PROFILUL JUDETULUI NEAMT

PROFILUL JUDETULUI NEAMT

Date semnificative in Judetul Neamt

Judetul Neamt cuprinde 78 de unitati administrativ teritoriale, din care: 2 municipii (Piatra Neamt si Roman), 3 orase (Tirgu Neamt, Bicaz si Roznov) si 73 de comune..

Relieful este dispus in trepte care coboara de la vest la est, si cuprinde unitati muntoase, zona subcarpatica si de podis, culoarele de vale ale Siretului si Moldovei. Reteaua hidrologica este formata din: Bistrita - care strabate judetul din nord - vest la sud, cursul inferior al Moldovei, o parte din cursul inferior al Siretului (in partea estica), precum si cursurile de apa: Ozana, Cracau, Tarcau, Cuiejdiu, Nechit si Valea Neagra. Lacurile sunt in totalitate artificiale, executate in scopuri complexe: hidroenergetice, atenuarea viiturilor, piscicultura, agrement. Cel mai cunoscut este lacul Izvorul Muntelui - creat prin barajul de la Bicaz, in suprafata de 3.120 ha.

Turism: cadrul natural de o frumusete aparte, monumentele istorice si de arta, tezaurul etno-folcloric, plaseaza judetul Neamt in circuitul turistic al tarii, atragand numerosi vizitatori din tara si din strainatate. Obiectivele turistice si unitatile de cazare (8 hoteluri, 7 hanuri si moteluri, 6 cabane, 13 pensiuni turistice, 10 pensiuni agroturistice, s.a.) sunt concentrate in 5 zone turistice: Piatra Neamt, Bicaz, masivul Ceahlau, Tg. Neamt si Roman. Patrimoniul turistic cuprinde elemente mult apreciate de specialisti si publicul larg: manastiri – Agapia, Varatec, Horaita, Petru Voda, Bistrita, Neamt, Secu, Durau, Sihastria; cetati medievale – Cetatea Neamtului, Cetatea Domneasca din timpul lui Stefan cel Mare, Castelul Cnejilor, Cetatea Dacica “Bitca Doamnei”; Cheile Bicazului, masivul Ceahlau; statiuni balneare – Baltatesti, Oglinzi, Negulesti; case memoriale – Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogas, Ion Creanga, Veronica Micle, Alexandru Vlahuta.

Clima este temperat continentala cu particularitati specifice partii de est a tarii si cu caracteristici determinate de formele de relief si marile suprafete lacustre aparute odata cu amenajarea energetica a Bistritei.

Bogatiile naturale: padurea reprezinta cea mai mare bogatie a judetului, iar pasunile si fanetele, care dau un farmec deosebit peisajului, constituie o sursa pentru hrana animalelor dar si pentru industria plantelor medicinale. Fauna asigura un renume legendar in domeniul vanatorii. Ca principale surse de materii prime, enumeram: calcarul, sulfuri cuprifere, saruri de potasiu, gresi, calcare, nisipuri, prundisuri si uraniu la care se adauga izvoarele cu ape minerale.

Tabelul 2.0.1

Tabelul 2.0.2

Zonele din Judetul Neamt

JUDETUL NEAMT HARTA DISTRIBUTIEI GRUPURILOR SCOLARE SI SCOLILOR DE ARTA SI MESERII LEGENDA Grupuri scolare care au si scoli de arte si meserii Unitati scolare care au scoli de arte si meserii

AGRICULTURA ZOOTEHNIE SILVICULTURA INDUSTRIE PRELUCRATOARE INDUSTRIE ENERGETICA

SANATATE, ASISTENTA SOCIALA CONSTRUCTII COMERT SERVICII HOTELIERE TRANSPORT, DEPOZIT

ACTIVITATI FINACIAR BANCARE ADMINISTRATIE PUBLICA

Piata fortei de munca

Profilul demografic

La 18 martie 2002 populatia stabila totala a judetului Neamt era de 554.516 locuitori, reprezentand 2,56% din populatia totala a tarii si 15,1% din populatia totala a Regiunii de Nord – Est. Populatia judetului Neamt a scazut in perioada 1992-2002 cu 4,14%, (4,95% a fost scaderea pe total tara). Se observa o reducere a populatiei tinere de 0 – 14 ani (de la 24,4% in 1992 la 19,4% in 2002) si cresterea ponderii celei varstnice de 60 de ani si peste (de la 15,3% in 1992 la 20,1% in anul 2002).

