Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




POLITICUL IN SOCIETATILE DE TRANZITIE

Stiinte politice


POLITICUL IN SOCIETÃTILE DE TRANZITIE

Irelevantã pentru o istorie dogmaticã a succesiunilor, dar la fel de stimulatoare pentru întelegerea

evolutiilor concrete ale societãtii, tranzitia are parte de o abordare conceptualã pe cât de f1uidã, pe



atât de contradictotie. O plajâ teoreticâ întinsã de la "revolu 818j92i tia sistem icâ"pânã la modiflcarea

conjuncturalã a indiferent cãrei componente a societãtii pune cu sârg la lucru notiunea în cauzã, iar

însumarea trimiterilor, în loc sã precizeze contururile tranzitiei, mai degrabã le obscurizeaza.

O încercare meritorie de delimitare, din diaiectica functionãtii existentei sociale, a problematicii

tranzitiei apartine lui Maurice Godelier, pentru care tranzitia "desemneazã o fazã particularã în

evolutia unei societãti, fa.zâ în care ea suportã tot mai multe dificultãti, inteme sau exteme, îrt

reproducerea raporturilor econo-mice ss sociale care o structureazã si îi conferã o logicã de

functionare si forme ev olutive specifice si în care, în acelasi timp, apar noi rapor-turi economice si

sociale care, mai devreme sau mai târziu, cu mai multã sau mai putinã violentã, se vor generaliza si

vor deveni conditiile de functionare pentru o nouã societate. Reiese cã fazele de tranzitie sunt epoci

de o exceptionalã importantã în viata concretã a societãtilor. Este momentul în care modul de a

produce, de a gând i, de a actiona individuai sau colectiv se confruntã cu limite inteme sau exteme si

încep sã se descompunã, sã se fisureze, sã- ªi piardã din importanta socialâ ori sã vegeteze timp de

secole în spatii minore ss subordonate, înainte de a se stinge de la sine. Dar, de cele mai multe ori,

subordonarea si disparitia lor sunt accelerate de actiunea grupurilor sociale care vor dezvoltarea

altor moduri de a gândi, de a actiona sau de a produce. Analiza proceselor si epocilor de tranzitie

înseamiîã sã te confrunti cu momente de rãscruce din istorie, momente care, mai mult ca altele, fac

sau rezumã istoria"

M. Godelier (coord.), Transitions et subordinations au capitalisme, Editions

MSH, Paris, 1991, p.

Ptincipalul merit al autorului Citat este acela de a fi realizat deli- mitarea explicitã între

societãtile constituite, ale cãror identitãti si dezvoltare se regãsesc în coerenta raporturilor

economice, politice si culturale, si societãtile cu un echilibru reproductiv minat de supra-punerea

unor relatii sociale diferite istoric. Altfel spus, nu orice modificare a practicilor si institutiilor

unei societâti poatefi asimilatã tranzitiei. În mãsura în care logica de functionare a societãtii se



ordoneazã în functie de relatiile, actiunile si mentalitãtile dominante, atunci procesele sale exprimã

capacitatea de crestere, dezvoltare si conservare a societãtii respective. Dacã, însâ, dialectica socialã

preia inf1uenta unor procese contradictorii, originate în coexistenta unor relatii sociale istoric

deosebite si a cãror dezvoltare divergentâ, contrarã, peticliteazã si îngusteazâ câmpul mecanismelor

reglatoare de pânã atunci, realitatea socialã se aflã în tranzitie

Cã asa stau lucrurile o probeazã atât tranzitiile deja Consumate, cât si cele actuale.

2 Uneori, tranzitia este defrnitã, însã, - asa cum aratã Ovidiu Trãsnea, într-un studiu la care

vom mai face apet -, în afara oricãrei referint calitative, ca o "trecere de la ceva 1a alt-ceva", fiind

astfel echivalatã cu o simptã si nedeterminatã "schimbare socialã" sau cu "intervalul dintre un regim

politic si altut" (Guillermo O'Donnell and Philippe C. Schmitter, Transition from Authoritarian

Rule; Tentative Conclusions about Uncertain Detnocracies, Battimore, The Johns Hopkins

Universitv Press, 1986, p. ). De asemenea, în Iiteratura de specialitate se întâlneste si punctul de

vedere conform cãruia tranzitia desemsneazã orice proces de schimbare a practicitor si institutiilor

socia1e. Aceastã utilizare abuzivã a notiunii de tranzitie neglijeazã carac-teristica fundamentalã a

procesului, aceea de a realiza trecerea de la o realitate istoricâ la un nou sistem de relatii

socio-umane, care genereazã un nou spatiu al actiunii si o nouâ matrice a valorilor pe care se

construiesc mentalitãti domi-nante.

Interpretarea extensivã a termenutui de tranzitie, ca simptu proces de trecere, apare la R.

Bonegus, Les transitions dsmocratiques, comme situation de Iluidite politique: gestion,

legitimãtion consolidation, înstitut d'Etudes Politiques, Paris, 1992. Pentru autor, schimbarea

regimurilor politice totalitare în regimuri democratice, în interiorul aceteiasi logici evolutive a

societãtii (capitalismul), reprezintã o modali- tate a tranzitiei. Astfel, tranzitia se metamorfozeazã

dintr- un subiect particular al isto-nei într-un sirnplu predicat al existentei sociate.

La polul opus se situeazã J.Sofiî care, în L'economie mobilisse, sustine cã tãrite estice nu trebuie

parcurgã o tranzitie, ci doar un sir de reforme, Intrucât economia lor era una a capitalismutui

etatizat




Document Info


Accesari: 1320
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )