POLITICA DE CLEMENTA

POLITICA DE CLEMENTA

Politica de clementa a Comisiei Europene

Consideratii generale

Reducerea cuantumului amenzii

Principalele aspecte ale noii politici de clementa in raport cu politica anterioara a Comisiei

Consideratii finale

Studii de caz privind aplicarea politicii de clementa in UE

Politica de clementa promovata de Consiliul Concurentei

Imunitatea la amenda

Conditii de acordare a imunitatii la amenda

Procedura de acordare a imunitatii la amenda

Reducerea cuantumului amenzii

1. POLITICA DE CLEMENTA A COMISIEI EUROPENE

1.1. Consideratii generale

Sintagma „politica de clementa' a fost preluata in legis­latia romana ca echivalent al sintagmei „leniency policy' utilizata in UE pentru a defini toate programele care prevad orice reducere a sanctiunii in schimbul obtinerii de infor­matii sau al cooperarii.

In programul UE sintagma „leniency' este descrisa in termeni de reducere a amenzii. In programul SUA, unde cartelurile fac obiectul unor sanctiuni penale, sintagma „leniency' insemna imunitate de la urmarire si incriminare.

UE a initiat in 1996 politica de „leniency' pentru com­paniile care dezvaluie informatii despre carteluri, politica ce a fost modificata in 2002.

Reglementarea politicii de „leniency' este structurata pe doua capitole:

conditiile de acordare a imunitatii la amenzi;

reducerea cuantumului amenzilor insotite de proce­durile corespunzatoare.

Noua reglementare a politicii de „leniency' stabileste conditii clare pentru acordarea imunitatii la amenda primei companii care aduce in fata Comisiei suficiente elemente probatorii (informatii, documente, dovezi si marturii), care sa incrimineze cartelul respectiv. In mod suplimentar acor­darea imunitatii complete este conditionata de:

cooperarea totala si continua cu Comisia de-a lungul procedurii administrative in vederea furnizarii de elemente probatorii;

incetarea implicarii in cartel;

neimplicarea in activitati de constrangere a altor com­panii pentru a participa la actiuni de incalcare a legii.

Procedura de acordare a imunitatii presupune ca aplicantul sa prezinte Comisiei informatiile de care dispune, inclusiv copii ale documentelor din care au fost extrase pasajele sensibile.

De asemenea, noua reglementare prevede ca in cazul dezvaluirii de informatii Comisiei, care reprezinta o contri­butie suplimentara semnificativa comparativ cu informatiile deja detinute de aceasta, compania poate beneficia de o re­ducere a cuantumului amenzii. Prima companie care inde­plineste conditiile va beneficia de o reducere cuprinsa intre 30-50%, a doua intre 20-30%, iar a treia de maximum 20%

In deciziile pe care le emite la incheierea procedurii ad­ministrative, Comisia va preciza pozitia finala a fiecarui agent economic care a inaintat o solicitare pentru reducerea cuantumului amenzii.

Comisia Europeana a aplicat amenzi unor firme, in va­loare de 216,91 milioane EURO, pentru formarea unui car­tel pe o anumita piata specifica unui produs chimic.

Investigatia Comisiei s-a declansat in urma informatii­lor primite de la una din firmele participante la cartel, a-ceasta solicitand, in schimb, imunitate in conformitate cu programul de clementa pus in practica de Comisie. S-a des­coperit ca firmele mentionate controlau impreuna 90% din piata produsului in spatiul economic european, iar in peri­oada 1984-1999 au implementat activitati care vizau aloca­rea de piete si clienti, fixarea preturilor, schimbul de infor­matii privind volumul vanzarilor, precum si stabilirea unui mecanism de compensatii intre ele.

Comisia a considerat aceste practici ca o incalcare gra­va a concurentei si, la stabilirea amenzilor, a luat in consi­derare valoarea pietei produsului in spatiul economic euro­pean, durata cartelului, ponderea fiecarei firme in cadrul a-cestuia si la nivel european, precum si faptul ca unele din­tre aceste firme recidivau in astfel de practici. De aseme­nea, a aplicat politica de clementa fata de una dintre firme, prima care a dat informatii privind cartelul, acordandu-i imunitate completa si a redus sanctiunile pentru firmele care au cooperat in timpul investigatiei cu 40%, respectiv 25%.

Temeiul legal al luptei contra cartelurilor este reprezen­tat de art. 81 din Tratatul UE, care prevede ca:

„(1) Vor fi interzise ca incompatibile cu Piata comuna toate intelegerile intre agentii economici, deciziile asociatii­lor de agenti economici si practicile concertate care pot afecta comertul dintre Statele Membre si care au ca obiect sau ca efect impiedicarea, restrictionarea sau denaturarea concurentei in cadrul Pietei Comune, in special cele care:

fixeaza, in mod direct sau indirect, preturile de van­zare sau de cumparare ori alte conditii comerciale;

limiteaza sau controleaza productia, pietele, dezvol­tarea tehnica sau investitiile;

impart pietele sau sursele de aprovizionare;

aplica conditii diferite la tranzactii echivalente cu alti parteneri de comert, plasandu-i pe acestia intr-o pozitie dezavantajoasa din punct de vedere concurential;

conditioneaza incheierea unui contract de acceptarea de catre alte parti a unor obligatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu subiectul acestui contract.

Orice intelegeri sau decizii prohibite conform aces­tui articol vor fi in mod automat interzise.

Prevederile art. (1) pot fi, totusi, declarate inaplicabile in cazul:

oricaror intelegeri sau categorii de intelegeri dintre agentii economici;

oricaror decizii sau categorii de decizii ale asociatiilor de agenti economici; 141h72b

oricaror practici concertate sau categorii de practici concertate, care contribuie la imbunatatirea productiei sau distributiei de bunuri sau la promovarea progresului teh­nic/economic, permitand in acelasi timp consumatorilor o impartire corecta a beneficiilor rezultate si care nu:

impun agentilor economici implicati restrictii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;

dau posibilitatea acestor agenti economici de a elimi­na concurenta pe o parte substantiala a pietei produsului in cauza:

Amenda maxima pe care Comisia Europeana o poate impune in cazul unui cartel a fost stabilita de Regulamentul Consiliului nr. 17/1962, care este prima reglementare in aplicarea art. 81 si 82 din Tratat.

Conform art. 15 (2) din aceasta reglementare, Comisia poate impune agentilor economici - prin decizie - amenzi de la 1000 pana la 1 milion EURO sau o suma de pana la 10% din cifra de afaceri realizata in anul precedent recur­gerii la comportamentul anticoncurential fiecarui agent economic care - in mod intentionat sau nu - a incalcat pre­vederile art. 81(1) sau art. 82 din Tratat.

