PRESEDINTELE ROMANIEI

PRESEDINTELE ROMANIEI

6.1. Alegerea presedintelui Romaniei.

In Romania, Presedintele Rom. este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Accesul la fct de presedinte apartine, in principiu fiecarui cetatean roman care indeplineste cond. prevazute in Constitutie.

Potrivit art.16 alin.3 din Constit. "fct si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de pers. care au numai cetatenia romana si domiciliaza in tara". O pers. fara cetatenie (apatrid) sau cu dubla cetatenie nu poate candida pt fct de presedinte al Rom.

Potrivit prevederilor art.37 din Constit., can 414i82e didatii pt. fct de presedinte al Rom. trebuie sa aiba dr. de vot si varsta de cel putin 35 de ani.

Dr. de vot au, potrivit art36 Constit., cetatenii care au implinit varsta de 18 ani, pana in ziua alegerilor respective. Nu au dr. de vot debilii sau alienatii mintali, pusi sub interdictie si pers. condamnate, prin hot. judecatoreasca definitiva, la pierderea dr. electorale.

Dispozitiile art.37 alin.1 Constit. a mai prevazut inca o cond. pt. ca cetateanul roman cu dr. de vot sa poata fi ales in fct. pub., si anume cond. de a nu-i fi interzisa asocierea in partide pol.

Nu fac parte din partidele pol., potrivit art.40 alin.3 Constit., judecatorii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari pub. , stabilite prin legea organica.

Pt. fct de presedinte al Rom., Constitutia contine chiar o dispozitie expresa in art.84 alin.1, potrivit careia "in timpul mandatului, Presedintele Rom. nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta fct publica sau privata.

Procedura de alegere a presedintelui.

1. Prima cond. care trebuie realizata pt. declansarea procedurii de alegere a Presedintelui Rom. este cea de stabilire a datei alegerilor. Aceasta data se stabileste a.i. pana la termenul stabilit ca zi a alegerii sa se poata realiza toate operatiunile prevazute de lege, care premerg votarea propriu-zisa (intocmirea si afisarea listelor electorale, constituirea birourilor electorale, propunerile de candidaturi, stabilirea modelului buletinului de vot si tiparirea acestuia in nr. de exemplare necesar, desfasurarea campaniei electorale).

Data alegerii presedintelui Rom. se stabileste si se aduce l a cunostinta publica de Guvern si poate avea loc la aceeasi data cu alegerea deputatilor si senatorilor sau la o data diferita.

2. A doua actiune necesara in organizarea alegerii Presedintelui Rom. priveste stabilirea nr., delimitarea si numerotarea circumscriptiilor electorale si a sectiilor de votare.

Legea stabileste un nr. de 42 circumscriptii electorale numerotate de la 1-42, fiecare judet si municip. Bucuresti constituind o circumscriptie electorala.

In vederea exercitarii dr. de vot se organizeaza sectii de votare in comune, orase si municipii. Ele sunt delimitate in asa fel incat sa ofere posibilitatea ca toti alegatorii sa voteze in aceeasi zi, fiecare sectie cuprinzand maxim 2000 de alegatori.

Sectiile de votare se organizeaza si pe langa unitati militare, spitale, maternitati, camine de batrani, in statiile de cale ferata, autogari, porturi si aeroporturi , pe langa caminele de studenti sau elevi, pe langa misiunile diplomatice, pe navele aflate in navigatie in ziua alegerilor.

Delimitarea sectiilor de votare se face de catre primari, iar numerotarea lor si aducerea la cunostiinta publica se fac de catre prefect.

3. O alta operatiune f. imp. in procedura electorala este intocmirea listelor electorale permanente, care cuprind toti alegatorii cu dr. de vot care domiciliaza in localitate. Aceste liste se intocmesc de Ministerul de Interne, prin formatiunile de evidenta a populatiei, la comune pe sate, iar la orase pe strada si se pastreaza la sediul consiliului local.

Asigurand corecta intocmire a listelor electorale permanente, legea permite verificarea inscrierii in liste a cetatenilor. Daca alegatorul, verificand lista electorala permanenta, constata omisiuni, inscrieri gresite sau orice alte erori, poate adresa o intampinare autorit. pub. care a intocmit lista. Aceasta are obligatia legala de a se pronunta asupra intampinarii in termen de 3 zile de la inregistrare printr-o dispozitie. Daca solutia data il nemultumeste, alegatorul poate contesta dispoz. la judecatoria in a carei raza domiciliaza. Judecatoria are obligatia de a solutiona contestatia in termen de cel mult 3 zile de la inregistrare, hotararea sa fiind executorie.

Actualizarea listelor electorale permanente este o operatie necesara avand in vedere modificarile firesti determ. de dinamica demografica, schimbarile de domiciliu etc. Actualizarea listelor electorale se face de Ministerul de Interne, in termen de 15 zile de la data stabilirii zilei votarii.

In aceasta operatiune sunt radiate din listele electorale permanente pers. decedate, cele care au pierdut cetatenia romana, cele care au pierdut dr. electorale, cele care-si schimba domiciliul ulterior in comuna, orasul sau municip. respectiv si cele care au dobandit dr. de vot in perioada care a trecut de la intocmirea listelor electorale.

Legea electorala permite cetateanului sa voteze in localitatea unde se afla la data votarii. Evidenta cetatenilor in acest caz se realizeaza prin listele electorale speciale care se intocmesc de biroul electoral al sectiei de votare.

Pt. exercitarea dr. la vot alegatorii folosesc cartile de alegator, legitimatii electorale, personale si permanente, valabile pt. toate consultarile electorale, potrivit nr. de scrutine prevazute in cuprinsul lor.

