PUTERE sI OPOZIŢIE
Un aspect esential al vietii politice īl reprezinta relatia putere - opozitie. Īn cadrul acestei relatii, puterea reprezinta capacitatea legitima de a impune propria vointa sau de a exercita autoritatea, dominatia. Ca termen "pereche" al puterii, opozitia reprezinta ansamblu grupurilor politice, partidelor sau aliantelor care, luate separat sau īn ansamblu, se opun politic regimului īn functie sau politicii guvernului aflat la putere. Puterea si opozitia actioneaza prin mijloace specifice, iar īntr-un sistem democratic ele fac posibila confruntarea de idei ameliorarea si perfectionarea solutiilor. Concurenta dintre putere si opozitie genereaza alternanta la putere, ca urmare a vointei si orientarilor electoratului.
Asimilata cu forta, puterea semnifica si impunerea unei vointe politice. Īnsa īn acest domeniu, cel mai puternic nu este destul de puternic pentru a fi tot timpul "stapānul" daca el nu transforma forta īn drept si supunerea īn datorie, īncāt puterea normativa sa izvorasca dintr-o moralitate sociala consacrata prin drept.
Situate pe pozitii diametral opuse, puterea si opozitia au roluri diferite. Experienta democratica arata ca fortele politice aflate īn opozitie pot juca roluri functionale (constructive), dar si disfunctionale (nonconstructive), iar prin aceasta benefice sau malefice pentru ele īnsele ori pentru societate.
|