Toate deciziile luate de catre Comisie in cazurile de cartel pot fi atacate in fata Curtii de Prima Instanta si, ulte­rior, in fata Curtii Europene de Justitie, care se bucura de libertate totala in a reduce sau a creste amenzile aplicate de catre Comisie.

Dupa cum se stie, cartelurile secrete reprezinta cele mai grave incalcari ale regulilor de concurenta, odata ce ele au ca rezultat preturi mai mari pentru consumatori. Detecta­rea, interzicerea sau sanctionarea cartelurilor este una din­tre cele mai mari prioritati ale Comisiei Europene in dome­niul politicii de concurenta.

Urmand experienta SUA in domeniu, Comisia Europea­na a adoptat - in anul 1996 - pentru prima data, o Nota prin care acorda imunitate sau o reducere a amenzii companiilor care ajutau Comisia sa descopere si sa sanctioneze carteluri­le. Aceasta politica a contribuit in mod substantial la adopta­rea, in anul 2001, a 10 decizii in cazuri de cartel, decizii prin care au fost sanctionate 56 de companii. Cuantumul acestor amenzi a fost de 836 milioane EURO, considerat a fi un ade­varat record comparativ cu oricare din anii precedenti.

Necesitatea adoptarii in 1996 a unei politici de indul­genta in raport cu agentii economici participanti la un car­tel, materializata fie in imunitate, fie in reducerea amenzii, a aparut pentru a impulsiona anumiti agenti economici par­ticipanti la asemenea intelegeri sa informeze Comisia asu­pra existentei cartelului si aceasta fara a fi impiedicati de asumarea riscului de a fi sanctionati aspru, in considerarea calitatii lor de participanti la intelegerea respectiva.

Dupa o perioada de 5 ani de la aplicarea Normei prece­dente din 1996, Comisia a ajuns la concluzia ca a acumu­lat suficienta experienta in aplicarea politicii de clementa fata de participantii la un cartel si a decis ca e necesar sa modifice politica in aceasta materie. Din experienta acestor 5 ani, a rezultat faptul ca eficienta principiilor care au stat la baza acestei politici ar putea fi imbunatatita in ceea ce priveste transparenta si certitudinea conditiilor pe baza ca­rora se poate acorda orice reducere a vreunei amenzi. Pen­tru a creste eficienta politicii de clementa trebuie sa existe o legatura stransa intre nivelul de reducere a amenzilor si valoarea contributiei companiei respective in stabilirea, de catre Comisie, a incalcarii legii. Astfel, la data de 14.02.2002 a intrat in vigoare noua Nota a Comisiei Europene privind imunitatea si reducerea amenzilor in cazurile de cartel, care o inlocuieste pe cea din 199

Comisarul european Mario Monti a declarat ca „politi­ca de indulgenta din 1996 a jucat un rol important in desco­perirea si sanctionarea cartelurilor secrete din ultimii 5 ani. Noua politica in acest domeniu va stimula si mai mult de­nuntarea acestor practici, prin care companiile realizeaza profituri ilicite pe seama consumatorilor'.

Comisia considera ca este in interesul comunitar sa acorde un tratament favorabil agentilor economici care coo­pereaza cu ea in anumite circumstante bine determinate, cooperare care are ca rezultat depistarea si interzicerea car­telurilor.

Cartelurile secrete intre 2 sau mai multi concurenti, care au ca obiect fixarea preturilor, a productiei sau a cote­lor de vanzare, impartirea pietelor, inclusiv trucarea licita­tiilor sau restrictionarea importurilor/exporturilor sunt con­siderate ca facand parte din categoria celor mai grave res­trictii ale concurentei care, in final, duc la cresterea pretu­rilor si la reducerea posibilitatilor consumatorilor de a ale­ge. In aceasta situatie, se considera ca interesul consumato­rilor de a se asigura ca asemenea practici sunt detectate si interzise prevaleaza asupra interesului autoritatii de concu­renta de a sanctiona agentii economici care, desi implicati intr-un cartel, coopereaza cu aceasta, ajutand la descoperi­rea si interzicerea cartelului.

Comisia Europeana considera ca o contributie decisiva la deschiderea unei investigatii sau la descoperirea unei in­calcari poate justifica acordarea imunitatii in ceea ce pri­veste aplicarea unei amenzi agentului economic in cauza, sub conditia indeplinirii anumitor cerinte suplimentare. De asemenea, cooperarea unuia/mai multor agenti economici poate justifica o reducere a unei amenzi de catre Comisie, dar aceasta reducere trebuie sa reflecte contributia actuala a agentului economic respectiv, in ceea ce priveste calita­tea informatiei furnizate si momentul furnizarii acelei informatii, la stabilirea de catre Comisie a incalcarii.

Potrivit acestei noi reglementari, vor beneficia de redu­ceri ale amenzilor acei agenti economici care furnizeaza Comisiei dovezi care au o valoare semnificativa in raport cu cele aflate deja in posesia Comisiei.

In ceea ce priveste imunitatea, Comisia va acorda imu­nitate unui agent economic, de la aplicarea unei amenzi ce altfel i s-ar fi aplicat, atunci cand:

a) acesta este primul care transmite dovezi care, din punctul de vedere al Comisiei, o pot indreptati sa adopte o decizie de declansare a unei investigatii in sensul art. 14 (3) din Regulamentul Consiliului nr. 17/1962 in legatura cu un eventual pretins cartel ce afecteaza Comunitatea.

Imunitatea in acest caz va fi acordata numai sub conditia ca, la momentul transmiterii dovezilor, Comisia sa nu aiba in posesie suficiente probe pentru a adopta o decizie de declansare a unei investigatii conform art. 14 (3) din Regulamentul Consiliului nr. 17/1962 in legatura cu un eventual, pretins cartel ce afecteaza Comunitatea.

b) acesta este primul care transmite dovezi care, din punctul de vedere al Comisiei, pot indreptati sa descopere o incalcare a art. 81 din Tratatul CE in legatura cu un even­tual pretins cartel ce afecteaza Comunitatea.

Imunitatea in acest caz va fi acordata numai sub rezerva indeplinirii cumulative a urmatoarelor doua conditii:

- Comisia sa nu aiba, la momentul transmiterii dovezi­lor, suficiente probe pentru a descoperi o incalcare a art. 81 din Tratatul CE in legatura cu un eventual, pretins cartel, ce afecteaza Comunitatea;

- nici unui agent economic nu i s-a acordat imunitate conform lit. a) referitor la cartelul in cauza.