Legea electorala instituie structuri organizatorice corespunzatoare care se ocupa de organizarea si desfasurarea alegerilor. Acestea sunt: Biroul Electoral Central, birourile electorale de circumscriptie, birourile electorale ale sectiilor de votare.

a) Biroul electoral central este alcatuit din 7 judecatori ai Curtii Supreme de Justitie si din 16 reprezentanti ai partidelor si aliantelor pol.

BEC are urmatoarele atributii principale:

vegheaza la actualizarea listelor electorale; urmareste respectarea dispozitiilor legale privitoare la alegerea Presedintelui Rom. pe intreg teritoriul tarii; asigura aplicarea lor uniforma.

constata respectarea prevederilor legii cu privire la depunerea candidaturilor si inregistreaza candidaturile care indeplinesc aceste cond.;

comunica birourilor electorale de circumscriptie (BECirc) candidaturile inregistrate si le face cunoscute prin presa;

rezolva intampinarile la propria acticitate si contestatiile trimise de BECirc.; - solutiile date sunt definitive;

centralizeaza rezultatele alegerilor, constata candidatul ales si prezinta Curtii Constitutionale documentatia necesara validarii mandatului de Presedinte al Rom.

b) Birourile electorale de circumscriptie - este alcatuit din 3 judecatori si din cel mult 8 reprezentanti ai partidelor si aliantelor pol. care participa la alegeri in judet sau municip. Buc.

BECirc. au urmatoarele atributii principale:

fac publicatiile si afisarile prevazute de lege, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii privind candidaturile inregistrate la BEC;

rezolva intampinarile referitoare la propria activitate si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare;

distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare buletinele de vot, stampilele de control si stampilele cu mentiunea "VOTAT";

centralizeaza rezultatul alegerilor pt circumscriptia electorala si inainteaza BEC procesele verbale cuprinzand aceste rezultate, precum si intampinarile, contestatiile, procesele verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare.

c) Biroul electoral al sectiilor de votare - conduce operatiunile de alegere ce se desfasoara in cadrul sectiilor de votare;

este alcatuit dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia si cel mult 7 membri.

Atributii: - primesc copia listelor electorale de la autorit. care le-au intocmit si cartile de alegator neridicate, iar de la BECirc., buletinele de vot pt. alegatorii ce urmeaza sa voteze la sectia de votare;

iau toate masurile de ordine in localul sectiei de votare si in jurul acesteia.

Semenele electorale ii ajuta pe alegatori in ziua votarii sa identifice mai usor partidul sau alianta pol. pe care o prefera, ori candidatul independent preferat. Continutul si grafica semnului electoral sunt stabilite de catre partidul, formatiunile pol. sau candidatul independent, iar aceasta nu trebuie sa fie contrara ordinii de dr.

Stampilele electorale sunt necesare bunei desfasurari a operatiunilor de votare. Legea stabileste 2 categorii de stampile: stampila de control a sectiei si stampila cu mentiunea "votat".

a)    stampila de control a sectiei de votare identifica o anumita sectie de votare, se aplica de presedintele biroului sectiei de votare pe o pagina a buletinului de vot: buletinele pe care nu a fost aplicata stampila devin nule.

b)    Stampila cu mentiunea "votat" se foloseste in ziua votaruu; aplicarea ei de catre alegatori in patrulaterul de pe buletinul de vot insemnand vot "ptr".

Campania electorala incepe odata cu publicarea actului care s-a stabilit data alegerilor si se incheie cu 2 zile inaintea zilei votarii.

Primarii au obligatia ca in termen de 5 zile de la inceperea campaniei electorale sa stabileasca locuri speciale de afisaj electoral. Aceste locuri sunt stabilite in piete, pe strada si in alte locuri pub. frecventate de cetateni, asigurandu-se ca ele sa nu stanjeneasca buna circulatie pe drmurile pub. sau alte activit.

Legea stabileste reguli privind dimensiunile afiselor elect., interzice afisele elect. care imbina culorile a.i. sa evoce steagul Rom. sau al altui stat, obliga politia sa asigure integritatea panourilor si afiselor elect.

La alegerile pt. presed. Rom. se pot prezenta candidati propusi de partide si aliante pol sau candidati independenti. Candidaturile pot fi depuse numai daca sunt sustinute de cel putin 300 000 alegatori.

Propunerile de candidati se depun la BEC.

Propunerile de fac in scris si vor fi primite numai daca:

sunt semnate de conducerea partidului sau alientei pol. care a propus candidatul sau, dupa caz, candidatul independent;

cuprind prenumele si numele, locul si data nasterii, starea civila, domiciliul, studiile, ocupatia si profesia candidatului si precizarea ca indeplineste cond. prevazute de lege pt a candida;

sunt insotite de declaratia de acceptare a candidaturii, scrisa, semnata si datata de candidat, precum si lista sau listele sutinatorilor, al caror nr. nu poate fi mai mic de 300 000 alegatori;

Lista sau listele sustinatorilor trebuie sa cuprinda prenumele si numele candidatului, precum si precum si prenumele, numele, data nasterii, adresa, seria si nr. actului de identitate si semnaturile alegatorilor care sustin candidatura.

Propunerea de candidatura se depune in 4 exemplare (1 original si 3 copii) din care originalul si o copie se pastreaza la BEC, un altul se inainteaza la Curte Constitutionala, iar al 4-lea, certificat de BEC, se restituie depunatorului.

BEC aduce la cunostinta publica, prin presa, si afiseaza la sediul sau, propunerile de candidati pe care le-a primit, in termen de 24 ore de la inregistrare.

Candidatul, aliantele pol. sau cetatenii pot contesta inregistrarea sau neinregistrarea candidaturii. Contestatia se depune la BEC, care o inainteaza impreuna cu dosarul candidaturii, in termen de 24h, spre solutionare, Curtii Constit.

