Politica Agricola Obiective
Comunitara
. Cresterea productivitatii în agricultura, prin asigurarea unei dezvoltari rationale a productiei, precum si printr-o folosire optima a factorilor de productie, îndeosebi a resurselor umane;
. Asigurarea unui nivel de viata echitabil pentru populatie,
. Stabilizarea pietelor,
.Garantarea securitatii aprovizionarii;
.Asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori.
Principii
. Liberalizarea comertului cu produse agricole si comercializarea acestora la preturi unice comunitare;
. Preferinta comunitara;
.Compensarea pierderilor înregistrate în cazul exporturilor pe pietele externe;
. Solidaritatea financiara,
.Protejarea agriculturii de concurenta externa printr-un mecanism complex de bariere comerciale tarifare si netarifare;
Modul de transpunere practica a PAC
. Organizarea comuna a pietei
Reguli comune în domeniul concurentei
Coordonarea obligatorie din partea diferitelor organizatii nationale
. Organizarea europeana a pietelor
. Actiuni în domeniul formarii profesionale, cercetarii si diseminarii informatiilor
. Actiuni comune în cadrul programelor de dezvoltare economica
. Protejarea exploatatiilor defavorizate de conditiile naturale sau structurale
Marile etape ale PAC
. Perioada de formare (Stressa)
. Perioada maratoanelor si a crizelor
. Planul Mansholt
. Cresterea pericolelor
. Primii pasi pe calea reformei
. Reforma MacSharry
. Reforma reformei
Mecanismul functional al PAC
.Preturile indicative (orientative)
. Preturile de interventie
. Preturile prag sau de ecluza
. Restituirile comunitare
Momente de referinta în cadrul evolutiei PAC
. 1957: Tratatul la Roma (câteva mentiuni în cadrul articolelor 38-46
. 1958: Conferinta de la Stresa între ministrii agriculturii din cele sase tari membre ale CEE pune bazele PAC
. 1962: primele masuri de politica agricola comuna: sistemul de preturi, interventia pe piata, prelevari si cote la import, subventii la export
. Perioada anilor '70: politica orientata preponderent spre ustinerea veniturilor. CEE devine exportator net de produse agricole, apar surplusuri de productie în special la cereale, lapte, carne de vita, cheltuielile agricole cresc la cca. 2/3 din bugetul comunitar
. Perioada anilor '80: masuri mai restrictive: introducerea sistemului de cote, stabilizarea cheltuielilor agricole, scaderea preturilor garantate, introducerea schemei de "înghetare" a terenurilor (setaside) si a programelor de extensificare a productiei agricole. Însa problemele vechi (supraproductia, cheltuielile bugetare) persista si apar unele noi: dispute comerciale, efecte daunatoare asupra mediului datorita caracterului intensiv al productiei
. 1992: reforma MacSharry: reducerea preturilor garantate în paralel cu introducerea de plati compensatorii, permanentizarea schemei de "înghetare" a terenurilor (set-aside), introducerea primelor masuri de protejare a mediului si pensionare anticipata a fermierilor
. 1986-1994: negocieri în cadrul GATT (runda Uruguay): tarificarea barierelor netarifare, reducerea protectiei tarifare, reducerea subventiilor la export, introducerea accesului minim garantat pentru produsele agricole în proportie de 5% din cererea interna.
. Perioada anilor '90: lipsa de competitivitate pe pietele internationale determinata de preturile mari, proceduri administrative complicate, cheltuielile agricole în continuare ridicate
. 1999: Consiliul European de la Berlin îsi însuseste documentul strategic Agenda 2000. Noi masuri de reforma: reducerea mai accentuata a preturilor de interventie, cresterea platilor 13513o1420n directe; importanta sporita acordata politicii de dezvoltare rurala, care devine pilonul al doilea al PAC
. Iulie 2002: Comisia analizeaza stadiul PAC si propune noi directii de reforma (mid-term review)
. Ianuarie 2003: Comisia propune un pachet de noi masuri de reforma
. Iunie 2003: Consiliul ajunge la un compromis privind noua reforma a PAC
. 2005-2007: Noua reforma a PAC intra în vigoare
Obiectivele reformei din 1992
. mentinerea Comunitatii în rândul producatorilor si exportatorilor de produse agricole, prin cresterea competitivitatii agricultorilor sai, atât pe pietele interne, cât si pe pietele de export;
. diminuarea productiei pâna la nivelul cererii manifestate pe piata;
. concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor asupra acelora ce au în mod evident cea mai mare nevoie de sprijin;
. încurajarea agricultorilor sa nu-si abandoneze terenurile;
. protejarea mediului si dezvoltarea potentialului natur
Noul model european de agricultura - Agenda 2000
. un sector agricol competitiv care sa faca fata competitiei de pe pietele internationale fara a fi nevoie de subventii;
. metode de productie sanatoase si care protejeaza mediul;
. forme diverse de agricultura, bogate în practici traditionale care nu sunt numai orientate catre un nivel mare de productie, dar cauta sa si mentina frumusetile naturii, generând si mentinând nivelul de ocupare al fortei de munca;
. o politica agricola mult mai simpla si mai simplu de înteles, care stabileste clar liniile de separatie între deciziile ce trebuie luate în comun si cele ce ramân de competenta Statelor Membre;
. o politica agricola care stabileste clar ca cheltuielile pe care ea le implica sunt justificate de serviciile pe care fermierii le furnizeaza societatii în sens larg.