In plus, fata de conditiile mentionate mai sus, pentru ca un agent economic sa se bucure de imunitate, acesta va tre­bui sa indeplineasca cumulativ si urmatoarele conditii:

sa coopereze in mod total, continuu pe parcursul deru­larii procedurii administrative a Comisiei si sa ii furnizeze acesteia toate probele care intra in posesia sa ori care ii sunt disponibile referitor la incalcarea suspectata. In particular, ramane la latitudinea Comisiei sa raspunda pe scurt oricarei cereri care poate contribui la stabilirea faptelor in discutie;

sa puna capat implicarii sale in practica suspectata a constitui o incalcare, dar nu mai tarziu de momentul trans­miterii probelor conform lit. a) sau b);

sa nu fi facut pasi pentru a obliga alti agenti econo­mici sa participe la savarsirea practicii ilegale.

Referitor la procedura, agentul economic care doreste sa beneficieze de imunitate va contacta Comisia. Daca se constata de catre Comisie ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile stabilite anterior, agentul economic va fi infor­mat imediat ca imunitatea nu ii poate fi aplicata pentru in­calcarea suspectata.

In cazul in care se constata ca se poate aplica imunitatea pentru incalcarea suspectata, pentru a indeplini conditiile stabilite la lit. a) sau b), agentul economic poate:

sa transmita imediat Comisiei toate probele referitoare la incalcarea suspectata, de care dispune la acel moment;

initial sa prezinte aceste dovezi in termeni ipotetici, caz in care va trebui sa prezinte o lista descriptiva a probe­lor pe care isi propune sa le dezvaluie la o data ulterioara. Aceasta lista trebuie sa reflecte cu acuratete natura si conti­nutul dovezilor, pastrand insa natura ipotetica a dezvaluirii.

Pentru a ilustra natura si continutul dovezilor, se pot prezenta copii dupa documente, ale caror parti „sensibile' au fost sterse.

In ambele cazuri, Directoratul General pentru Concuren­ta va transmite o confirmare scrisa a aplicatiei pentru imuni­tate a agentului economic, confirmand data la care acesta fie a transmis probe, fie a prezentat Comisiei lista descriptiva.

Odata ce Comisia a primit dovezile transmise de agen­tul economic si a verificat daca acesta intruneste conditiile stabilite la pct. a) sau b), ii va acorda agentului economic imunitate conditionala, in scris, de la aplicarea amenzilor.

In mod alternativ, Comisia va verifica daca natura si continutul dovezilor descrise in lista furnizata de agentul economic indeplinesc conditiile stabilite la pct. a) sau b) si va informa in acest sens agentul economic. Daca dezvalui­rea dovezilor are loc nu mai tarziu de data stabilita si daca, dupa verificare, se constata ca acestea corespund descrierii facute in lista, Comisia va acorda agentului economic imu­nitate conditionala, in scris, de la aplicarea amenzilor.

In situatia in care un agent economic nu indeplineste conditiile stabilite la pct. a) sau b), acesta isi poate retrage dovezile pe care le-a furnizat in scopul dobandirii imunita­tii sau poate cere Comisiei ca acestea sa fie luate in consi­derare pentru o reducere a amenzii ce ii va fi aplicata, el neputand beneficia de imunitate.

Comisia nu va lua in considerare alte aplicatii pentru imunitate inainte de a-si mentiona pozitia asupra unei apli­catii referitoare la aceeasi incalcare.

Daca la sfarsitul procedurii administrative, agentul eco­nomic a indeplinit conditiile stabilite pentru a putea bene­ficia de imunitate, Comisia va mentiona acest aspect in de­cizia pe care o va adopta.

1.2. Reducerea cuantumului amenzii

Agentii economici care nu indeplinesc conditiile pentru a beneficia de imunitate pot beneficia insa de reducere a amenzii prevazute pentru savarsirea practicii anticoncurentiale in cauza. In acest sens, un agent economic trebuie sa furnizeze Comisiei dovezile incalcarii suspectate, iar aces­tea trebuie-sa aiba o valoare suplimentara semnificativa in raport cu dovezile aflate deja in posesia Comisiei. Mai mult, agentul economic respectiv trebuie sa puna capat implicarii sale in practica suspectata a incalca prevederile legale si a-ceasta nu mai tarziu de momentul la care a informat Comi­sia asupra practicii respective.

Conceptul de „valoare suplimentara' se refera la ma­sura in care dovezile furnizate de agentul economic in ve­derea obtinerii unei reduceri a amenzii intaresc, prin natu­ra sau nivelul detaliilor, capacitatea Comisiei de a dovedi faptele in cauza.

In efectuarea acestei analize, Comisia va lua in consi­derare, in general, dovezi scrise datand din perioada de timp in care s-au savarsit faptele, dovezi care au o valoare mai mare decat dovezile stabilite subsecvent. In mod similar, probele directe relevante pentru dovedirea faptelor in chestiune sunt considerate ca avand o valoare mai mare decat cele care au doar relevanta indirecta.

In decizia finala pe care o adopta la sfarsitul procedurii administrative, Comisia va preciza, pe de o parte, daca do­vezile furnizate de un agent economic prezinta valoare su­plimentara semnificativa fata de cele aflate deja in posesia

Comisiei in acea perioada si, pe de alta parte, nivelul redu­cerii de care a beneficiat agentul economic in ceea ce pri­veste amenda care, in lipsa cooperarii, i s-ar fi aplicat.

Referitor la acest ultim aspect, nivelul reducerii amen­zii variaza de la 20-50% , astfel:

amenda va fi redusa in proportie de 30-50% in cazul primului agent economic care indeplineste conditiile pen­tru a beneficia de reducerea amenzii;

al doilea agent economic care indeplineste conditiile mentionate va beneficia de o reducere a amenzii de 20-30%;

agentii economici urmatori, care indeplinesc de ase­menea conditiile mentionate, vor primi o reducere a amen­zii de pana la 20%.

Pentru a determina nivelul reducerii pentru fiecare din aceste categorii, Comisia va lua in considerare momentul la care au fost transmise probele care intrunesc conditiile stabilite si masura in care acestea prezinta o valoare supli­mentara semnificativa. De asemenea, Comisia poate lua in considerare durata si continuitatea cooperarii agentului economic, ulterioara datei transmiterii probelor.

In plus, daca un agent economic furnizeaza dovezi pri­vitoare la fapte necunoscute anterior de catre Comisie, care au legatura directa cu gravitatea si durata cartelului suspec­tat, Comisia nu va lua in considerare aceste elemente atunci cand stabileste amenda ce va fi impusa agentului economic care furnizeaza aceste probe.

In ceea ce priveste procedura, agentul economic care doreste sa beneficieze de o reducere a unei amenzi trebuie sa furnizeze Comisiei dovezile privind cartelul in cauza. Agentului economic i se va transmite o confirmare de pri­mire de catre Directoratul General pentru Concurenta, mentionandu-se data la care probele relevante au fost transmi­se. Comisia nu va lua in considerare nici o transmitere a vreunei probe de catre un aplicant, efectuata in vederea reducerii unei amenzi, inainte de a fi luata o pozitie privind orice aplicatie existenta pentru imunitate conditionala in legatura cu aceeasi incalcare suspectata.