Curtea Constit. solutioneaza contestatia in termen de 48h de la inregistrare. Solutia este definitiva si se publica in M.Of. al Rom.

A 2-a zi dupa expirarea termenului de solutionare a contestatiilor, BEC comunica BECirc. candidaturile definitive inregistrate, in ordinea in care au fost depuse.

Buletinele de vot se tiparesc potrivit modelului stabilit de lege.

Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de BEC, tinand seama de nr. candidatilor si de spatiul neecsar imprimarii lor si se transmit BECirc. odata cu comunicarea candidatilor.

Desfasurarea votarii - votarea se realizeaza la sectiile de votare.

La o sectie de votare voteaza cetatenii aranjati pe criteriul domiciliului, cetatenii din alte localitati dar care se afla in localitatea sectiei de votare si doresc sa voteze aici, cetatenii Rom. cu domiciliul in strainatate, care in ziua votarii se afla in tara si se prezinta la aceasta sectie, precum si membrii biroului elect. si pers. insarcinate cu mentinerea ordinii.

In vederea votarii, localurile sectiilor de votare vor fi dotate cu cabine de vot, precum si cu urnele si stampilele necesare, de catre primari si prefecti. Raspunderea pt. desfasurarea in bune cond. a alegerilor, pt mentinerea ordinii inauntrul si in jurul localului de vot, revine presed. biroului elect. al sectiei de votare, care este investit cu dr. de a da dispozitii obligatorii in tot cursul alegerilor. El trebuie sa fie prezent la sectia de votare in ajunul alegerilor pt a lua toate masurile necesare si pt fixarea posturilor de paza in jurul localului de vot.

Votarea se desfasoara intr-o sg. zi, care poate fi numai duminica, intre 7-21. In ziua votarii, inainte de inceperea votarii, presedintele bir. elect. al sect. de votare, in prezenta membrilor biroului, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot si a stampilelor, dupa care inchide si sigileaza urnele si aplica stampila de control a sectiei de votare. Apoi, la ora 7 declara votarea deschisa si invita alegatorii sa voteze.

Alegatorul va prezenta cartea de alegator si actul de identitate. Alegatorul intra sg in cabina de votare si, personal voteaza in cabina inchisa. Alegatorul voteaza aplicand stampila care poarta mentiunea "votat" pe patrulaterul in care este inscrisa candidatura.

Stabilirea rezultatelor votarii - dupa ce presed. biroului elect. al sectiei de votare declara votarea inchisa, in prezenta membrilor biroului si a pers. ce au dr. sa asiste, se procedeaza la inventarierea si sigilarea stampilelor cu mentiunea "votat" , la numararea si anularea buletinelor de vot ramase neintrebuintate, precum si la verificarea sigiliilor de pe urnele de votare. Apoi, se deschid urnele si se face numararea voturilor. Rezultatul votarii la sectia de votare se consemneaza intr-un tabel.

Presed. biroului elec. al sectiei de votare incheie un proces-verbal in 2 exemplare, care se semneaza de presed. si membrii biroului elect.

Procesele verbale, impreuna cu toate contestatiile privitoare la operatiunile elect. ale sectiei de votare, precum si cu buletinele de vot nule si cele contestate, vor alcatui un dosar care, sigilat si stampilat, se va inainta BECirc. de presed. biroului elect. al sectiei de votare si membrii biroului, cu paza militara.

Candidatul care a intrunit majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele elect. este declarat ales. Daca nici unul dintre ei nu a intrunit aceasta majoritate, in procesul verbal se vor trece numele si prenumele primilor candidati care au obtinut cel mai mare nr de voturi. Intre acestia se va organiza al 2-lea tur de scrutin.

Al 2-lea tur de scrutin are loc in 2 saptamani de la primul tur, in aceleasi sectii de votare si circumscriptii electorale. Campania elect. pt al 2-lea tur de scrutin incepe de la data cand s-a adus la cunostinta publica ziua votarii.

Investirea cu calitatea de sef de stat se realizeaza dupa o procedura speciala si cu somenitatea corespunzatoare unui asemenea act.

6.2. Mandatul preseditelui.

Art.83 Constit Rom. dispune: "Mandatul Presed. Rom. este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului".

In alin.2 se prevede ca "Presed. Rom isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presed. nou ales", iar in alin.3 "mandatul Presed. Rom. poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa".

Pe perioada executarii madatului prezidential pot interveni unele evenimente care sa determ. o imposibilitate temporara sau definitiva a exercitarii atributiilor. In aceste imprejurari vorbim de "vacanta fct" si de "interimatul fct".

a) Vacanta functiei de Presed. al Rom. intervine in caz de demitere din fct, de imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor sau deces.

Demisia este un act unilateral de vointa al presed. si poate interveni din motive de sanatate, ori pt a ocupa o alta fct sau pt. ca a devenit iminenta suspendarea ori trimiterea sa in judecata.

Demiterea din fct. survine ca urmare a ramanerii definitive a hot. de condamnare de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pt. fapte de inalta tradare, ori in urma referendumului care a confirmat suspendarea sa din fct.

Constatarea acestor imprejurari care duc la vacanta fct de presed. Rom. se face prin decizia Curtii Constitutionale, care se comunica Parlam. si Guvernului pt ca in termen de cel mult 3 luni de la data intervenirii vacantei sa se organizeze noi alegeri prezidentiale.

b) Interimatul fct de presed. Rom. intervine in situatiile in care aceasta fct devine vacanta, ori daca presed. este suspendat din fct sau daca se afla in imposibilitatea temporara de a-si exercita atributiile. Interimatul se asigura, in ordine, de presed. Senatului sau presed. Camerei Deputatilor.