Reforma din 2003
. 1) o singura plata pentru fiecare ferma, independent de nivelul productiei obtinute;
. aceasta va înlocui majoritatea primelor care se acordau pentru diferitele sectoare (Organizatii Comune de Piata OCP);
- platile directe nu se vor mai acorda în strânsa legatura cu nivelul productiei;
- pentru stabilirea nivelului sumei de plata va fi luata ca referinta perioada 2000-2002;
- în sectorul cerealelor, statele membre UE pot mentine maximum 25% din plati în strânsa legatura cu nivelul productiei, pentru a evita riscul abandonarii cultivarii pamântului;
- în sectorul bovine, statele membre pot opta pentru mentinerea a 100% din prima pentru alaptare si 40% din prima pentru sacrificare sau mentinerea a 100% din prima pentru sacrificare sau, alternativ pâna la 75% din prima speciala pentru masculi;
- în sectorul ovine si caprine, pâna la 50% din prima, inclusiv prima suplimentara, care pentru zonele cel mai putin favorizate ar putea fi mentinuta în continuare de catre statele membre;
- platile pentru sectorul lactate vor fi incluse în plata unica începând cu 2008, odata cu implementarea completa a reformelor în acest sector (nota bene - platile pentru sectorul lactate vor fi incluse în plata unica au posibilitatea de a introduce sistemul înainte);
- pentru a încuraja dezvoltarea anumitor sectoare, statele membre pot decide asupra acordarii unor plati aditionale care sa nu depaseasca 10% din nivelul platii unice;
- noul sistem a intrat în vigoare începând cu 2005. În vederea implementarii complete a sistemului, statele membre pot solicita o perioada de tranzitie de maximum 2 ani, urmând a aplica plata unica începând cu 2007
suma ce urmeaza sa fie platita va fi în mod direct legata de respectarea anumitor standarde de mediu, siguranta alimentara, sanatatea plantelor si animalelor, precum si de anumite cerinte în ceea ce priveste mentinerea în buna stare a pamântului agricol ("cross-compliance");
. în cazul nerespectarii acestui principiu, platile directe vor fi reduse proportional cu nivelul respectivului risc sau pagubei produse;
o politica de dezvoltare rurala întarita prin alocarea unor sume mai mari din bugetul Comunitatii, promovarea de masuri noi în ceea ce priveste protectia mediului, calitatea produselor, bunastarea animalelor, ce va ajuta fermierii europeni sa îndeplineasca standardele referitoare la productie;
- vor creste fondurile comunitare care vor fi alocate în acest scop, iar aria de cuprindere a notiunii de dezvoltare rurala va fi extinsa prin introducerea de noi masuri;
- schimbarile intra în vigoare începând cu 2005;
- plati stimulative vor fi acordate fermierilor care vor participa la programele de îmbunatatire a calitatii produselor agricole si proceselor de productie - asemenea ajutoare pot fi platite pentru o perioada de 5 ani, iar cuantumul lor va fi de maximum 3.000 euro anual pentru o ferma;
- sprijin financiar temporar va fi acordat fermierilor pentru adaptarea la noile conditii privind standardele comunitare (maxim 10.000 euro / an);
- vor creste fondurile alocate pentru stimularea investitiilor tinerilor fermieri;
) reducerea platilor 13513o1420n directe pentru fermele mari ("modulation") pentru a finanta noua politica de dezvoltare rurala
- fondurile rezultate se situeaza la nivelul de 1,2 mld. euro anual;
- 1% din fondurile rezultate vor ramâne în statele membre unde fondurile au fost strânse, restul sumei fiind redistribuita între statele membre în functie de anumite criterii: suprafata agricola, populatia angajata în agricultura si PIB pe locuitor;
- fiecare stat membru va primi (urmare redistribuirii) cel putin 80% din fondurile pe care le-a strâns;
) instituirea unui sistem care sa asigure disciplina financiara, care sa nu permita depasirea cheltuielilor prevazute;
. 6) revizuirea politicilor sectoriale:
- reduceri asimetrice ale preturilor în sectorul laptelui;
- reformarea pietelor orezului, grâului, cartofilor si furajelor uscate;
. 7) instituirea unui sistem de consiliere pentru fermieri
-a intrat în vigoare din 2007;
-participarea fermierilor va fi voluntara, însa, din 2010, în urma raportului Comisiei cu privire la functionarea sistemului, se poate decide ca acesta sa devina obligatoriu pentru fermieri;
-sistemul îsi propune sa informeze fermierii cu privire la modalitatile concrete de aplicare a standardelor comunitare în procesele de productie;
-se vor desfasura actiuni de audit al fermelor si vor fi analizati anumiti parametri în functie de aspectele vizate (mediu, securitate alimentara si bunastarea animalelor);
-fondurile pentru sprijinirea fermierilor în vederea realizarii auditului vor fi disponibile în cadrul bugetului pentru dezvoltare rurala.