In situatia in care Comisia ajunge la concluzia prelimi­nara ca probele transmise de catre agentii economici pre­zinta valoare suplimentara, va informa agentii economici, in scris, despre intentia sa de a aplica o reducere a vreunei amenzi prin incadrarea intr-una din categoriile mentionate, nu mai tarziu de data notificarii raportului.

In decizia pe care o va adopta la finalizarea procedurii administrative, Comisia va evalua pozitia fiecarui agent economic care a notificat in vederea reducerii unei amenzi.

1.3. Principalele aspecte ale noii politici

de clementa in raport cu politica anterioara a Comisiei

Una dintre cerintele necesare pentru a obtine beneficiul imunitatii, conform politicii din 1996, era aceea ca agentul economic sa nu fi actionat ca instigator sau sa nu fi jucat un rol determinant in cartelul respectiv. Aceasta cerinta nu a mai fost retinuta in noua politica, intrucat experienta acu­mulata a aratat ca notiunea de instigator era oarecum vaga, in rare cazuri fiind clar daca si cine este instigator intr-un cartel: de exemplu, cine este liderul intr-un cartel de 2 sau 3 membri?

Conform noii politici, cerinta principala pentru a bene­ficia de imunitate este aceea de a nu obliga alti agenti eco­nomici sa participe la savarsirea practicii anticoncurentiale, un standard mult mai clar fata de cel de „instigator'.

De aceasta imunitate in ceea ce priveste amenda vor beneficia, conform noii politici, companiile care furnizeaza informatii si probe importante in doua momente cruciale ale investigatiei intr-un caz de cartel: fie furnizeaza Comi­siei informatii si probe care duc la descoperirea de catre Comisie a unui cartel despre care nu avea cunostinta, fie furnizeaza dovezi cruciale, pe care Comisia nu le avea in posesie si care vor conduce la sanctionarea cu succes a membrilor unui cartel despre care avea cunostinta.

O alta imbunatatire a noii politici este aceea ca agentii economici care solicita obtinerea beneficiului imunitatii to­tale/partiale si care indeplinesc conditiile prevazute de pre­vederile legale vor fi informati prompt de catre Comisie printr-o scrisoare, care confirma acordarea imunitatii daca aceste conditii sunt indeplinite.

1.4. Consideratii finale

Din data de 14.02.2002 aceasta Nota inlocuieste Nota precedenta a Comisiei din 199 Comisia isi rezerva drep­tul de a examina, daca va fi necesar, posibilitatea modifi­carii acesteia odata ce a acumulat suficienta experienta in aplicarea ei.

Conform practicii Comisiei, faptul ca un agent econo­mic a cooperat pe parcursul procedurii administrative va fi indicat in orice decizie, pentru a explica motivul acordarii imunitatii sau a reducerii amenzii. Faptul ca este garantata imunitatea sau reducerea amenzii nu poate proteja insa agentul economic respectiv de consecintele civile ale parti­ciparii sale la savarsirea unei incalcari a art. 81 din Tratatul de la Roma.

1.5. Studii de caz privind aplicarea politicii de clementa in UE

Din anul 1996, Comisia Europeana a luat decizii formale in 16 cazuri de cartel in care companiile au cooperat pe durata investigatiilor. Decizia vizeaza: Alloy Surchange (1998), British Sugar (1998), Pre-Insulated Pipes (1998), Greek Ferries (1998), Seamless Steel Tubes (1999), FETTCSA Maritime Transport (2000), Lysine (2000), Graphite Electrodes (2001), SAS - Maersk Air (2001), Sodium Gluconate (2001), Vitamins (2001), Belgian Brewers (2001), Zinc Phosphate (2001), Carbonless Paper (2001). Toate cele 16 cazuri totali­zeaza amenzi in valoare de 2240 mii. EURO.

Reducerile amenzilor, acordate conform Notei Leniency, in aceste cazuri, au mers de la imunitate totala (scutire 100% de la plata amenzii), in cazul unei cooperari totale si perma­nente pana la reducerile de 10% din valoarea amenzii, pentru cazurile in care companiile nu au cooperat activ pe durata investigatiei, dar au contestat in mod substantial faptele mentionate in Declaratia de Obiectii a Comisiei Europene.

Mai mult de 80 de companii au depus informatii in con­textul aplicarii Notei Leniency in cazuri de cartel de la adoptarea Notei Comisiei in 199 Numai 3 firme au bene­ficiat de imunitate totala, in cadrul acestei Note: Rhone-Poulenc, in cazul a doua dintre cele 3 carteluri, in domeniul vitaminelor, in care a fost implicata, Brasserie de Luxem-bourg, in cazul producatorilor de unt din Luxembourg si Sappi, in cazul hartiei fara carbon.

Este important de remarcat faptul ca numai in a doua jumatate a anului 2001, Comisia Europeana a adoptat 8 deci­zii prin aplicarea prevederilor art. 81 (1) din Tratat si in cele mai multe cazuri a prevederilor art. 53 (1) din Acordul SEE impunand amenzi substantiale pentru o serie de carteluri deo­sebit de grave. Produsele vizate de impartirea ilegala a pietei si de acorduri de fixare a preturilor acopera de la aditivi pen­tru vitamine si alimente (acid citric) pana la servicii finan­ciare si de la bauturi (bere) pana la hartie si produse chimice.

In total, in anul 2001 au fost impuse amenzi in valoare de 1836 mii. EURO la 56 de firme (dintre care 3 firme au fost amendate de 2 ori). In cazul Vitamins, cea mai mare amenda cumulata din toate timpurile, insumand 462 mii. EURO a fost aplicata companiilor elvetiene F. Hoffmann - La Roche AG pentru implicarea simultana in mai multe carteluri.

In cazul Carbonless Paper, compania britanica Arjo Wiggings Appleton Limited a fost amendata cu 184,27 mii EURO, cea mai mare amenda impusa pana la acea data unei companii, pentru o singura infractiune.

De asemenea, in 2001, Comisia a aplicat pentru prima data sectiunea B a Notei Leniency, un nivel foarte inalt al reducerii amenzii pentru cooperare decisiva si deschisa in 5 cazuri: Sodium Gluconate, Vitamins, Citric Acid, Lu­xemburg Brewers, Carbonless Paper. Reducerile acordate in aceste cazuri au variat intre 80% si 100%, in conformi­tate cu particularitatile fiecarui caz in parte.

Diferite state membre ale UE, Germania, Franta, Marea Britanie si Irlanda au adoptat propriile Note in domeniul leniency, in timp ce altele ca Danemarca, Olanda si Suedia au examinat posibilitatea adoptarii unor reglementari simi­lare.