Interimatul are, prin natura sa, un caracter temporar pana la alegerea noului presed.

Presed. Senatului sau Camerei Deputatilor, dupa caz, pe perioada asigurarii interimatului este suspendat din fct pe care o detine, intrucat aceste 2 fct nu pot fi cumulate cu alte fct pub.

Pe perioada interimatului fct. prezidentiale, cel care asigura interimatul nu poate sa adreseze mesaje Parlam., nu poate sa-l dizolve si nici nu poate consulta cetatenii prin referendum, aceste atributii fiind rezervate in exclusivitate Presed. ales al Rom.

Daca pers. care asigura interimatul fct de presed. al Rom. savarseste fapte grave, prin care incalca prevederile Constit., ea va raspunde in aceleasi cond. si dupa aceeasi procedura ca si titularul fct, adica se porneste procedura de suspendare si daca aceasta este aprobata de Parlam. se recurge la referendum.

6.3. Sfera atributiilor Presedintelui Rom.

1. Din p.d.v. al continutului, atributiile pot fi grupate in:

atributii in legatura cu procesul de legiferare;

atributii privind organizarea si functionarea puterilor pub.;

atributii privind alegerea, formarea, numirea sau revocarea unor autorit. pub.;

atributii in domeniul apararii tarii si asigurarii ordinii pub.;

atributii in domeniul politicii externe;

alte atributii.

O clasificare mai detaliata, pe baza mai multor criterii este facuta de prof. univ. A.Iorgovan, care foloseste insa atat natiunea de "sarcini" ale Presed. Rom., cat si pe cea de "atributii" si de "fct" ale acestuia, astfel:

2. Din p.d.v. al fct (sarcinilor):

- atributii specifice sefului de stat (pe plan intern si extern);

- atributii de realizare a fct de sef al executivului;

- atributii de aparare a Constit. si de asigurare a bunei functionari a autori. pub.

3. Din p.d.v. al subiectului fata de care se exercita, se pot distinge:

- atributii fata de Parlam;

- atributii fata de Guvern;

- atributii fata de alte autorit. ale adm. pub.;

- atributii fata de puterea judecatoreasca;

- atributii fata de Curtea Constitutionala;

- atributii fata de popor.

4. Din p.d.v. al frecventei exercitarii:

atributii obisnuite, curente in activitatea de stat;

atributii iesite din comun (in situatii speciale);

5. Din p.d.v. al procedurii exercitarii:

atributii care se exercita fara conditionari si restrictii;

atributii conditionate de termene, ori de propuneri ale Guv. sau de informare, avizul ori aprobarea parlam.

6. Din p.d.v. al formelor tehnico-jurid. de realizare:

atributii care se realizeaza prin emitere de decrete prezidentiale;

atributii care se realizeaza prin operatiuni adm.;

atributii care se realizeaza prin acte exclusiv pol.

6.4. ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI IN RAPORT CU PARLAM.

Potrivit prevederilor Constit., principalele atributii ale Presed. in raport cu Parlam. privesc:

a)     adresarea de mesaje;

b)    convocarea Parlam. in sesiune;

c)     dizolvarea Parlam.;

d)    promulgarea legilor.

a) Un prim element al raportului dintre Presed. Rom. si Parlam. il constituie dr. si posibilitatea pe care o are Presed. Rom. de a adresa Parlam. mesaje cu privire la principalele probleme pol ale natiunii.

Constit. instituie obligatia Camerei Deputatilor de a se intruni in sedinta comuna si de a primi mesajul Presed. Rom., nu si de a-l dezbate.

Parlam. poate sa si dezabata una sau alta dintre problemele cuprinse in mesaj si chiar sa adopte si eventuale masuri in legatura cu problemele dezbatute, inclusiv prin adoptarea unei legi.

Aceasta este o faza ulterioara indeplinirii oblig. sale constitutionale de "a primi" mesajul presed., faza la care presed. nici nu trebuie sa participe.

Chiar daca mesajul presed. este un act unipersonal, iar la o eventuala dezbatere a mesajului de catre Parlam., presed. nu trebuie sa participe, mesajul constituie, totusi, un instrument pol. import. al colaborarii dintre cele 2 puteri ale statului, dintre executiv si legislativ, pe planul rezolvarii "principalelor probleme ale natiunii".

b) O alta atributie a presed. Rom. in raport cu Parlam. priveste dr. sau de a convoca Parlam.

Presed. Rom. isi poate exercita aceasta atributie in 2 situatii: 1) prima sit. are in vedere convocarea Parlam. rezultat din alegerile parlam., convocare care trebuie sa se faca in termen de cel mult 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor; 2) a doua sit. are in vedere dr. Presed. Rom. de a cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlam. in functiune. Acest din urma dr. il mai au si Biroul permanent al fiecarei Camere, precum si cel putin 1/3 din nr. memebrilor unei Camere.

Cu privire la prima situatie - abilitarea Presed.Rom. de a convoca Parlam. in prima sesiune dupa alegeri - aceasta se bazeaza pe faptul ca mandatul presed. Cam. din Parlam. anterior a expirat, a..i. acestia nu mai pot convoca cele 2 Camere, cu atat mai mult cu cat, dupa alegeri, este vorba de un nou Parlam., iar presed. celor 2 Camere ale noului Parlam. nu au fost inca alesi in aceasta fct pt a-si exercita atributiile de convocare a Camerei.

Convocarea parlam. in sesiune extraordinara de catre Presed. se face numai cu indeplinirea urmat. conditii:

- a aparut sau a devenit iminenta aparitia unui eveniment cu urmari deosebite pt. tara, care face necesara luarea unor masuri de catre Parlam.;

- convocarea sa priveasca ambele, nu numai una dintre ele. Daca solutionarea problemelor care impun convocarea depinde numai de o Camera, at. convocarea poate sa priveasca o sg. Camera.