Populatia judetului era concentrata in anul 2002 in 2 municipii, 3 orase si 73 de comune.

In mediul urban traiesc 203.106 locuitori (36,6% din populatia judetului).

In mediul rural, traiesc 351.410 locuitori (63,4%). Cei mai multi locuitori se gasesc in comuna Sabaoani (10.301), iar cei mai putini in comuna Stanita (2.249).

Pentru invatamantul profesional si tehnic prezinta interes populatia pe grupele de varsta 10–14 ani si 15 – 24 ani.

Sub acest aspect, in stransa corelatie cu numarul total al populatiei, zona Roman are cei mai multi locuitori pe ambele grupe de varsta, iar zona Horia cei mai putini.

Tabel 2.1.1.

In anexa: „situatia demografica judetul Neamt”, din anexe la capitolul 2 este prezentata situatia la nivel de zona si comuna

Ponderea populatiei urbane in judetul Neamt, a inregistrat in perioada 1992 – 2002, o descrestere de la 40,55% la 36,63%, datorita migratiei ce a avut loc spre zona rurala, efect al procesului de restructurare industriala din aceasta perioada.

Structura pe sexe a populatiei: 49,11% barbati si 50,89% femei. In mediul urban: 48,0% barbati si 52,0% femei, iar in mediul rural 49,8% barbati si 50,2% femei.

Presiunea populatiei non active (numarul persoanelor sub 15 ani si peste 60 de ani) asupra populatiei active ( numarul persoanelor cu varste intre 15 si 60 de ani) la nivel judetean este de 0,65 (aceeasi ca la nivel regional). Altfel spus, o persoana activa intretine 1,53 copii si 1,53 pensionari.

Rata de substituire in judet (raportul numarului de persoane cu varste intre 15-24 si 55-60 ani) este de 3,16, valoare inferioara atat mediei nationale (3,21) cat si mediei pe Regiunea de dezvoltare Nord Est (3,78%). Acest indicator indica aparitia in perioada urmatoare a unei presiuni pe piata muncii judetene: pentru fiecare persoana care va parasi piata muncii, alti trei absolventi vor intra pe piata.

Distributia pe etnii a populatiei:

romani:98,66%, populatia rroma: 1,088%, rusi lipoveni: 0,076%.

Cea mai mare parte a populatiei este de religie ortodoxa (86,6%), in timp ce romano – catolicii reprezinta 10,9%, adventistii de ziua a saptea 0,36%, penticostalii 0,26%, crestinii de rit vechi 0,21%.

Limba materna este romana in proportie de 99,4%, urmata de limba romanes (tiganeasca) 0,44% si de limba maghiara 0,048%.

In anul 2001, judetul Neamt avea o densitate medie a populatiei de 787,5 locuitori/kmp in mediul urban si de 42,2 locuitori/kmp in mediul rural, cu o densitate medie de 99,6 locuitori/kmp, situandu-se astfel la un nivel inferior mediei pe Regiunea de Nord Est (104,1 locuitori/kmp).

Sporul natural in judetul Neamt in anul 2002 a fost negativ (-1,5 858j97i la mia de locuitori), din care in mediul urban -0,4 la mia de locuitori, iar in mediul rural –2,1 la mia de locuitori.

Fata de anii precedenti, numarul localitatilor cu spor natural negativ a crescut, ajungand la 53, numarul celor cu spor natural pozitiv fiind doar de 21.

Rata mortalitatii infantile in anul 2001 a fost de 23,3 decese (la varste sub 1 an) la mia de locuitori, mai ridicata fata de media inregistrata in cadrul regiunii de Nord Est (22,8‰) si fata de media nationala (18,4 ‰).

In anul 2002, acesta a inregistrat valori mai mici (20,8‰), in mediul rural fiind de 3,3 ori mai mare decat in mediul urban.

Pe sexe, mortalitatea infantila masculina a fost de 1,12 ori mai mare decat cea feminina.

Majoritatea deceselor sunt cauzate de factori exogeni, cum ar fi: conditiile de alimentatie ale mamei si copilului, calitatea asistentei medicale acordate mamei si asistentei pediatrice.

Prognoze:

Pornind de la datele statistice rezultate in urma recensamintelor din 1992 si 2002 se estimeaza ca in orizontul de timp 2003-2010:

Populatia stabil[ a regiunii va continua sa creasca cu un ritm mediu anual de 0.006%;

Populatia cu varste intre 10-14 ani va creste cu un ritm anual de 0,03% pana in 2010, datorita cresterii in continuare a ratei de natalitate;

Populatia cu varste intre 15-24 ani va creste cu un ritm anual de 0,014% pana in 2010;

Populatia cu varste peste 60 de ani va creste cu un ritm anual 1.35%.