Cartelurile in domeniul vitaminelor

La 21.11.2001, Comisia a amendat F. Hoffmann-La Roche AG, BASF AG, Aventis SA, Solvay Pharmaceuticals BV, Merck KgaA, Daiichi Pharmaceuticals Co Ltd, Eisai Co Ltd si Takeda Chemical Industries Ltd cu o amenda totala de 855,23 mii. EURO pentru participarea la 8 carteluri dis­tincte, secrete, de impartire a pietei si de fixare a pretului, afectand produsele: vitamine, respectiv vitaminele A, E, B2, C, D3, Beta Caroten si carotinoide.

Fiecare cartel a avut un numar specific de membri si o anumita durata, desi toate au operat intre septembrie 1989 si februarie 1999.

Alte 5 companii: Lonza AG, Kongo Chemical Co Ltd, Sumika Fine Chemical Ltd si Tanabe Saiyaku Co Ltd nu au fost amendate, deoarece cartelurile in care au fost implicate ­vitamina H sau acidul folie - au luat sfarsit cu 5 ani inaintea deschiderii investigatiei de catre Comisie. Conform legisla­tiei comunitare, in aceste conditii se aplica prescriptia. Pres­criptia s-a aplicat, de altfel, si in cazul vitaminelor Bl si B

Ca urmare a deschiderii unei investigatii in mai 1999, Comisia Europeana a constatat ca 13 companii europene si din afara continentului, participante la cartel, au vizat eli­minarea concurentei pe pietele vitaminelor A, E, Bl, B2, B5, B6, C, D3, acid folie, beta caroten si carotinoide.

O trasatura frapanta a acestui set de incalcari 1-a repre­zentat rolul central jucat de Hoffmann-La Roche si BASF, cei mai importanti doi producatori de vitamine, practic in fiecare cartel, in timp ce celelalte firme au fost implicate intr-un numar limitat de cazuri.

Vitaminele sunt elemente vitale ale nutritiei umane si animale, fiind esentiale pentru o crestere sanatoasa. Vita­minele au fost adaugate atat in componentele alimentatiei animalelor, cat si in produsele alimentare pentru oameni. Vitaminele cu scop farmaceutic sunt vandute publicului ca suplimente nutritive, sub forma de tablete sau capsule. In industria cosmetica, vitaminele se adauga produselor pen­tru ingrijirea pielii si a sanatatii.

Comisia a estimat ca piata Spatiului Economic Euro­pean (SEE) pentru produsele acoperite din decizie se situea­za la circa 800 mii. EURO in anul 1998. Aceasta include vitamina E, care in 1998 reprezenta aproximativ 250 mii. EURO in SEE si vitamina A, care detinea circa 150 mii. EURO.

Participantii la fiecare dintre carteluri au fixat pretul pentru diferite vitamine, au alocat cote de vanzare, au facut intelegeri asupra cresterilor de pret si au publicat liste de preturi in conformitate cu intelegerile lor. Ei au pus in ace­lasi timp la punct un mecanism de monitorizare si aplicare a acordurilor si au participat la reuniuni regulate pentru im­plementarea planurilor lor.

Modul de operare a diferitelor carteluri a fost in linii mari acelasi, daca nu chiar identic, incluzand:

stabilirea unei structuri formale si a unei ierarhii, a di­feritelor niveluri de management, adesea cu suprapunerea calitatii de membru la nivelurile superioare cu asigurarea functionarii cartelurilor;

modificarea informatiilor privind valoarea vanzarilor, volumul vanzarilor si pretul pe baza trimestriala sau lunara in cadrul unor reuniuni regulate;

in cazul celor mai mari carteluri, pregatirea, acordul, aplicarea si monitorizarea unui „buget' anual, urmat de ajustari ale vanzarilor realizate astfel incat sa corespunda cotelor alocate.

Hoffmann-La Roche a actionat ca agent si reprezentant al producatorilor europeni in cadrul reuniunilor si negocie­rilor organizate in Japonia si Orientul indepartat.

Existenta simultana a unor aranjamente secrete pentru diferite vitamine nu a fost o evolutie spontana sau intam­platoare, dar a fost conceputa si coordonata de aceleasi per­soane, la cel mai ridicat nivel al firmelor vizate.

Cel mai important beneficiar al acestor scheme a fost Hoffmann-La Roche, cel mai mare producator de vitamine din lume, cu circa 50% din piata.

Aranjamentele de cartel acopera intreaga gama de vita­mine pe care le produce. Implicarea unora dintre seniorii executivi tinde sa confirme ca aranjamentele au facut parte dintr-un plan strategic, convenit la cele mai inalte niveluri pentru controlul pietei internationale a vitaminelor, prin mijloace ilegale.

BASF, al doilea producator mondial, si-a asumat un rol determinant din urmarirea leaderului Hoffmann-La Roche. Amandoi producatorii europeni au format un front comun in elaborarea si aplicarea de aranjamente cu producatorii japonezi vizati.

Impreuna au recrutat firma Eisai in „Clubul' lor pentru vitamina E. Takeda, unul dintre cei mai mari producatori de vitamine en-gross, a fost implicat in aranjamentele de cartel pentru vitaminele Bl, B2, B6 si C si acid folie. Im­plicarea Takeda in aranjamentele pentru producerea fieca­reia din aceste vitamine a contribuit la realizarea planurilor lui Hoffmann-La Roche de asigurare a unei coordonari ilegale a pietelor pentru vitamine pe care era activ, inclu­zand gama vitaminelor pe care o imparte cu Takeda. Alti producatori de vitamine au fost toti membri activi ai aran­jamentelor de cartel pe pietele vitaminelor pe care operau.

Calcularea amenzilor si aplicarea Notei Leniency

Data fiind continuitatea si caracterul similar al metodei, Comisia a considerat potrivit sa analizeze, pe baza acele­iasi proceduri, ansamblul aranjamentelor care au vizat dife­rite vitamine. Comisia a inclus si diferite incalcari ale legii intr-o singura decizie.

Atunci cand a stabilit amenzi, Comisia a luat in consi­derare gravitatea incalcarii, durata, orice circumstante agravante sau atenuante, ca si cooperarea unei firme. De ase­menea, a fost luata in calcul cota de piata a firmei, pe piata produsului vizat.

Limita maxima a oricarei amenzi este stabilita la 10% din cifra de afaceri totala, anuala a firmei.

Comisia a considerat ca fiecare cartel reprezinta, in a-cest caz, o incalcare serioasa a legislatiei comunitare in do­meniul concurentei. In plus, multi dintre participantii la car­tel au comis incalcari de lunga durata, adica de peste 5 ani.

Hoffmann-La Roche si BASF au fost 2 lideri ai fiecarui cartel pentru care amenzile au fost impuse in aceasta deci­zie. Acesta a fost, de altfel, un factor agravant luat in calcul la determinarea sumei amenzii, impuse acestor firme, justi­ficand o crestere cu 50% si 35% la sumele de baza, pentru fiecare cartel in care au fost implicati.