Cu ocazia finalizarii negocierilor, România s-a angajat
. Organizarea si functionarea Agentiei de Interventie si Plati - termen: decembrie 2006;
. Organizarea si functionarea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS) - termen: decembrie 2006;
. Realizarea Registrului plantatiilor viticole - termen: 2004;
. Respectarea Programului de actiuni pentru îmbunatatirea calitatii si salubritatii laptelui materie prima - termen: 2007;
. Implementarea sistemului de cote pentru lapte - termen: 2006;
. Introducerea grilei de clasificare, plata corelata cu aceasta clasificare, organizarea controlului, instruire clasificatori pentru: bovine, ovine, caprine si porcine - termen: 2005
. Identificarea si înregistrarea animalelor. Termen:
- pentru bovine: decembrie 2004
- pentru ovine, porcine si cabaline: iunie 2006.
. Implementarea Planului de Actiune pentru alinierea la sistemul de control al Comunitatii privind controalele la frontiera - termen: 2006
. Implementarea planurilor de modernizare si respectarea de catre unitatile agro-alimentare a exigentelor comunitare în domeniu - termen: decembrie 2006;
. Implementarea Planului de Actiune pentru modernizarea laboratoarelor de testare a rezidurilor - termen: 2006;
. Implementarea Planului de actiune pentru controlul contaminantilor -termen: 2006;
. Implementarea Planului de actiune pentru finalizarea procesului de acreditare a laboratoarelor si a sistemului de omologare - termen: 2006
Derogari cerute de România
. 1. România a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pâna la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea abatoarelor si alinierea la cerintele europene a unitatilor de procesare a carnii (26 unitati)
. 2. România a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pâna la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a carnii de pasare (2 unitati).
. 3. România a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pâna la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui (28 unitati), precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte.
. 4. România a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pâna la 31.12.2009, pentru conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut
. 5. România a solicitat si a obtinut încadrarea în categorii a zonelor viti-vinicole
. 6. România a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 8 ani, pâna la 31.12.2014 pentru defrisarea suprafetelor de 30.000 ha ocupate cu hibrizi interzisi si replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoasterea dreptului de replantare
. 7. România a solicitat si a obtinut drepturi suplimentare de plantare a vitei de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlata si struguri de masa, de 1,5% din suprafata totala cultivata cu vita de vie
. 8. România a solicitat si a obtinut drepturi suplimentare de plantare a vitei de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlata si struguri de masa, de 1,5% din suprafata totala cultivata cu vita de vie
. 9. România a solicitat si a obtinut dreptul de adaugare a zaharozei pentru îmbogatirea musturilor în zahar în vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor
. 10. România a solicitat si a obtinut recunoasterea si protectia denumirilor de origine si geografice pentru:
- 13 bauturi spirtoase din prune, respectiv "tuica", "horinca" si "turt"
- 5 bauturi spirtoase din distilat de vin, respectiv
- 4 tipuri de cas "vinars"
- 7 tipuri de lapte
- 3 tipuri de iaurt
- 1 lapte batut
- 21 de tipuri de brânza
- 26 de tipuri de cascaval
- 8 tipuri de telemea
- 1 tip de salam (Sibiu)
- 1 tip de cârnati (Plescoi)
- 2 tipuri de pâine
- 2 tipuri de covrigi
- 1 tip de placinta
. 11. România a solicitat si a obtinut derogare de la normele sanitar-veterinare, pentru producerea prin mijloace traditionale pentru 58 de tipuri de brânza si produse lactate de vaca, oaie, capra si bivolita, produse prin tehnologii traditionale
. 12. România a solicitat si a obtinut posibilitatea utilizarii a 20% din fondurile destinate dezvoltarii rurale pentru suplimentarea platilor 13513o1420n directe (top-up).
. 13. România a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pâna la data de 31.12.2009 - pentru utilizarea produselor de protectie a plantelor omologate în prezent în România si care contin urmatoarele substante active incluse în Anexa I a Directivei 91/414/CEE: sulf, acetoclor, dimetoat si respectiv 2 ani pentru substanta activa 2,4 D, cupru (sub forma de sulfat, oxiclorura sau hidroxid).
Politica bugetara a U.E
Evolutii specifice
. Controversele pe probleme bugetare au reprezentat o constanta, chiar daca natura lor a fost diferita;
. Problemele specifice primilor 20 de ani au fost:
- Unificarea instrumentelor bugetare
- Cresterea autonomiei financiare
- Realizarea unui echilibru institutional
Pachetul Delors a adus urmatoarele modificari:
. Plafonul total al resurselor proprii, pentru toate categoriile, este fixat ca procent din PNB-ul CEE si nu din TVA;
. Introducerea unei planificari financiare, centrata pe dimensiunea plurianuala;
. Prelevarea TVA a fost corectata pentru a tine cont de diferentele între structurile economice nationale (ponderea consumului în PNB -ul statelor membre)
. O solutie pentru "problema britanica"
. O linie directoare pentru problema agricola;
. Introducerea unei rate maxime de crestere a cheltuielilor neobligatorii.
Principiile politicii bugetare
. Principiul unitatii
. Principiul universalitatii
- Regula non-afectarii nerepartizarii (nonasignment)
- Regula "bugetului în ansamblu" (gross budget principle)
. Principiul anualitatii
- Creditele de angajament
- Creditele de plati
. Principiul echilibrului
. Principiul specializarii
Sistemul resurselor proprii
. Sistemul actual
- Taxele vamale
- Prelevarile variabile (20-30 % din total)
- Resursa TVA
- A patra resursa un procent din suma PNB-ului statelor membre - ulterior transformat în Venit National Brut (GNI) - calculat la pretul pietei.
. Caracteristici
- Netransparent
- Complicat
- Limiteaza autonomia financiara
- Costuri de administrare mai reduse
- Asigura o finantare relativ suficienta
Cheltuielile incluse în bugetul comunitar
. Parlamentul
. Consiliul
. Comisia
. Curtea de Justitie
. Curtea de Conturi
. ECOSOC
. Comitetul Regiunilor.
Obs. Cu exceptia cheltuieilor alocate Comisiei celelalte sunt doar cheltuieli de functionare.
În cazul Comisiei sunt prevazute si cheltuieli operationale
. Destinate finantarii agriculturii
. Destinate actiunilor structurale
. Destinate educatiei, formarii, culturii, audiovizualului, actiunilor sociale si tineretului
. Destinate sectorului energetic, securitatii nucleare si mediului
. Destinate ameliorarii functionarii PUI
. Destinate cercetarii-dezvoltarii
. Destinate diverselor actiuni de cooperare economica si financiara cu tari terte
. Destinate PESC
. Garantii si rezerve.
Procedura bugetara
. Comisia pregateste o schita bugetara preliminara
. Aceasta schita este prezentata Consiliului care decide cu majoritate calificata forma în care aceasta va fi înaintata Parlamentului;
. Din 1975, parlamentul poate propune amendamente la aceasta schita, si varianta modificata dupa prima lectura este returnata Consiliului;
. La a doua lectura, Consiliul decide cu majoritate calificata atât pentru acceptarea cât si pentru respingerea amendamentelor P;
. A doua lectura a bugetului este concentrata, la P, pe cheltuielile neobligatorii,
. În cazul în care P nu respinge întregul buget, acesta se declara adoptat;
Criza financiara - cauze:
. Au crescut constant cheltuielile comunitare;
. Încasarile din taxe vamale au înregistrat o tendinta de reducere ca urmare a:
- Reducerii nivelului taxelor vamale
- PAC a generat excedente agricole
. Încasarile din TVA au crescut mai lent decât dinamica activitatii economice de ansamblu.