Evolutia si prognoza populatiei pentru grupa de varsta 10-14 ani:

Evolutia si prognoza populatiei pentru grupa de varsta 15-24 ani:

Profilului economic

In anul 2002, au activat in judetul Neamt un numar de 7.097 intreprinderi, din care 98,3% cu capital majoritar privat.

Industria judetului, desi intr-o continua restructurare, se caracterizeaza printr-o varietate de ramuri cu specializari de importanta nationala.

Industria metalurgica produce tevi din otel fara sudura, solicitate atat pe piata interna cat si la export.

Industria materialelor de constructii realizeaza: ciment, var, caramizi si blocuri ceramice, obiecte sanitare.

Industria chimica produce in principal lacuri si vopsele, rasini alchidice, fibre si fire sintetice.

Dupa numarul mediu de salariati ocupati in industrie, in anul 2002 cei mai multi isi desfasurau activitatea in: fabricarea produselor textile si a articolelor de imbracaminte (23,6% din numarul total de salariati din industrie), fabricarea lemnului si a produselor din lemn (17,4%), metalurgie (11,7%), industria alimentara si a bauturilor (9,7%).

In agricultura, la sfarsitul anului 2002, suprafata agricola reprezenta 48,1% din suprafata judetului. Conform datelor din Recensamantul General Agricol, aceasta suprafata era detinuta la 1 decembrie 2002, de 141.329 exploatatii agricole, din care 140.800 gospodarii agricole individuale, care au in medie 1,18 ha suprafata agricola utilizata/gospodarie si 529 de unitati cu personalitate juridica, ce detin in medie de 253,3 ha suprafata agricola utilizata/unitate.

La sfarsitul anului 2002, aproape jumatate (48,4%) din populatia ocupata a judetului, isi desfasura activitatea in acest domeniu.

Padurile si terenurile cu vegetatie forestiera, baza de materii prime pentru industria lemnului si a produselor din lemn, ocupa in anul 2002, 261.330 ha, reprezentand 44,3% din suprafata judetului.

Datorita pozitiei geografice, monumentelor istorice de valoare nationala si internationala, activitatea de turism a cunoscut o continua dezvoltare.

Numarul structurilor de primire turistica era, la 31 iulie 2002, mai mare cu 52,4% decat in anul 1999 (numarul pensiunilor agroturistice a crescut de 6 ori).

Capacitatea de cazare turistica in functiune a fost, in anul 2002, de 830.515 numar de locuri-zile, mai mare cu 20,6% fata de anul 1999.

Situatia somajului in Judetul Neamt

In conditiile restructurarilor industriale generatoare de insecuritate a locului de munca, pe piata muncii s-au acumulat un mare numar de probleme sociale.

Ocuparea fortei de munca a devenit una din zonele cele mai tensionate ale tranzitiei, iar declinul economic instalat in ultimul deceniu a determinat situatii de criza a ocuparii fortei de munca.

Din punct de vedere demografic, in aceasta perioada s-a inregistrat un spor natural negativ, fapt ce a generat efecte negative si asupra resurselor de munca.

Tabelul 2.1.3.1. Populatia ocupata ( mii )

Caracteristic perioadei 2000 – 2002 este restrangerea activitatii in agricultura si dezvoltarea acesteia in celelalte domenii. Chiar daca inregistreaza o usoara scadere populatia ocupata in agricultura detine o pondere foarte mare, situandu-se pe primul loc intre domenii.

Tabelul Structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei ( % din totalul populatiei ocupate )

Dimensiunea considerabila a sectorului agricol, constituie una dintre cele doua probleme majore ce starnesc ingrijorare. A doua problema o constituie dezvoltarea insuficienta si neregulata a sectorului serviciilor ce determina o contributie redusa a acestuia la nivelul total al ocuparii ( 17,51 % partea de ocupare in servicii este aproape de 4 ori mai mica decat in UE ).

Judetul Neamt se confrunta cu probleme deosebite in ceea ce priveste somajul.

Evolutia ultimului deceniu a indicat o crestere continua a numarului de someri concomitent cu accentuarea incapacitatii de adaptare a societatilor cu capital majoritar de stat la cerintele economice bazate pe cerere si oferta.