Singura circumstanta atenuanta identificata in toate car­telurile pentru care au fost impuse amenzi a fost atitudinea pasiva a Rhone-Poulenc, in cazul vitaminei D3: nu a parti­cipat la nici o reuniune a cartelului si nu i-a fost alocata nici o cota de piata individuala. Aceasta circumstanta atenuanta a fost luata in considerare la determinarea sumei amenzilor impuse lui Aventis pentru incalcarea care a afectat piata vi­taminei D3.

Destinatarii deciziei au cooperat cu Comisia in cadrul termenilor stabiliti prin Nota Leniency, in diferite etape ale investigatiei si in privinta diferitelor produse tip vitamine vizate de investigatie. Astfel:

Aventis a fost prima firma care a adus dovezi decisive ale existentei unui cartel international, care afecta SEE, in privinta pietelor pentru vitaminele A si E, inainte de a lua cunostinta Comisia de aceasta situatie. Aceasta dovada de­cisiva a fost probata de Aventis in declaratiile facute in 19 si 25 mai 1999;

sunt indeplinite, de asemenea, toate celelalte conditii asa cum au fost ele formulate in sectiunea B a Notei Leniency si aplicate corespunzator in cazul cartelului pen­tru vitaminele A si E.

In aceste circumstante, Aventis a fost exonerata de amenda care ar fi trebuit sa-i fie aplicata pe pietele vitami­nelor A si E.

Roche si BASF, prin documentatia depusa la Comisie la 2 iunie si 30 iulie 1999, au fost primele care au furnizat informatii decisive privind existenta unor aranjamente de cartel care afectau pietele vitaminelor B2, B5, C, D3, beta caroten si a carotinoidelor.

Informatiile furnizate de Roche si BASF privind carte­lurile pe pietele vitaminelor A si E au fost esentiale si au fost transmise intr-un stadiu timpuriu al procedurii Comi­siei. Astfel, ambele companii au contribuit cu informatii cruciale la stabilirea si/sau confirmarea aspectelor esentiale ale incalcarilor legii comise pe fiecare din pietele vitamine­lor pe care erau implicate.

Cu toate acestea, Roche si BASF au actionat ca initia­tori sau au jucat un rol determinant in actiunile ilegale, care au afectat pietele vitaminelor A, E, B2, B5, C, D3, beta ca­roten si a carotinoidelor.

In consecinta, nici una dintre ele nu indeplinea conditii­le din sectiunea B a Notei Leniency si nu ar fi putut beneficia de nici o reduce in cadrul sectiunii B sau C ale acestei note, chiar daca indeplineau alte conditii stipulate de aceasta. Atat Hoffmann-La Roche cat si BASF au primit o reducere cu 50% a amenzii, care le-ar fi fost impusa daca nu ar fi cooperat.

Inainte de prezentarea Declaratiei cu obiectii a Comi­siei, DAIICHI, Solvay Takeda si Eisai au furnizat Comisiei informatii si documente, in particular declaratii comune detaliate, care au sprijinit stabilirea unor aspecte impor­tante ale infractiunii comise pe pietele vitaminelor B5 (DAIICHI), D3 (Solvay), B2 si C (Takeda) si C (Eisai).

Documentele furnizate de aceste companii au dat infor­matii despre organizarea si structura cartelurilor. Totusi, in cazul EISAI, aceste informatii au fost furnizate numai dupa ce alti 3 participanti in cartelul pentru vitamina C (Roche, BASF, Takeda) au oferit detalii. DAIICHI, Solvay si Takeda au primit o reducere cu 35% a amenzii care le-a fost im­pusa, iar EISAI o reducere cu 30% a amenzii.

In ceea ce priveste Aventis si Merck, in cazul cartelului pentru vitaminele C si D3, cele doua firme au cooperat activ cu Comisia in momentul in care au primit Declaratia cu obiectii.

Merck a furnizat informatii privind participarea sa la cartel in cazul vitaminei C, in raspunsul sau scris la decla­ratia cu obiectii a Comisiei. Aventis, pe de alta parte, a con­firmat pur si simplu ca nu contesta faptele pe care Comisia si-a bazat declaratia, inclusiv sectiunea privind cartelul pri­vind vitamina D3. Merck a primit o reducere cu 15% a amenzii care i-ar fi fost impusa in cazul necooperarii, in timp ce Aventis a beneficiat de o reducere cu 10% a amen­zii, ce ar fi trebuit aplica in cazul sau.

„Acesta este ansamblul de carteluri care a produs cele mai mari daune dintre cele pe care Comisia le-a investigat vreo­data, datorita gamei largi de vitamine, care se gasesc intr-o multitudine de produse, de la cereale la biscuiti si bauturi, la hrana pentru animale, produse farmaceutice si cosmetice', a declarat comisarul pentru concurenta, Mario Monti.

„Comportamentul companiilor le-a permis sa practice preturi mai ridicate decat in cazul in care fortele pietei si-ar fi jucat rolul real, provocand daune consumatorilor si adu­cand companiilor venituri necuvenite. Acest comportament ilegal este cu atat mai inacceptabil cu cat a vizat elemente esentiale pentru nutritie, pentru crestere si pentru mentine­rea sanatatii'.

2. POLITICA DE CLEMENTA PROMOVATA DE CONSILIUL CONCURENTEI

Legea concurentei prevede la art. 51 alin. (2) o situatie de exceptie de la principiul sanctionarii cu amenda de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata in anul financiar anterior sanctionarii, si anume „aplicarea unei politici de clementa, care poate merge pana la absolvire de raspundere pecuniara'. Conditiile si criteriile de aplicare a politicii de clementa fac, in baza legii, obiectul instructiunilor publica­te in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 430/13 mai 2004, pu­se in aplicare in baza Ordinului nr. 93 din 22 aprilie 2004 al Presedintelui Consiliului Concurentei.

Politica de clementa se aplica in cazul unor structuri de­numite generic „carteluri', care au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concuren­tei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, si anume:

intelegeri, exprese sau tacite, intre agenti economici ori asociatiile de agenti economici; 141h72b

deciziile luate de asociatiile de agenti economici; 141h72b

practicile concertate.

Obiectul acestor practici anticoncurentiale il constituie:

fixarea preturilor;

stabilirea nivelului productiei si a cotelor de vanzare;

impartirea pietelor sau clientilor;

licitatii trucate;

restrictionarea importurilor sau a exporturilor.

Efectele nocive, pe termen lung, asupra concurentei si oportunitatilor de alegere, a acestor practici anticoncuren­tiale dar si dificultatile procesului de descoperire si sanctio­nare a lor au justificat punerea la punct a unei proceduri prin care una, sau unele entitati implicate sa poata coopera cu autoritatea de supraveghere.