Perspectiva financiara 2000 - 2006 a vizat:
. Reforma PAC
. Cresterea cheltuielilor pentru actiuni structurale
. Cresterea fondurilor alocate politicilor interne
. O usoara crestere la nivelul actiunilor externe
. Crestere discreta a cheltuielilor administrative
. Rezerva monetara a fost suspendata din 2003
. Ajutorul pentru preaderare a fost sporit si concretizat în: PHARE, ISPA si SAPARD.
. Convenirea unui cadru financiar indicativ.
Corectii
. În urma acordului de la Fontainebleau din 1984 conform caruia "orice stat membru a carui contributie bugetara este excesiva în raport cu prosperitatea sa relativa poate beneficia de un mecanism de corectie la momentul potrivit", au fost introduse mai multe corectii permanente sau temporare la nivelul veniturilor. Aceste corectii includ corectia în favoarea UK - care consta, în special, în rambursarea unui procent de 66% din diferenta dintre contributiile pe baza VNB si TVA platite de Regatul Unit la buget si veniturile acestui stat - sumele forfetare platite Ţarilor de Jos si Suediei, cote TVA reduse pentru Ţarile de Jos, Suedia, Germania si Austria, precum si o taxa forfetara de retinere a 25% din resursele proprii traditionale pentru statul membru care le colecteaza.
Perspectiva financiara 2007 - 2013 vizeaza :
. Sporirea competitivitatii UE prin cresterea cheltuielilor alocate cercetarii si transporturilor;
. Pentru programele de ajutor regional, în 2013 se vor cheltui 51 mld. Euro, depasind sumele alocate agriculturii;
. Cresc cheltuielile alocate PESC, pentru combaterea imigratiei ilegale si a crimei organizate.
Mijloace bugetare pentru Europa 27
. Prioritati
- Europa trebuie sa actioneze concentrat pentru o mai pronuntata crestere economica si creare de locuri de munca
- Europa trebuie sa devina un si mai puternic competitor global
- Cetatenia europeana trebuie sa serveasca la garantarea adecvata a drepturilor si obligatiilor si îndeosebi a libertatii, justitiei si securitatii.
Dezvoltarea durabila înseamna:
. Promovarea competitivitatii companiilor într-o PUI deplin integrata;
. Întarirea efortului autentic european de CD
. Îmbunatatirea calitatii educatiei si formarii profesionale;
. O agenda de politica sociala;
. Conectarea întregii Europe la retelele UE;
Cadrul financiar propus-dimensiuni cantitative
. 6 state membre au declarat public ca sustin alocarea a doar 1 % din PNB dar aceasta avea ca efecte:
- Nu se puteau onora prevederile Acordului de la Bruxelles privind agricultura;
- Nu erau suficiente fonduri pentru politica de coeziune mai ales în cazul noilor SM;
- Nu se lua în considerare impactul aderarii R si B;
- Nu puteau fi onorate obiectivele altor politici sectoriale conform Tratatelor;
O perspectiva mai optimista - 1,24
. Aceasta permitea
- Punerea în aplicare completa a programelor privind agricultura, pescuitul, managementul resurselor ambientale în noile SM si a PAC si a PCP;
- O evolutie adecvata în directia competitivitatii,
- Alocarea resurselor cerute de angajamentele de solidaritate si focalizarea spre cresterea economica si angajare post-extindere;
- Actiuni adecvate în directia cetateniei europene
- UE poate deveni un vecin efectiv si un partener global în sprijinul agendei de dezvoltare a Mileniului .
. Nu va permite
- O deplina acoperire a efortului de atenuare a decalajului fata de SUA si Japonia în ce priveste cota din PNB pentru CD;
- Finantarea suplimentara a Retelei Trans Europene în valoare de 600 miliarde euro
- Extinderea mobilitatii în domeniul educatiei la 10%
- Sa se realizeze angajamentul de la Monterey (0,39%) pâna în 2011
- Cercetarea în domeniul securitatii
Instrumente si axe ale noii guvernari
. Concentrarea resurselor comunitare
. Consistenta între diferite obiective strategice, tactici si instrumente;
. Parteneriat functional;
. Adoptarea unui calendar punctual al dezideratelor,
. Simplificarea instrumentelor managementului cheltuielilor;
Ordinea de importanta a cheltuielilor
. Dezvoltarea sustenabila
- Competitivitatea pentru crestere economica si creare de locuri de munca;
- Coeziunea pentru C si CLM
. Management al dezvoltarii durabile si al protectiei resurselor naturale;
. Cetatenie, libertate, securitate si justitie
. UE ca partener global
. Administratie
Politica comerciala a Uniunii Europene
Determinantii
. A fost de la începuturile procesului de integrare unul dintre cele mai sensibile aspecte;
. Conform prevederilor GATT, ca uniune vamala era nevoie de liberalizarea schimburilor reciproce si de
adoptarea unui tarif vamal comun;
. Decidentii comunitari au optat pentru o abordare mai cuprinzatoare;
. La momentul debutului si pe masura avansarii procesului de integrare s-au ridicat urmatoarele întrebari:
- Trebuiau cuprinse toate bunurile?
- Trebuia acordat un regim special anumitor categorii de bunuri?
- Era necesara si cuprinderea serviciilor?
- Trebuia conexata cu celelalte aspecte ale politicii externe a gruparii?
Pentru realizarea uniunii vamale s-a prevazut
. Liberalizarea treptata a schimburilor comerciale reciproce;
. Adoptarea unei politici comerciale comune fata de terti;
. Adoptarea unor reguli comune privind concurenta;
. Adotarea unui sistem unitar de impozitare indirecta la nivel comunitar.
De ce o politica comerciala comuna?
. Din considerente legate de aplicarea principiului subsidiaritatii;
. Cresterea fortei de negociere si armonia juridica pentru reducerea costurilor de tranzactie;
. Câstigurile de bunastare
Principiu, obiective si instrumente
. Principiul - "o economie de piata deschisa cu libera concurenta"
. Obiectivele
- Dezvoltarea armonioasa a comertului mondial
- Eliminarea progresiva a restrictiilor în cadrul comertului international
- Diminuarea rolului barierelor tarifare
- Favorizarea comertului liber si mentinerea în limite rezonabile a comertului admnistrat
- Cresterea fortei concurentiale a firmelor europene
În functie de obiectivele de PC urmarite tarile membre se grupeaza în:
. Tari cu o mai pronuntata orientare liberalaGermania, Olanda, Danemarca si MB, -care promoveaza o mai mare deschidere comerciala, sustin reducerea protectionismului si promoveaza multilateralismul comercial;
. "Oportunistii" - Italia, Belgia, Luxemburg si Spaniainteresate de protejarea intereselor sectoriale;
. Aparatorii PAC - Franta, Irlanda, Belgia si tarile din sudul UE, sustinuti de Comisie-carepromoveaza protectionismul agricol agresiv;
. Tarile mai sarace - Irlanda, Grecia si Portugalia sustinatoare ale protectionismului.
UE este sustinatoarea bilateralismului care poate fi:
. Bilateralism defensiv - care cuprinde barierele comerciale din zona gri-la sectoare ca: textile, automobile, electronice, siderurgice;
. Bilateralism ofensiv - care cuprinde acordurile comerciale preferentiale care au ca scop deschiderea pietelor pe baze bilaterale si sectoriale;
Teritoriul vamal al UE cuprinde
. Suma teritoriilor vamale ale tarilor membre;
. Alte teritorii din afara UE care datorita tratatelor în vigoare sunt asimilate teritoriului vamal al UE-san marino, Principatul Monaco, etc.
. Bunurile care circula în UE pot avea:
- Origine nepreferentiala
- Origine preferentiala.
Protectia vamala
. Pentru produsele non-agricole taxa vamala medie simpla era de 6,9% în 1995 si de 4,1% în 2000.
. În cazul produselor agricole taxa medie este de 17,3% daca nu se iau în considerare importurile în cadrul contingentelor tarifare;
. Mediile ponderate sunt semnificativ mai reduse;
. Ca urmare a diverselor tipuri de regimuri comerciale preferentiale practicate de UE protectia este semnificativ mai mica;
. Protectia tarifara difera de protectia prin pret;
Caracteristicile TEC sunt
. Utilizarea predilecta a taxelor vamale ad-valorem la produsele industriale, si a celor specifice la produsele agricole;
. Toate taxele sunt în general consolidate la niveluri rezonabile;
. Vârfuri tarifare sunt putin frecvente la produsele industriale;
. Se practica o escaladare tarifara pentru anumite produse .