- in cadrul sesiunii extraordinare, de regula, nu se poate dezbate decat problemele pt care a fost convocata aceasta sesiune, neputandu-se extinde, elterior, si la alte probleme.

- sesiunea extraordinara se desfasoara, de regula, pe durata pe care a fost convocata, dar ea poate sa si depaseasca aceasta durata daca problema aflata pe ordinea de zi nu a fost finalizata.

c) Masura dizolvarii Parlam. poate fi luata numai in situatia in care trebuie format un nou Guvern, fie dupa alegerile legislative, fie ca urmare a exprimarii votului de neincredere in Guv. existent. Masura apare ca solutie extrema a incercarilor repetate de formare a unui guvern acceptat de Parlam.

Procedura de dizlovare cuprinde 3 faze, momente succesive.

1) In prima faza, Presed. Rom. trebuie sa se orienteze asupra candidaturii la fct de prim ministru al Guv. care ar avea cele mai mari sanse de a obtine acceptul Parlam. (mai ales in ipoteza in care nu exista un partid prioritar). Candidatul desemnat la fct de prim-ministru este obligat ca, in termen de 10 zile, sa obtina votul de inscriere al Parlam. asupra Programului de guvernare si a echipei care sa constituie Guv.

2) Faza a 2-a dureaza timp de 60 zile, in care se incearca de mai multe ori, alcatuirea si aprobarea noului Guv. Daca in aceasta perioada incercarile raman tot fara rezultat, atunci se intra in ultima faza, in care Presed. Rom. fie continua eforturile de formare a Guv., fie sa dizolve Parlam.

d) Presed. Rom. exercita atributii de prmulgare a legii, atributii care finalizeaza, in fapt si in drept, procedura legiferarii.

Legea se trimite spre peomulgare Presed. Rom., iar promulgarea se face in termen de cel mult 20 zile de la primire. Termenul de 20 zile pt promulgare este un termen de decadere, dupa a carui implinire legea intra in vigoare chiar daca nu a fost promulgata de Presed.

Promulgarea legii de catre Presed. este obligatorie, dar Constit. ii confera si dr. de a cere Parlam., o sg. data, reexaminarea legii, caz in care promulgarea se face intr-un termen mai scurt, de cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare.

Presed. are dr. sa sesizeze si Curtea Constit. daca apreciaza ca legea, in ansamblul sau o dispoz. a ei, este neconstitutionala. Acest dr. este pierdut daca sesizarea nu s-a facut in termenul de 20 zile in care Presed. avea dr. si oblig. sa promulge legea.

Daca prin decizia Curtii Constit. se declara neconstitutionalitatea legii, in intregime sau partial, aceasta se va trimite spre reexaminare parlam. Daca dupa reexaminare, legea sau dispoz. declarate neconstitut. se adopta de Parlam. in aceeasi forma, cu majoritate calificata de 2/3 din nr. membrilor fiecarei Camere, obiectia de neconstitut. este inlaturata, iar promulgarea, in forma adoptata este obligatorie.

6.5. ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI IN CADRUL PUTERII EXECUTIVE  Atributiile presed. in raport cu Guv. pivesc 3 directii import: -desemnarea unui candidat pt. fct de prim-ministru si numirea Guv. pe baza votului de incredere acordat de Parlam.; consultarea Guv. cu privire la problemele urgente si de import. deosebita; participarea la sedintele Guv. si prezidarea acestora (art.15-87Constit).

a) Art.85 Constit. dispune "Presed. Rom desemneaza un candidat pt. fct de prim-ministru si numeste Guv pe baza votului de incredere acordat de Parlam.".

In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presed. revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membrii ai Guv.

Votul de incredere acordat de Parlam. Guvernului inseamna atat incuviintarea cat si mandatul de a prezenta presed. Rom lista Guv. Seful statului nu numeste Guv. asa cum i-l propune primul-ministru, ci asa cum l-a aprobat Parlam., prin votul de investitura.

Acest vot priveste acceptarea, in bloc, atat a listei Guv., cat si a Programului de guvernare.

Remanierele guvernamentale se fac de catre Presed. Rom., la propunerea primului-ministru, fara sa fie necesara aprobarea Parlam., intrucat priveste structura interna a executivului, aprobat in bloc de catre Parlam.

b) O alta atributie a Presed. Rom. priveste consultarea Guv. cu privire la problemele urgente si de import. deosebita.

In indeplinirea rolului sau, pe plan intern sau extern, seful statului trebuie sa fie in contact nemijlocit cu factorii executivi, cu Guv., care asigura realizarea pol. interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a adm. pub.

Deciziile sefului statului se pun in executare prin structurile put.executive din subordinea Guv., Presed. neavand in subordine structuri proprii la nivel central si local, organizate in acest scop. Din aceasta cauza el are posibilit. de a convoca Guv. pt consultari at. cand considera oportun si necesar in exercitarea atributiilor sale.

c) Presed. Rom. poate nu numai sa convoce din proprie initiativa, reunirea execut., ci si sa participe la sedintele acestuia in care se dezbat probleme de interes national privind pol. externa, apararea tarii, asigurarea ordinii pub. si, la cererea primului-ministru, in alte situatii, prezidand aceste sedinte.

Cand participa la sedintele de Guv., Presed. Rom. isi expune opinia, dar nu are dr. de a-si exprima votul asupra celor care se propun si se supun votului, intrucat votul l-ar angaja alaturi si impreuna cu Guv., cu toate consecitele pol si juridice care ar decurge din hot. luata de Guv., ceea ce nu poate fi acceptat.