Reglementarea elaborata de Consiliul Concurentei acorda doua tipuri de stimulente in vederea descurajarii prac­ticilor anticoncurentiale:

imunitatea la amenda, in cazul in care prin colabora­rea unui agent economic cu Consiliul Concurentei se aduce o contributie decisiva la declansarea procedurii de investi­gatie privind un posibil cartel;

reducerea cuantumului unei amenzi, care reflecta contributia efectiva a agentului economic in colaborarea cu Consiliul Concurentei pentru reprimarea practicilor anti­concurentiale.

2.1. Imunitatea la amenda

2.1.1. Conditii de acordare a imunitatii la amenda

Definitia retinuta de instructiunile elaborate de Consi­liul Concurentei a imunitatii la amenda este „exonerarea de la aplicarea amenzii a contraventiilor prevazute la art. 51 alin. (1) lit a) din Legea concurentei'.

Art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei se refera la „incalcarea prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 6 sau ale art. 12', deci atat in cazul practicilor anticoncurentiale propriu-zise cat si al concentrarilor economice.

Acordarea imunitatii la amenda este la latitudinea Con­siliului Concurentei si se face daca sunt indeplinite doua categorii de conditii:

conditii specifice fiecarei situatii, care fac obiectul punctelor 2-4 din instructiuni;

conditii suplimentare, prevazute la pct. 6 din instruc­tiuni si care trebuie indeplinite cumulativ, comune tuturor situatiilor.

Tabelul 1 contine prezentarea sintetica a conditiilor in care Consiliul Concurentei acorda imunitatea la amenda.

Acordarea imunitatii la amenda este analizata distinct, in functie de faza in care partea implicata (in speta, agentii eco­nomici) decide sa coopereze cu autoritatea de supraveghere:

inainte ca institutia de supraveghere sa detina elemen­te suficiente care sa-i permita declansarea unei investigatii;

cand Consiliul Concurentei dispune de informatii si in­vestigheaza elementele constitutive ale practicii anticoncurentiale respective.

Recunoasterea de catre Consiliul Concurentei a eligibi­litatii agentilor economici pentru a beneficia de imunitate la amenda semnifica acordarea unei imunitatii conditionale la amenda.

2.1.2. Procedura de acordare a imunitatii la amenda

Acordarea imunitatii la amenda se face la cererea ex­presa a agentului economic adresata Consiliului Concuren­tei, in urma verificarii conditiilor stipulate la pct. 2-4 din instructiuni.

Tabelul 1

Conditii pentru acordarea imunitatii la amenda

Agentului economic autor al cererii de imunitate la amenda i se comunica imediat, in urma verificarii, ca se afla in una din situatiile:

agentul economic nu poate beneficia de imunitate la amenda;

acordarea imunitatii la amenda este posibila.

In cazul in care acordarea imunitatii la amenda este po­sibila, agentul economic solicitant poate actiona conform uneia din variantele:

furnizeaza imediat toate elementele probatorii de care dispune in legatura cu incalcarea Legii concurentei;

prezinta informatiile de care dispune intr-o forma ipo­tetica, situatie in care prezinta o lista descriptiva a elemen­telor probatorii de care dispune.

Lista descriptiva trebuie sa fie astfel intocmita incat:

sa reflecte cu exactitate natura si continutul elemen­telor probatorii;

sa pastreze caracterul ipotetic al divulgarii.

Pentru a demonstra natura si continutul elementelor pro­batorii care sunt prezentate in lista descriptiva, agentul eco­nomic poate atasa copii ale documentelor, din care au fost eliminate pasaje sensibile.

Consiliul Concurentei trebuie sa confirme in scris:

primirea cererii de imunitate la amenda;

data la care agentul economic a furnizat informatiile de care dispune, in una din variantele de mai sus.

In urma verificarii informatiilor furnizate de agentul economic, Consiliul Concurentei poate dispune acordarea, in scris, a imunitatii conditionate la amenda. Acordarea imunitatii la amenda conditionata este precedata de o faza intermediara in care Consiliul Concurentei verifica ele­mentele probatorii prevazute in lista descriptiva, in situatia in care au fost divulgate in termenul convenit intre Consi­liul Concurentei si autorul cererii de acordare a imunitatii.

Acordarea imunitatii la amenda are loc la sfarsitul pro­cedurii de investigare, prin decizie, in situatia in care agen­tul economic indeplineste conditiile prevazute la art. 6 din instructiuni.

Agentul economic, autor al unei cereri de imunitate la amenda care nu indeplineste conditia de a fi primul care furni­zeaza elementele probatorii care, in opinia Consiliului Con­curentei, permit declansarea procedurii de investigatie, sau permit aceleiasi autoritati probarea unei incalcari a art. 5 alin. (1) din Legea concurentei, are la dispozitie doua alternative:

poate retrage elementele probatorii divulgate;

poate solicita Consiliului Concurentei sa le exami­neze in vederea acordarii reducerii cuantumului amenzii.

Prin instructiuni (pct. 13) Consiliul Concurentei se obliga sa nu ia in considerare alte solicitari de acordare a imunitatii la amenda, inainte de a lua o hotarare asupra unei cereri existente, referitoare la aceeasi potentiala incalcare a legii.

Imunitatea la amenda se acorda la sfarsitul procedurii de investigare, de catre Consiliul Concurentei, prin decizie, daca sunt indeplinite conditiile de tip cumulativ prevazute la pct. 6 din instructiuni.

2.2. Reducerea cuantumului amenzii

Reducerea cuantumului amenzii este alternativa preva­zuta de lege in cazul in care agentii economici care vor sa denunte o incalcare a prevederilor Legii concurentei nu pot beneficia de imunitatea la amenda.

Reducerea cuantumului amenzii se acorda de catre Con­siliul Concurentei daca agentii economici indeplinesc cu­mulativ doua conditii:

- prima, prevazuta la pct. 15 lit. a) din instructiuni, vi­zeaza contributia adusa de elementele probatorii furnizate de agentul economic;

- cea de-a doua, care face obiectul prevederilor pct. 15 lit. b) din instructiuni, priveste data la care agentul econo­mic a incetat participarea la activitatea prezumata ca ilegala.

Contributia elementelor probatorii furnizate de agentul economic are caracter suplimentar si trebuie sa fie semnifi­cativa. Evaluarea gradului de semnificatie se face de catre Consiliul Concurentei si se refera la „masura in care elemen­tele probatorii (necunoscute pana la aceasta data) furnizate de agentul economic consolideaza prin insasi natura lor si/sau prin gradul lor de precizie capacitatea Consiliului Concu­rentei de a stabili faptele in cauza' (pct. 16 din instructiuni).