Asocierea TECE - Obiective
. Asigurareacadrului adecvat pentru dialogul politic între parti;
. Promovarea schimburilor comerciale, precum si a relatiilor economice armonioase între parti, sprijinid dezvoltarea economica a TECE;
. Asigurarea unei baze adecvate pentru cooperarea economica, sociala, financiara si culturala;
. Sprijinirea eforturilor de dezvoltare economica, de desavârsire a tranzitiei la economia de piata si de consolidare a democratiei;
. Crearea institutiilor adecvate pentru e face efectiv demersul de asociere;
. Asigurarea cadrului propice pentru integrarea TECE în UE;
Asocierea TECE -Principii
. Angajamentul partilor de a se abtine sa introduca reglementari care s-ar afla în contradictie cu prevederile negociate-clauza stand-still;
. Asimetria în acordarea reciproca de concesii comerciale;
. Disponibilitatea partilor ca, dupa intrarea în vigoare a Acordurilor, pe parcursul perioadei de tranzitie,sa procedeze de comun acord, în functie de conjunctura din sectoarele vizate, la revederea perioadei si la ameliorarea concesiilor reciproce;
Rolul si responsabilitatile UE la scara globala
. UE este cel mai important exportator de bunuri (aprox o cincime);
. Este cel mai mare exportator de servicii-23,9 % din total mondial;
. UE este cea mai mare sursa de ISD si al doilea receptor la scara mondiala;
. Cea mai mare piata de export pentru peste 130 de tari;
. O economie relativ deschisa, comertul exterior detinând peste 14 % din PNB, comparativ cu 12% SUA si 11% Japonia;
Dezideratele urmarite de UE în cadrul OMC sunt:
. O mai mare deschidere a pietelor bunurilor, serviciilor si DPI si un mai favorabil climat pentru investitii în conformitate cu norme de conduita clare, credibile si urmarind un calendar concret;
. Perfectionarea activitatilor OMC astfel încât sase angajeze mai activ în discutii cu alte organizatii internationale;
. Mai buna reprezentare a tarilor în curs de dezvoltare în procesul decizional al OMC. Diagrama de relatii a UE
. Acordurile de Asociere cu tarile candidate;
. 2000-Acordul de la Cotonou cu 77 dintre tarile ACP;
. Acorduri de stabilizare si asociere cu tarile din Balcani;
. Strategia regionala pentru tarile din Bazinul mediteraneean.în 1995 a început "procesul de la Barcelona"care vizeaza crearea unei ZLS pâna în 2010; s-au semnat acorduri de asociere cu Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Tunisia si se afla în tratative un acord cu Siria;
. A negociat o ZLS cu tarile membre ale Consiliului de Cooperare di Golf (Bahrein, Kuweit, Quatar, Oman, Arabia Saudita, EAU;
. UE a semnat acoruri de parteneriat si cooperare cu tarile din fostul spatiu sovietic
. În iulie 2000 s-a semnat un acord comercial cu Mexicul care confera exporturilor UE acelasi tratament ca si celor din SUA si Canada; UE a eliminat toate TV de import din 2003, iar mexicul va face ecest lucru din 2007;
. S-a finalizat un acord de asociere cu Chile;
. Se poarta negocieri cu MERCOSUR vizând liberalizarea schimburilor comerciale, achizitiile publice, DPI, politica în domeniul concurentei si ISD;
. în 2000 s-a semnat un Acord comercial de cooperare si dezvoltare cu Africa de Sud pentru realizarea, în decurs de 12 ani, a unei ZLS;
. 2001 lansarea unei initiative de deschidere a pietei europene pentru toate produsele( fara armament), în orice cantitati provenind din tarile cel mai putin dezvoltate.Pentru banane, zahar si orez liberalizarea se va face între 2002 si 2009.
Prioritatile UE în cadrul Rundei Doha
. O mai mare deschide, în viitor, a pietelor pentru bunuri si servicii;
. Sprijinirea tarilor în curs de dezvoltare sa obtina un mai bun acces la pietele tarilor dezvoltate;
. Focalizarea asupra problemelor dezvoltarii;
. Actualizarea normelor multilaterale de conduita comerciala;
. Protejarea mediului pe calea unei dezvoltari sustenabile;
. Promovarea comertului si a dezvoltarii sociale;
. Supunerea normelor de conduita unui consens din partea societatii civile si a ONG, (protectia consumatorilor si siguranta alimentara).
Politica regionala
Politica regionala = alocarea de fonduri menite sa sprijine statele integrate spre coeziune
Decalajele regionale se masoara cu urmatorii indicatori:
. PIB pe locuitor
. decalajele între gradul de instruire și nivelul și structura forței de munca
. nivelul productivitații muncii și al competitivitații externe
. disponibilitatea și accesibilitatea factorilor de producție
. densitatea și calitatea infrastructurii
. ponderea sectoarelor economice aflate în declin
Politica regionala se bazeaza pe intervenția organelor comunitare și se justifica din 2 rațiuni:
A. Rațiuni de natura eficienței (concentrarea activitaților asupra unor anumite regiuni împiedica alocarea ineficienta a resurselor)
B. Rațiuni de echitate (necesitatea repartizarii corecte a bunastarii între regiuni și categorii sociale)
Primul fond care a finanțat politica regionala a fost lansat la Paris.
