Piata Unica Europeana. Cele 4 libertati (Capitolele 1-4 de negociere)
Conceptul de Piata Unica desemneaza spatiul fara frontiere interne in care sunt asigurate pe deplin cele patru libertati: libera circulatie a bunurilor, libera circulatie a persoanelor, libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor, in conformitate cu prevederile Tratatului asupra Uniunii Europene.
Capitolul 1 - Libera circulatie a marfurilor
Libera circulatie a bunurilor reprezinta una dintre pietrele de temelie ale pietei interne. Principiul liberei circulatii a bunurilor impune un cadru legislativ comun care sa asigure traficul nerestrictionat al produselor in cadrul Uniunii, in acelasi mod in care acesta se realizeaza in interiorul unei tari. Aceasta inseamna ca standardele tehnice de baza, certificarea produselor si definitiile metrologice trebuie sa respecte reguli stabilite la nivel european. Referitor la aceste reguli, produsele pot fi impartite in doua categorii principale: produse pentru care au fost adoptate standarde comune armonizate si produse pentru care nu exista standarde armonizate. Astfel, acquis-ul corespunzator acestui capitol cuprinde domenii "armonizate" si domenii "ne-armonizate".
Capitolul 2 - Libera circulatie a persoanelor
a. Libera circulatie a persoanelor
Conceptele
de coeziune economica si sociala si de cetatenie europeana ofera cadrul legal
pentru libertatea de deplasare in oricare
- cetatenii pot calatori in oricare dintre tarile UE asa cum
ar calatori in propria lor
- ei pot opta pentru a-si stabili rezidenta si pentru a munci in oricare din tarile UE;
- cetatenii au dreptul de a vota si de a candida in alegerile municipale in tara in care si-au stabilit rezidenta.
Interesele lor, cand se afla in strainatate, sunt aparate de ambasada oricarei tari a UE.
Libertatea de miscare a persoanelor in calitate de forta de munca si de factor de productie este o componenta a Pietei Interne si se refera la:
- libertatea de miscare a lucratorilor, inclusiv a liber-profesionistilor;
- o anumita politica a ocuparii fortei de munca;
- calificarea profesionala;
- conditiile de munca;
- protectia sanatatii si a securitatii la locul de munca;
- libertatea de asociere, de informare, consultarea si participarea angajatilor la procesul de luare a deciziilor;
- tratamentul egal al barbatilor si femeilor;
- protectia sociala.
Cadrul legal consta, pe langa art. 49 al Tratatului asupra CEE, din mai multe legi si directive asupra aspectelor mentionate.
Mobilitatea lucratorilor inseamna urmatoarele:
- inlaturarea controlului la frontiere in interiorul comunitatii;
- inlaturarea altor bariere care se refera la accesul la locuri de munca in tara gazda, la schema de-securitate sociala de care vor beneficia atunci cand migreaza (recunoasterea diplomelor si a calificarilor profesionale, egalitate de tratament in domeniul securitatii sociale).
Aplicarea principiului recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale presupune urmatoarele lucruri:
- recunoasterea experientei profesionale in cazul practicarii meseriei respective ; un anumit numar de ani in tara de origine, la care se pot adauga cerinte privind caracterul, sanatatea fizica si mentala a persoanei, situatia financiara etc.
- recunoasterea automata a calificarilor profesionale, ceea ce presupune fie o coordonare minima a sistemelor educationale si de calificare (ceea ce se aplica farmacistilor, doctorilor), fie stabilirea unor criterii de recunoastere (care se aplica numai arhitectilor).
- recunoasterea calificarilor persoanei care migreaza intr-un alt stat al comunitatii pe baza diplomelor de invatamant superior, a certificatelor si titlurilor acordate dupa cel putin trei ani de invatamant superior.
In privinta securitatii sociale, aspectele esentiale pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:
- persoanele care migreaza au aceleasi drepturi si obligatii pe care le au cetatenii tarii gazda.
- persoanele care migreaza platesc contributii la asigurarile sociale numai in unul din statele membre.
- drepturile dobandite in tara de origine sunt mentinute si vor beneficia de ele in tara gazda.
- daca pentru a beneficia de un anumit drept se cere o vechime in munca de un anumit numar de ani, va fi luata in calcul si perioada de munca in tara de origine.
In ceea ce priveste sanatatea si securitatea locului de munca, reglementarile comunitare impun urmatoarele:
- intreprinderile sunt obligate sa creeze conditii corespunzatoare la locul de munca.
- intreprinderile sunt obligate sa-i instruiasca pe angajati privind normele de protectie si securitate.
- autoritatile trebuie sa infiinteze organisme de control asupra aplicarii legislatiei.
Este obligatoriu pentru patronat sa informeze si sa consulte angajatii sau reprezentantii acestora in legatura cu concedierile.
Capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor
Acquis-ul cuprins in acest capitol se refera la:
- Art. 43 al Tratatului CE privind libertatea de stabilire a resedintei si art. 49 al Tratatului CE privind libertatea de a presta servicii;
- serviciile financiare: (i) operatiuni bancare, (ii) asigurari, (iii) serviciile legate de investitii si pietele de valori mobiliare. Acquis-ul din acest sector stipuleaza cerintele minimale pentru diferite tipuri de institutii in scopul crearii unui standard uniform minimal bazat pe urmatoarele principii: minima armonizare a conditiilor de autorizare si a regulilor prudentiale, controlul in tara de origine si licenta unica, recunoasterea reciproca a standardelor nationale de supraveghere.
- o directiva privind protectia datelor personale si libera circulatie a acestor date
- directive privind libertatea de stabilire a resedintei si libertatea de a furniza servicii de catre mestesugari,
comercianti si fermieri
- o directiva privind agentii comerciali independenti
- directivele asupra Societatii Informationale privind furnizarea de informatii referitoare la standarde tehnice si reglementari si la reguli, precum si protectia juridica a serviciilor legate de accesul conditionat.
Capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor
Tratatul de la Roma prevedea liberalizarea circulatiei capitalului ca o componenta a viitoarei Piete Comune.
La 1 iulie 1990, circulatia capitalului in Comunitatea Europeana a devenit libera.
Principalele forme ale miscarii capitalului sunt:
- investitiile directe - construirea de intreprinderi in diferite ramuri;
- plasamentele de portofoliu (titluri: actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur);
depozitele bancare in strainatate.
|