Conditia privind contributia elementelor probatorii fur­nizate de agentul economic se analizeaza de catre Consiliul Concurentei avand in vedere, in principal, doua criterii:

perioada la care se refera elementele probatorii estimandu-se ca, „in general, elementele probatorii scrise pro­venind din perioada la care faptele se raporteaza au o con­tributie mai mare decat cele stabilite ulterior' (pct. 16 din instructiuni);

tipul de legatura cu faptele in cauza - „elementele probatorii care au o legatura directa cu faptele in cauza vor fi considerate ca fiind mai importante decat acelea care nu au decat o legatura indirecta cu faptele respective'

Incetarea participarii agentului economic la activitatea prezumata ca ilegala trebuie sa se faca pana cel mai tarziu la data la care acesta prezinta Consiliului Concurentei ele­mentele probatorii.

Daca conditiile cumulative prevazute de instructiuni la pct. 15 sunt indeplinite, Consiliul Concurentei, prin deci­zie, va determina reducerea la amenda.

Aceste decizii sunt emise la sfarsitul procedurii de inves­tigatie, iar reducerea cuantumului amenzii este stabilita ca

Tabelul nr. 2

Reducerea cuantumului amenzii

Sursa: sistematizate conform pct. 17-18 din instructiuni

marime relativa, diferentiata in functie de numarul de ordine in furnizarea elementelor probatorii, conform tabelului 2.

Rezulta ca, in timp ce imunitatea la amenda este acce­sibila doar „primului agent economic' care furnizeaza ele­mentele probatorii, reducerea cuantumului amenzii este ac­cesibila si agentilor economici care nu detin prioritatea in furnizarea acestor informatii, dar indeplinesc conditiile pre­vazute la pct. 15 din instructiuni.

Reducerea cuantumului amenzii este stabilita sub for­ma procentuala pe intervale stabilite in functie de ordona­rea in timp a actiunii agentilor economici de a coopera cu Consiliul Concurentei in raport cu actiunile similare ale al­tor agenti implicati in operatiuni care intra sub incidenta Legii concurentei.

Nivelul maxim al reducerii cuantumului amenzii este stabilit prin instructiuni ca fiind de 50% din suma amenzii prevazuta de lege, in cazul in care agentul economic care-si manifesta disponibilitatea pentru cooperarea cu Consiliul Concurentei este primul care adopta o astfel de linie de conduita. Limita minima a reducerii cuantumului amenzii este teoretic 0% din cuantumul amenzii, fiind, prin instructiuni, de maximum 20% din cuantumul amenzii, pentru ceilalti agenti economici a caror cooperare a fost acceptata de Consiliul Concurentei.

Consiliului Concurentei ii revine sarcina de a stabili ni­velul efectiv al reducerii cuantumului amenzii in fiecare caz in parte, in interiorul fiecareia dintre cele trei transe sta­bilite prin instructiuni.

Reglementarea emisa de Consiliul Concurentei stabiles­te insa criteriile in functie de care se face determinarea nive­lului reducerii cuantumului amenzii. Instructiunile prevad doua criterii care sunt luate in considerare intotdeauna in stabilirea nivelului reducerii cuantumului amenzii, si anume:

data la care agentul economic a comunicat Consiliu­lui Concurentei elementele probatorii care indeplinesc con­ditiile stabilite la pct. 15 din instructiuni;

valoarea contributiei suplimentare aduse de elemen­tele probatorii furnizate de agentul economic.

Un al treilea criteriu - durata si continuitatea cooperarii de care a dat dovada agentul economic, ulterior manifesta­rii optiunii de a coopera cu Consiliul Concurentei - se apli­ca numai cand autoritatea de supraveghere considera nece­sar. La stabilirea cuantumului amenzii aplicate agentului economic nu se ia in considerare^[2] furnizarea de elemente probatorii care indeplinesc o dubla conditie:

se refera la fapte necunoscute anterior de Consiliul Concurentei;

au legatura directa cu gravitatea sau cu durata presu­pusului cartel.

Ca etape, procedura reducerii cuantumului amenzii este prevazuta la pct. 20 - 23 din instructiuni.

Initiativa apartine agentilor economici care trebuie sa-si materializeze optiunea de cooperare cu autoritatea de supra­veghere prin furnizarea, direct sau prin reprezentant, a ele­mentelor probatorii detinute. Raspunsul Consiliului Concu­rentei are obligatoriu forma scrisa si consta in confirmarea datei la care i-au fost inaintate elementele probatorii.

Procedura reducerii cuantumului amenzii se aplica de catre Consiliul Concurentei numai dupa ce s-a analizat o ce­rere de imunitate conditionata la amenda prezentata ante­rior, cu privire la aceeasi potentiala incalcare a legii. Cu alte cuvinte, agentul economic care doreste sa coopereze cu Consiliul Concurentei trebuie sa inainteze in primul rand o cerere de acordare a imunitatii la amenda, si numai dupa ce Consiliul Concurentei emite o decizie prin care nu se acorda imunitatea conditionata la amenda, sa opteze pentru a soli­cita aplicarea procedurii reducerii cuantumului amenzii^[3].

In urma analizarii elementelor probatorii, Consiliul Concurentei comunica, in scris, agentului economic furni­zor al elementelor probatorii si solicitant al reducerii cuan­tumului amenzii, posibilitatea de reducere a cuantumului amenzii. Termenul limita al acestei comunicari este data la care raportul de investigare este transmis partilor implicate.

Nivelul reducerii cuantumului amenzii se comunica prin deciziile emise de Consiliul Concurentei la inchiderea procedurii de investigare.

Consiliul Concurentei pune accent^[4] pe calitatea si se­riozitatea comportamentului agentului economic care soli­cita beneficiul politicii de clementa, pe perioada desfasura­rii procedurii de investigare, prin instituirea unei sanctiuni sui-generis: posibilitatea ca agentul economic sa nu mai beneficieze de tratament favorabil, daca nu este indeplinita una din conditiile cerute pentru acordarea imunitatii la amenda, respectiv reducerea cuantumului amenzii^[5].

Transparenta, conditie de baza a functionarii regulilor in materie de concurenta economica, actioneaza si in do­meniul activitatii Consiliului Concurentei, si se materiali­zeaza in aceasta materie prin mentionarea in orice decizie emisa de Consiliul Concurentei a cooperarii agentilor eco­nomici cu autoritatea de supraveghere pentru a explica acordarea imunitatii la amenda sau reducerea cuantumului amenzii.

Statutul juridic al declaratiilor scrise inaintate de agen­tii economici Consiliului Concurentei este stabilit la pct. 26 din instructiuni, astfel:

constituie parte integranta din dosarul cauzei;

nu pot fi divulgate sau utilizate in alte scopuri decat aplicarea art. 5 alin. (1) din Legea concurentei.