Politica regionala în accepțiunea moderna a fost lansat dupa primul val de aderare (´72 - ´75)
Pentru finanțarea acestei politici în ´75 a fost creat al doilea fond FEDER (fondul european de dezvoltare regionala)
Prima reforma a politicii regionale a fost lansata în ´88 și s-a concentrat pe urmatoarele obiective:
. dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor ramase în urma d.p.d.v. al dezvoltarii economice
. reconversia regiunilor afectate grav de declinul industrial
. combaterea șomajului de lunga durata, promovarea egalitații de șanse, inserția profesionala a tinerilor
. adaptarea lenta
Aceasta reforma a reformulat obiectivele reducându-le la 3:
. Obiectivul 1 = același
. Obiectivul 2 = susținerea reconversiei economice sociale a regiunilor care se confrunta cu dificultați structurale
. Obiectivul 3 = grupeaza toate acțiunile destinate dezvoltarii resurselor umane
Instrumentele structurale ale politicii regionale sunt:
. fondurile structurale:
- FSE (fondul social european)
- FEDER (fondul european de dezvoltare regionala)
- FEOGA (fondul european de orientare și garantare agricola)
- IFOP (intrumentul financiar pentru orientare în domeniul pescuitului)
. intrumentele de coeziune economica - lansate sub forma fondului de coeziune prin tratatul de la Maastrit și era destinat sa ajute unele țari sa îndeplineasca criteriile de convergența.
. instrumentele financiare gestionate de banca europeana de investiții (BEI)
. inițiativele comisiei europene (CE)
Principiile politicii regionale:
. programarea multianuala
. subordonarea: toate proiectele de investiții trebuie sa se subordoneze prioritaților
. parteneriatul
. principiul adiționalitații
. principiul sincronizarii (conectarea masurilor de politica regionala cu celelalte masuri de politica sectoriala)
. principiul concentrarii (destinarea fondurilor catre regiunile care au autentic nevoie de ele)
Domenii de intervenții a fondurilor structurale:
. categoriile de domenii de intervenții sunt cuprinse în regulament, ale comisiei, sunt structurate pe diverse categorii și se selecteaza în baza unui elaborat proces de evaluare
. în elaborarea masurilor în cadrul programelor finanțate prin fonduri structurale, statele membre pot folosi fie clasificarea comisiei, fie cea mai potrivita clasificare pentru situația lor naturala și regionala.
România și fondurile structurale:
Analiza SWOT
S (puncte tari)
- stabilitate economica
- forța de munca numeroasa înca relativ ieftina și cu un nivel acceptabil de calificare
- resurse naturale și energetice la nivel rezonabil
- existența unor sectoare de succes în industria prelucratoare
- numar mare de specialiști în domeniul IT
W (puncte slabe)
- concentrarea în sectoare cu valoare adaugata redusa
- nivelul redus al cercetarii-dezvoltarii și inovarii
- cultura antreprenoriala relativ modesta (în special la sectoril mijlociu și mic)
- capitalizarea redusa a firmelor române
- acces dificil la finanțare și la informațiile din domeniul afacerilor
- gradul scazut de sofisticare a pieței
- infrastructura insuficienta
- adaptabilitate redusa a forței de munca pe termen lung
- capacitatea administrativa insuficient dezvoltata
O (oportunitați)
- statul de țara membra a UE
- dimensiunea României (a VI-a țara ca marime din UE)
- noi surse de investiții
- poziția geografica
- liberalizarea piețelor și modernizarea modelelor de afaceri
- necesitatea acceptarii nevoii de schimbare
T (amenințari)
- expunerea la concurența de pe piețele globalizate
- riscul de stagnare sau de criza la nivel internat
- migrația unor sectoare industriale catre locații externe având costuri mai reduse
- întarirea poziției României ca o economie axata pe valoare adaugata redusa
- imigrația externa a lucratorilor
- schimbarile climatice
Elemente inovatoare 2007 - 2013 în politica regionala:
. punerea accentului pe cooperarea consolidata între comisii și banci
. alocari de fonduri suplimentare pentru crearea de noi afaceri
. atragerea de expertiza manageriala și consultanța financiara
. crearea unor stimulente specifice pentru implementarea proiectelor de catre beneficiari
|
