bugetari, 7 tari sunt beneficiare nete, iar 8 contribuabili neti. Germania, care este cel mai important contribuabil, are si cea mai redusa "rata de recuperare" a fondurilor platite: 47% (urmata de Marea Britanie, cu 56%)

Þ pe ansamblu, in termeni de bunastare generala, doar 4 tari ies in castig net de pe urma PAC: Irlanda, Grecia, Spania si Danemarca. Cele mai mari pierderi nete le inregistreaza Belgia, germania, Olanda si Suedia.

Principiul de echitate conform caruia tarile comparativ mai bogate le sprijina pe cele relativ mai sarace nu este aplicat decat in mod accidental in cadrul PAC.

PRINCIPALELE CONSTRANGERI SUSCEPTIBILE SA INFLUENTEZE EVOLUTIA PAC IN VIITOR

I. Presiunile bugetare

II. Angajamentele si negocierile in cadrul OMC

-     111j97b      111j97b marja de manevra in privinta utilizarii mecanismului traditional (pret intern peste pretul mondial + subventionarea diferentei de pret la export) este deja limitata si se va ingusta si mai mult dupa extindere surplusuri in crestere; aderarea de tari fara plafoane sau cu plafoane reduse de subventionare

-     111j97b      111j97b disparitia "clauzei de pace" in legatura cu masurile din "cutia albastra" (plati directe nedecuplate totalmente de volumul productiei)

-     111j97b      111j97b plafoane posibil prea inguste de sustinere potrivit angajamentelor asumate in cadrul "Rundei Uruguay" mai multe tari candidate - CZE, HUN, SVK - au exprimat aceste angajamente in moneda nationala, supunandu-le astfel unui proces ireversibil de erodare in termeni reali

Posibile "supape":

-     111j97b      111j97b interesul mai scazut al comunitatii de afaceri fata de actuala runda de negocieri comerciale multilaterale in raport cu precendenta

-     111j97b      111j97b perioada indelungata de tranzitie preconizata pentru punerea in aplicare a rezultatelor "Rundei Doha"

-     111j97b      111j97b relativa animozitate a publicului fata de OMC

III. Aderarea TECE

- extinderea PAC asupra noilor tari membre tale quale este practic imposibila: cost imens + dezechilibru substantial intre contribuabilii si beneficiarii neti

IV. Contra-reactiile consumatorilor in urma numeroaselor "panici alimentare" din perioada recenta

-     111j97b      111j97b "vizibilitatea" PAC in randul marelui public a crescut considerabil

contrabalansand astfel, intr-o anumita masura, lipsa de transparenta a mecanismelor de sustinere a agriculturii

-     111j97b      111j97b se cristalizeaza o tot mai puternica suspiciune si opozitie a consumatorilor fata de practicile "productiviste"