ATRIBUTIILE PRESEC. ROM. IN RAPORTURILE CU JUSTITIA.

Conform Constit., Presed. Rom. numeste judecatorii si procurorii, cu exceptia celor stagiari, la propunerea Consil. Superior al Magstraturii. Dupa numirea in fct a judecatorilor, acestia devin inamovibili, ei fiind independenti si supunandu-se numai legii.

Inamovibilitatea are ca efect in statut jurid. special conferit judecatorilor potrivit caruia ei nu pot fi transferati, inlocuiti sau destituiti din fct.

Conf. art. 94 (d) din Constit., Presed. acorda gratierea individuala, atributie pe care o exercita in exclusivitate si fara vreo conditionare prealabila.

Atributii in raport cu Curtea Constitutionala:

a) Potrivit dispoz. art. 142 Constit. Presed. Rom. numeste 1/3 din judecatorii Curtii Constit., adica 3 judecatori, ceilalti 6 fiind numiti, cate 3, de Camera Deputatilor si, repsectiv de Senat.

b) Presed. are dr. de a sesiza Curtea Constit. cu privire la neconstitutionalitatea unei legi, prevazute de art.77 (3).

c) Presed. are dr. de a initia, la propunerea Guv., revizuirea Constit. (art150 alin.1), initiativa care este supusa controlului Curtii din p.d.v. al constitutionalitatii ei si asupra careia Curtea se pronunta in termen de 10zile.

In sfera raport. dintre Presed. Rom. si Curtea Constit. se mai inscriu:

- cele care privesc controlul respectarii procedurii alegerii Presed. Rom. si confirmarii rezultatului sufragiului (art.146, f);

- constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea fct de Presed. al Rom. -g

- avizarea propunerii de suspendare din fct de Presed. al Rom (lit h), chiar daca avizul are caracter consultativ.

6.6. ATRIBUTII EXERCITATE IN RAPORT CU POPORUL.

Temeiul juridic al acestor atributii il constituie dispoz. art.2 alin.1 Constit. care statueaza ca "suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum".

a) Din aceste dispozitii rezulta, mai intai, ca insusi Presed. Rom., ca autoritate pub. reprezentativa a poporului, aleasa prin vot direct, isi exercita atributiile in numele si din insarcinarea poporului, caruia este tinut a-i da socoteala.

b) Din aceasta abilitate populara decurge si o alta atrib. a presed., recunoscuta de Constit., cea de a cere poporului sa-si exprime prin referendum vointa cu privire la probleme de interes national.

Raportul intre Presed. si popor, in cadrul institutiei referendumului, se stabilesc nu numai in situatia reglem. de dispoz. art.90 Constit., cand Presed. are facultatea de a consulta sau nu poporul prin referendum cu privire la probleme de interes nat., caz in care organizarea referedumului este facultativa si lasata la libera optiune a Presed. Rom., ci si celelalte cazuri reglem. de Constit., cand organizarea referendumului este obligatorie, adica in situatia modificarii Constit. (art.147 alin.3) si cu atat mai mult in situatia in care se pune problema demiterii Presed. Rom. - art.95 alin.3.

In situatiile prevazute de dispoz. art.90 Constit. se instituie si obligatia Presed. Rom. ca, mai inainte de a declansa organizarea referendumului, sa consulte Parlam.

Textul constitutional lasa insa neclarificata forta jurid. a acestei consultari, consecintele situatiei in care Parlam. nu este de acord cu organizarea referendumului, iar Presed. ar decide totusi organizarea acestuia.

In rap. dintre Presed. Rom. si popor, in cadrul institutiei referendumuluii, pot fi amintite si dispoz. art.146 lit.i Constit. care instituie obligatia Curtiii Constitutionale de a veghea la respectarea procedurii de organizare si desfasurare a referendumului si de a confirma rezultatul acestuia.

6.7. ACTELE PRESEDINTELUI ROM.

Presed. Rom., in dubla calitate de instit. pol. si autorit. pub. a statului emite 2 categorii de acte: acte pol. si acte jurid.

Intre actele pol., Constit. reglem. expres mesajul, pe care Presed. Rom. il adreseaza Parlam., in exercitarea atrib. prevazute la art.88 - cu privire la principalele probleme ale natiunii - si la art.92 alin.3 - stabilirea de masuri pt. respingerea unei agresiuni armate indreptate impotriva tarii.

In afara de mesaje, care constituie, totusi, principalele acte pol. ale Presed.Rom., el poate face si "declaratii", poate transmite "comunicari", poate adresa "apeluri" sau "scrisori", acestea fiind prin natura si efectele lor tot acte pol.

Dispoz. art.100 alin.1 Constit. prevad ca "in exercitarea atrib. sale, Presed. Rom emite decrete.." (acte juridice).

Din aceasta dispoz. cu caracter general se desprinde concluzia logica potrivit careia decrete se pot emite chiar si pt. situatiile in care Presed. a adresat mesaje Parlam., suplinind astfel semnificatiile pol. ale mesajului, ca act pol., cu semnificatiile si efecte jurid., specifice decretului prezidential, ca act jur.

Decretele emise de Presed. Rom. pot avea caracter normativ sau indiviual.

In exercitarea atrib. prevazute la art.92 si 93, cand Presed. declara mobilizarea fortelor armate sau cand instituie starea de asediu sau de urgenta, decretele au, in principal caracter normativ pt. ca prin aceste acte jurid. se instituie, de regula, dr. si oblig. cu caracter general si impersonal, inclusiv sanctiuni jurid.

Pt. ca decretele emise de Presed. Rom. sa intre in ordinea jurid. a statului, Constit. reglem. 2 conditii: 1) obligativitatea publicarii in M. Of. al Rom.;  2) contrasemnarea unora dintre decrete de catre primul-ministru al Guv.