In ultimii trei ani la nivelul judetului se observa fenomenul de descrestere a numarului de someri, ajungandu-se la nivelul lunii octombrie 2003 la o rata a somajului de 7,1 % fata de 6,5 % - rata medie pe tara.

Pe zone, situatia somajului se prezinta conform tabelului 2.1.3.1.

Tabelul 2.1.3.1

Deficitul fortei de munca in Judetul Neamt

Deficitul fortei de munca, in perioada 1996-2002 si prognozat pentru 2010 este prezentat in tabelul 2.1.4.1

Datele corespunzatoare perioadei 1996-2002 au fost transmise de A.J.O.F.M. Neamt.

Tabelul 2.1.4.1. Locuri de munca solicitate pe domenii de formare , 1996 – 2002 si prognozat pentru 2010

Evolutia dimensiunii agentilor economici in Judetul Neamt

Evolutia dimensiunilor agentilor economici in Judetul Neamt este prezentata in tabelul 2.1.5.1

Reteaua scolara si sistemul scolar

Numarul de locuri existente in sistemul scolar

Reteaua de invatamant tehnic – profesional in judetul Neamt incepand cu anul scolar 2003 cuprinde urmatoarele categorii de unitati scolare: grupuri scolare, licee, scoli de arte si meserii si clase de SAM in scoli gimnaziale din mediul rural.

Tabelul 2.2.1.1

O situatie detaliata a numarului de clase si elevi cuprinsi in invatamantul tehnic – profesional, pe zone si localitati, este prezentata in anexele „grad de ocupare 2002-2003” respectiv „grad de ocupare 2003-2004” din anexe capitolul 2.

Promovabilitate inregistrata la nivelul judetului Neamt in ultimii 5 ani, pe nivele de calificare reiese din tabelul 2.2.2.2

Tabelul 2.2.1.2

Abandonul scolar in invatamantul gimnazial este prezentat in tabelul 2.2.1.3

Tabelul 2.2.1.3

Acoperirea zonelor ocupationale

Constatarile au fost facute pe baza analizei datelor privind Evolutia planului de scolarizare in judetul Neamt.

Aceasta se prezinta conform tabelului 2.2.1.4

Tabelul 2.2.1.4

O situatie mai detaliata este prezentata in anexa: „adecvarea acoperirii zonelor ocupationale” din anexe capitolul 2

In anul scolar 2003-2004 situatia cuprinderii elevilor in reteaua de invatamant si profesional este urmatoarea:

Planul de scolarizare 2003-2004

Planul de scolarizare pe anul scolar 2003-2004 este prezentat in tabelul 2.2.3.1

Tabelul 2.2.3.1

Repartitia claselor SAM pe domenii in cadrul celor sapte zone reprezentative ale judetului Neamt in anul scolar 2003-2004, este prezentata in tabelul 2.2.3.2

Tabelul 2.2.3.2

Situatia privind SAM in anul scolar 2003-2004 pe domenii prioritare regiunea NE este prezentata in tabelul 2.2.3.3

Tabelul 2.2.3.3

Situatia privind distributia claselor de liceu tehnologic in anul scolar 2003-2004 pe domenii prioritare regiunea NE este prezentata in tabelul 2.2.3.4

Tabelul 2.2.3.4

Situatia centralizata privind distributia claselor de liceu tehnologic si SAM in anul scolar 2003-2004 pe domenii prioritare regiunea NE este prezentata in tabelul 2.2.3.5

Tabelul 2.2.3.5

Tabelul sintetic al acoperirii zonelor ocupationale la nivelul regiunii NE pe anii de referinta 2003 si 2010 este prezentat mai jos

Tabelul 2.2.3.6

Pentru realizarea acestei repartizari, s-a tinut cont de tendintele constatate in diferite domenii de activitate, stabilind reduceri pentru acele domenii aflate in declin si cresteri pentru domeniile cu potential de dezvoltare. Ponderile alocate sunt concentrate mai ales pe nivelele 2 si 3 de calificare.

La nivelul judetului Neamt situatia defalcata pe domenii si zone ocupationale este prezentata in anexa: „adecvarea acoperirii zonelor ocupationale” din capitolul Anexe Capitolul 2.

Situatia privind absolventii claselor a VIII a in perspectiva anului 2010 este prezentata in tabelul 2.2.3.7

Tabelul 2.2.3.7

Tinand cont de ponderile estimate pe diferite domenii pentru perioada 2004-2010 si numarul de absolventi se estimeaza pentru 2010 urmatoarea situatie la nivelul judetului Neamt (vezi tabelul 2.2.3.8):

Tabelul 2.2.3.8

In ceea ce priveste acoperirea zonelor ocupationale prin reteaua scolara TVET, concluziile sunt urmatoarele:

Invatamantul agricol acopera in 2003 un procent de 6,41% din planul de scolarizare.

In urma infiintari sistemului SAM in 2003, se anticipeaza pentru perioada 2004 - 2010 o crestere a cifrei de scolarizare in invatamantului agricol la 11,25% si o crestere a ponderii subdomeniului zootehnic, pe urmatoarele considerente:

se va dezvolta invatamantul zootehnic si veterinar – in prezent foarte slab reprezentat;

va creste ponderea invatamantului profesional in mediul rural, in specializari privind valorificarea produselor agricole;

se va dezvolta agroturismul in scopul valorificarii resurselor naturale existente in judet;

va creste exigenta de calificare in agricultura in general;

Invatamantul industrial, in urma infiintarii sistemului SAM acopera in 2003 un procent de 72,1 % din planul de scolarizare;

Anticipam o scadere a ponderii invatamantului industrial pana la 37,61% in 2010, cu o pondere de 86% a nivelurilor II si III de calificare, pe urmatoarele considerente:

va creste gradul de tehnologizare a industriei;

se va reduce numarul de angajati in industrie;

va creste exigenta de calificare in industrie;

va creste nevoia de personal calificat pentru activitati industriale in intreprinderi rurale mici;

Pe subdomenii industriale, va scadea ponderea calificarilor in domeniul mecanic si electric, industria chimica, textile-pielarie, va stationa in domeniul electromecanic si va creste moderat in specializarea materiale de constructii.

Invatamantul pentru constructii reprezinta 5,59% din planul de scolarizare in 2003.

Anticipam o crestere a ponderii invatamantului pentru constructii pana la 7,11% in 2010, cu o pondere de 91% a nivelurilor II si III de calificare pe urmatoarele considerente:

creste ritmul de constructii din domeniul civil, comercial si servicii;

va creste investitia de stat in infrastructura.

Invatamantul pentru comert acopera in 2003 un procent de 8,75% din planul de scolarizare.

Anticipam o crestere a ponderii invatamantului pentru comert la 11,85% pana in 2010, cu o pondere de 98% a nivelurilor II si III de calificare, pe urmatoarele considerente:

Cresterea PIB si a schimburilor comerciale;

Se dezvolta comertul rural calificat;

Creste numarul intreprinzatorilor – persoane fizice, asociatii familiale si intreprinderi mici, care-si asuma comercializarea produselor.

Invatamantul pentru servicii acopera un procent de 10,45% din planul de scolarizare pe 2003;

Anticipam o crestere a ponderii invatamantului pentru servicii la 19,74% in 2010, cu o pondere de 100% pentru nivelurile II si III de calificare, pe considerentul ca nivelul de trai al populatiei este in crestere, deci si cererea de servicii. Crestere va fi mai accentuata in subdomeniul turism-alimentatie publica si mai moderata in igiena-sanatate.

Resurse umane

Judetul Neamt are resurse umane calificate pentru formare in toate domeniile ocupationale si subdomeniile definite; calitatea de profesor II (studii universitare de scurta durata) si I (studii universitare de lunga durata) sunt potrivite pentru predare in sistemul SAM la nivelul I, II si III de calificare.

Formarea initiala si continua a personalului didactic calificat pentru scolile TVET se realizeaza in centrele universitare ale regiunii si departamentele pentru pregatirea personalului didactic din cadrul acestora.

Situatia privind cadrele didactice de specialitate raportata la domeniile prioritare reprezentate in judetul Neamt este prezentata in tabelul 2.2.4.1 si in detaliu in anexa „resurse umane” din anexe capitolul 2

Tabelul 2.2.4.1

Se poate remarca numarul mare de cadre didactice suplinitoare, care se datoreaza multiplelor schimbari aparute in cadrul programului de reforma si fluctuatiilor de pe piata muncii care au determinat perspectiva redusa a posturilor didactice vacantate de catre unitatile scolare.

Se poate remarca faptul ca ponderea cadrelor didactice cu gradul I este de aprox. 29% din totalul cadrelor didactice titulare, ponderea cea mai mare detinand-o cadrele didactice cu definitivat.

Numarul cel mai mare de suplinitori, pe domenii, il inregistreaza silvicultura.