Obligativitatea publicarii se refera atat la decretele cu caracter normativ, cat si la cele cu caracter individual, chiar daca acestea din urma sunt si communicate pers. fiz. si jurid. interesate.

Contrasemnarea reprez. asigurarea raspunderii Sefului Guv. pt. continutul actului, atestand conformitatea acestuia atat cu prevederile legale, cat si cu vointa organului pe care primul-ministru il reprez. Pt. actele contrasemnate de acesta, Presed. Rom. nu poarta nici un fel de raspundere.

Contrasemnarea este ceruta de Constit. pt. decretele pe care:

Presed. inainteaza Parlam., spre ratificare, tratatele internat. pe care le-a incheiat si pe care Guv. le-a negociat (art.91 alin.1);

Seful statului acrediteaza sau recheama reprezentantii diplomatici ai Rom. si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangurilor misiunilor diplomatice (art.91 alin.2); aceasta atributie priveste exclusiv Ministerul Afacerilor Externe, aflat sub autorit. primului-ministru;

Presed. Rom. declara mobilizarea fortelor armate sau ia masuri de respingere a unei agresiuni armate declansate impotriva tarii (art.92 alin.2 si 3);

Presed. instituie starea de asediu sau de urgenta, conf. art.93 alin.1;

Presed. confera decoratii si titluri de onoare, face avansari in gradele superioare ale armatei (maresal, general, amiral) si acorda gratierea individuala (art.94 lit.a,b,d), toate propunerile vizand exercitiul acestor atributii provenind de la organele de specialitate subordonate Guv.

In legatura cu decretele emise de Presed.Rom., care sunt, prin natura lor, acte adm. de autoritate, se poate pune si problema controlului lor de legalitate de catre instanta de contencios adm. Sub acest aspect, si avand in vedere dispoz L. 554/2004 a contenc. adm., se poate spune ca decretele emise de Presed.Rom. sunt exceptate de la acest control.

6.8. RASPUNDEREA PRESED. ROM.

Atata vreme cat Presed. Rom. isi exercita atrib. in scopul si in limitele prevazute prin Constit. nu se pune in nici un fel problema raspunderii sale, nici pol. si nici jurid.

Ideea centrala in mai toate sistemele constit. este aceea ca seful statului se bucura de imunitate si nu raspunde pt. actele savarsite in exercitarea fct sale.

Problema raspunderii intervine atunci cand actele pol. sau jurid., ori actiunile sefului statului exced abilitarile constit. In aceasta situatie, se pune si problema modalitatilor de tragere la raspundere si a sanctiunilor aplicabile sefului statului, deci a inlaturarii imunitatii sale, toate acestea trebuind sa fie reglem. prin legea fundam. a statului.

RASPUNDEREA POL. a Presed.Rom., pe care unii autori o asimileaza cu raspund. disciplinara sau, mai precis, cu raspund. adm.-disciplinara, este conseinta actelor si faptelor sale po., efectuate prin depasirea abilitatilor constit.

Sanctiunile care intervin pt. acestea nu pot fi decat de natura pol., in sensul ca ele nu pot viza decat exercitarea fct pub. de Presed. al Rom, stricto-senso, putand ajunge pana la privarea de aceasta fct pe un anumit termen sau definitiv.

Sanctiunile pol. prevazute de Constit.Rom. pt. Presed. sunt "suspendarea din fct" si "demiterea din fct".

a) suspendarea din fct a Presed. Rom. este prevazuta de dispoz. art.95 alin.1 si 2 din Constit. Aceasta sanctiune se poate aplica " in cazul savarsirii unor fapte grave prin care Presed. Rom. incalca prevederile Constit".

Propunerea de suspendare din fct se poate face de cel putin 1/3 din nr. total al deputatilor si senatorilor si se adreseaza oricareia dintre Camerele Parlam; secretarul general al Cam. la care a fost depusa are oblig. de a aduce neintarziat si la cunostinta celeilalte Cam., precum si a Presed. Rom., precizandu-i-se in ce constau faptele ce i se imputa.

Cu propunerea de suspendare e sesizata si Curtea Constit., care are oblig. de a emite avizul consultativ cu privire la masura propusa. Pt. emiterea avizului, Curtea Constit. il poate invita pe presed. sa ofere eventuale explicatii si informatii, de natura a contura si a argumenta mai bine continutul avizului ce va fi dat. Dupa emiterea avizului, Curtea Constit. il va comunica atat Parlam., cat si Presed.Rom.

Abia dupa primirea avizului, Parlam. poate lua in discutie, in sedinta comuna, propunerea de suspendare, cu luarea in considerare si a argumentelor date de Curtea Constit. in sustinerea avizului. Cu acest prilej, Presed. da Parlam. explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.

Masura suspendarii din fct este consecinta unor incalcari a preved. Constit., nu a savarsirii unei sg. fapte, ori a mai multora, dar cu consecinte minore. Aprecierea asupra gravitatii apartine Cam.Parlam., decizia de suspendare luandu-se cu majoritatea voturilor.

b) demiterea din fct a Presed. Rom.: - este o sanctiune pol. severa si cu implicatii jurid. pt. ca ea are drept consecinta pierderea calitatii de Presed. al Rom.

are ca rezultat pierderea definitiva a fct de Presed. al Rom si, implicit, a dr. si oblig. care tin de aceasta.

Dispoz. art.95 alin.3 Constit. prevad ca "dupa luarea deciziei de suspendare, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pt. demiterea presed".

Prin urmare, masura suspendarii din fct a Presed. Rom. fie va inceta in urma referendumului, Presed. reluandu-si exercitiul tuturor dr. si oblig., fie se va transforma, tot in urma referendumului, in masura demiterii din fct, caz in care aceasta fct va deveni vacanta.

Dupa declansarea procedurii referendumului, presed. se poate adresa poporului, in virtutea dr. la aparare, pt a face precizarile pe care le considera necesare.

Pe perioada desfasurarii referendumului, Curtea Constit. vegheaza la respectarea proceduriloe legale si confirma rezultatele acestuia.

Daca electoratul nu voteaza demiterea presed., acesta reintra in toate prergativele fct, de la data la care s-a publicat in M.Of. hot. Curtii Constit. de confirmare a acestui rezultat.

Daca in urma referendumului, electoratul a decis demiterea din fct a Presed. Rom., atunci interimatul acestei fct, inceput inca de la data hot. Parlam. de suspendare a sa din fct, va continua pana la depunerea juramantului de noul Presed. care va fi ales.

Alegerile pt. un nou Presed. al Rom. se organizeaza in temen de 3 luni de la date demiterii fostului Presedinte.

RASPUNDEREA JURIDICA a Presed. Rom.

Din p.d.v. al raspunderii jurid., subliniem mai intai ca Presed. Rom., ca cetatean roman, are o raspundere patrimoniala, adm. sau penala de dr. comun, in raport de natura faptei pe care a savarsit-o at. cand aceasta nu are legatura cu fct pe care o exercita.

De pilda, el poate fi sanctionat contraventional pt. o contraventie savarsita ca simplu cetatean, ori poate fi obligat la plata unor despagubiri civile pt. prejudiciul adus unei alte pers., sau pt. o infractiune pe care a savarsit-o fara nici o legatura cu exercitarea fct de presed.

Art.96 alin.1 Constit. dispune: "Cam Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot hotari punerea sub acuzare a Presed. Rom. pt inalta tradare, cu votul a cel putin 2/3 din nr. deputatilor si senatorilor. Competenta apartine Inaltei Curti de Justitie si Casatie, in cond. legii.

Presed. este demis de dr. la data ramanerii definitive a hot. de condamnare.

Parlam. este abilitat cu dr. de a-l pune sub acuzare pe Presed., daca acesta a savarsit fapta de "inalta tradare". Parlam. nu poate stabili ca fapta sau faptele comise in concret de Presed sunt infractiuni, intrucat si-ar depasi atrib. constit., aceasta atrib. fiind de compatenta autorit. puterii judecatoresti.

Indiferent de natura faptelor comise de Presed., Parlam. nu poate da decat o calificare pl si cel mult o apreciere jurid.-ipotetica. Cata vreme aceste fapte se mentin in afara litigiului penal, chiar daca constit. o "incalcare a prevederilor Constit", ele nu pot constit. decat cel mult un temei pt suspendarea din fct a Presed. de catre Parlam., urmata, eventual de demiterea sa de catre electorat, prin referendum.

Daca Parlam. apreciaza ca faptele Presed. privesc si ilicitul penal si ca sanctiunile pol. ar fi neindestulatoare, at. se da o hot. de "punere sub acuzare" care produce si efecte jurid.: pierderea imunitatii de catre Presed., investirea autorit. judecat. cu cercetarea faptelor si, implicit, suspendarea din fct.

Autorit. put. judecat. stabilesc, in concret, faptele savarsite de Presed. Rom., daca acestea constituie infractiuni, potrivit legii penale, precum si pedepsele aplicabile pt. fiecare din acestea.

"Punerea sub acuzare" a Presed. Rom. de catre Cam.Deputatilor si Senat echivaleaza cu o retragere a imunitatii sale, necesare pt. a se putea declansa urmarirea penala.

Actul de "punere sub acuzare" emis de Parlam. nu inlocuieste rechizitoriul Procurorului General al Panrchetului General de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

Daca ar fi asa, s-ar incalca principiul separatie put. in stat.

Pe baza probelor administrate, Parchetul general de pe langa Curtea Suprema de Justitie poate sa dispuna incetarea urmaririi penale, caz in care Presed. care a fost implicit suspendat din fct isi reia exercitiul dr. si oblig. constit., sau poate sa intocmeasca rechizitoriul, dispunand trimiterea lui in judecata la Curtea Suprema de Justitie daca din probele administrate rezulta vinovatia sa in savarsirea faptelor penale imputate.

Prin transmiterea rechizitoriului la C.Suprem.de Just. se intra intr-o faza noua a peocesului penal - faza de judecata in fond - care este de competenta Sectiei penale a Curtii Supreme de Justitie.

Procesul penal se poate desfasura in stare de libertate sau in stare de arest, cu respectarea tuturor cond. si cerintelor prevazute de lege pt. luarea si mentinerea acestei masuri.

Dr. la aparare si garantiile procedurale legale se mentin si in faza de judecata a procesului, potrivit legii.

Pe baza probelor administrate, Sectia penala a Curtii Supreme de Justitie poate sa pronunte achitarea inculpatului sau condamnarea sa. Hot. pronuntata este supusa recursului care se judeca la Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie. Hot. pronuntata de Sectia penala, neatacata cu recurs ori, dupa caz, hot. pronuntata in recurs este definitiva si executorie.

Daca presed. inculpat a fost achitat, el isi va prelua exercitiul tuturor dr. si oblig. constit., suspendarea sa din fct incetand la data la care hot. instantei a ramas definitiva.

Daca presed. inculpat a fost condamnat, el esre demis de drept la data ramanerii defitive a hot. de condamnare. In aceasta situatie, fct devine vacanta, iar Guv. are oblig. sa organizeze alegeri pt un nou Presed., in termen de 3 luni de la data la care fct a devenit vacanta.