Sugestii:

Tinand cont de scaderile estimate pentru anumite domenii si in compensare cresterile pe alte domenii, un numar de norme didactice va disparea din anumite domenii si va creste in altele. Situatia centralizata pe domenii se prezinta conform tabelului 2.2.4.2:

Tabelul 2.2.4.2

Se recomanda in aceste conditii parcurgerea unor programe de formare pentru domeniile in care sunt prevazute cresteri de catre cadrele didactice amenintate de restrangeri de activitate, pentru domeniile in care se produc scaderi.

In domeniul IT se recomanda parcurgerea unor stadii de initiere si formare de catre toate cadrele didactice.

Exemple de parteneriat

In activitatea de parteneriat privind pregatirea in specialitate se remarca Grupul Scolar „Gh. Cartianu”, Grupul Scolar Economic Administrativ Piatra Neamt, Grupul Scolar „Danubiana” Roman, Grupul Scolar „Ion Ionescu de la Brad” Horia, Colegiul Tehnic „Ion Creanga” Targu Neamt , Grupul Scolar nr. 9 Piatra Neamt, Colegiul Tehnic „Miron Costin”, care pregatesc elevi in domeniile solicitate de agentii economici. Instruirea practica se desfasoara la S.C .FEROMET SA, S.C. PETROFOREST SA, S.C. AGRANA SA, S.C. SECUIENI SA, S.C. ROCOM SA si altele.

Agentii economici la care se realizeaza instruirea, in baza conventiilor de colaborare, asigura angajarea absolventilor in procent de aproximativ 65%.

Urmare a desfasurarii instruirii practice la agentii economici cu activitate de instruire practica, absolventii (nou angajati) au nevoie de o perioada de acomodare foarte scurta.

Datorita rezultatelor bune obtinute in aceste colaborari, se are in vedere realizarea acestor practici si la alte unitati scolare.

Zone de restructurare

Municipiul Neamt este un oras puternic afectat de restructurarea industriala, fiind nominalizat printre cele 11 zone prioritare nationale. Neamtul a fost prins si in Programul RICOP (Restructurare si reconversie profesionala) cu intreprinderea SC Petrotub SA Neamt..

Populatia municipiului Piatra Neamt este de 104 914 locuitori, cu 5,2% mai mica decat in anul 1992. Numarul de someri aflati in evidenta Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca Piatra Neamt a inregistrat o scadere in perioada 2000-2003 de la 9361 (in 2000) la 4900 (30 noiembrie 2003).

Tinand cont si de faptul ca judetul Neamt este pe locul 3 in tara in ceea ce priveste rata somajului (12,3% - octombrie 2002), ne dam seama de problemele mari cu care se confrunta comunitatea locala in ceea ce priveste somajul.

Probleme economice si sociale care au dus la includerea municipiului Piatra Neamt in zona de restructurare industriala

Declinul industrial de dupa 1990 a produs urme adanci in structura populatiei ocupate;

Caracteristic perioadei 2000 – 2002 este restrangerea activitatii in agricultura si dezvoltarea acesteia in celelalte domenii. Chiar daca inregistreaza o usoara scadere populatia ocupata in agricultura detine o pondere foarte mare, situandu-se pe primul loc intre domenii.

Dimensiunea considerabila a sectorului agricol, constituie una dintre cele doua probleme majore ce starnesc ingrijorare. A doua problema o constituie dezvoltarea insuficienta si neregulata a sectorului serviciilor ce determina o contributie redusa a acestuia la nivelul total al ocuparii ( 17,51 % partea de ocupare in servicii este aproape de 4 ori mai mica decat in UE ).

Analiza nevoilor de abilitati viitoare din punct de vedere al formarii si calificarilor

Activitatile predominante in sectorul privat in judetul Neamt sunt cele de comert si turism si alimentatie publica.

O usoara crestere a activitatii se manifesta in domeniul constructiilor, industriei textile, comertului si serviciilor. Cele mai multe isi desfasoara activitatea in urmatoarele domenii: Turism si alimentatie publica (3754), Comert (3714), Industria confectiilor (469), Prelucrarea lemnului (430). La nivel de oras exista oportunitati pentru desfasurarea unor activitati, astfel:

Forta de munca disponibila este calificata in special: in domeniul fabricarii produselor textile si a articolelor de imbracaminte, fabricarea lemnului si a produselor din lemn,metalurgie, industria alimentara si a bauturilor;

Exista oportunitatea dezvoltarii turismului datorita pozitiei geografice, a monumentelor istorice de valoare nationala si internationala, vestigii arheologice – care prezinta interes turistic.