A fost promovat de tarile ce au cunoscut primele, procesul de industrializare, fiind in avantajul lor comertul liber in conditiile in care dispuneau de o puternica forta concurentiala

Este o politica comerciala interesanta numai daca:

Exista o reciprocitate a pietelor

Este sustinut de o specializare determinata de conditii obiective de productie

Nu are mare importanta independenta economica si dependenta tehnologica

Se dovedeste inconsecventa in explicatii;

Se cultiva dihotomia:

Ø Adeptii liberului schimb sunt: realisti, dinamici, inteligenti, invingatori;

Ø Opozantii liberului schimb: invinsi, demodati, ancorati in trecut

Acrediteaza asertiunea "ceea ce nu ma omoara, ma face mai puternic;

Se bazeaza pe prea multe fundamente non-economice.

10 limite ale teoriei liberului schimb
Ian Fletcher - AmericanEngineering Association

Teoria comertului liber se bazeaza pe abstractizari, nu pe evidente empirice;

Comertul liber promite ceea ce nu poate genera;

Foloseste multe argumente "expirate";

Prevaleaza argumentele pe termen scurt in detrimentul celor pe termen lung;

S-a esuat in tentativa de cuantificare a efectelor promise;

Sunt folosite comparatii comentabile (chiar irationale economic)

"Punctul de vedere - consemna Paul Krugman- conform caruia comertul liber este cea mai buna dintre toate politicile posibile face parte din cazul mai general, al laissez-faire-ului in economia de piata si porneste de la premisa ca pietele sunt eficiente. Totusi, atunci cand veniturile crescatoare de scara si competitia imperfecta devin elemenete decisive in explicarea comertului international, ne gasim intr-o lume a optimului de gradul doi in care interventia guvernamentala poate, in principiu, sa imbunatateasca performantele pietei".

Paul Krugman - "Is Free Trade Paseé?"(Philip King, International Economics and International Economic Policy, McGraw-Hill, Inc., 1995);

Comert liber vs. Comert corect

Acceptiuni ale corectitudinii (Steven Suranovic-George Washington Univ.)

Ø Corectitudinea este distributiva;

Ø Corectitudinea este nediscriminatorie;

Ø "Regula de aur"

Ø Reciprocitatea pozitiva;

Ø Reciprocitatea negativa;

Ø Corectitudinea prin autonomie;

Ø Corectitudine pe fond de beneficii maxime.

Protectionismul

Protectionismul reprezinta ansamblul de masuri de origine etatista care isi propun limitarea, interzicerea, controlul sau influentarea fluxurilor comerciale internationale. Este rezultatul unei capacitati de constrangere publica care interfereaza cu procesul de schimb fondat pe libertatea de optiune a celor direct implicati in tranzactie. Astfel, protectionismul promoveaza discriminarea in ce priveste schimburile realizate intre rezidentii unei tari si tranzactiile realizate de acestia cu rezidentii unei alte tari. Practic, se poate afirma ca protectionismul este echivalent cu un "nationalism reglementar".

Pascal Salin - "Libre-échange et protectionnisme", Presses Universitaires de France, Paris, 1991.

Protectionism moderat si compatibil conduitei comerciale multilaterale

Urmareste restrictionarea accesului produselor straine pe piata interna la un nivel rezonabil

Foloseste masuri tarifare si netarifare la niveluri ce nu induc distorsiuni majore in cadrul economiei

Uzeaza de intrumente compatibile conduitei multilaterale

Politica comerciala strategica

Urmareste captarea rentelor create de o situatie comerciala oligopolista (statul practica politici ce ofera avantaje de scara si de gama)

Trebuie sa asigure firmelor nationale o cota semnificativa din marja de profit creat pe piata internationala ca urmare a unor avantaje create prin subventionare si/sau protectie comerciala

Conditiile de reusita a unei astfel de politici le reprezinta

Posibilitatea de a identifica sectoarele si industriile de interes

Capacitatea de promovare a acestora

Politici Autarhice

Reprezinta o stare de izolare economica, o politica de orientare spre interior, prin ignorarea voita a avantajelor ce decurg din relatiile economice interntionale.

Se manifesta prin tendinta de a dezvolta cu orice pret anumite ramuri economice si prin folosirea unor masuri drastice de stopare a importurilor

Obiectivele politicii comerciale

Pe termen lung

Dezvoltarea echilibrata a economiei nationale in conditiile unui anumit nivel de expunere fata de concurenta externa

Pe termen mediu si scurt

Redefinirea structurii exporturilor si importurilor

Imbunatatirea orientarii geografice a fluxurilor comerciale

Redefinirea echilibrelor din balanta comerciala si balanta de plati

Imbunatatirea raportului de schimb

Armonizarea structurilor economice productive

Functii

Promovarea relatiilor comerciale (economice) externe - (stimularea exporturilor)

Protejarea economiei nationale de concurenta externa - (reglementarea si controlul importurilor)

Realizarea unui echilibru dinamic in balantele comerciala si de plati - (concomitent cu sporirea rezervei valutare a statului)

Trasaturi ale protectei economiei prin intermediul masurilor de P.C.

Reprezinta doar una dintre alternative

Foloseste intrumjente specifice (tarifare, netarifare, paratarifare)

Trebuie sa fie in stransa corelatie ci viabilitatea ramurii, sectorului sau companiilor

Trebuie sa fie limitata in timp si resurse

Genereaza costuri si efecte negative pentru toti cei implicati (exp., imp., cons., guv.)

Trebuie sa tina cont de parteneriatul international

Argumente care sustin oportunitatea folosirii instrumentelor de politica comerciala

Argumente micro si mezoeconomice

Argumentul apararii suveranitatii nationale

Argumentul industriilor incipiente (infant industries)

Argementul mentinerii locurilor de munca

Argmente ce deriva din teoria comertului strategic

Argumente macroeconomice

Programele nationale de dezvoltare economica

Politicile industriale

Presiunea grupurilor de interese (public choice analysis)

Alte tipuri de argumente

Protejarea unui sector traditional sau mod de viata traditional

Egalizarea costurilor interne cu cele ale concurentilor externi

Crestrea incasarilor bugetare

Alocarea optima a resurselor si redistribuirea veniturilor

Asigurarea echlibrului dinamic al balantei comerciale

Retorsiunea fata de practicile neloiale

Argumentul raportului de schimb

Din analiza se pot desprinde urmatoarele concluzii

Se poate observa inconsistenta economica a tuturor argumentelor;

Practic toate costurile protectionismului sunt suportate direct sau indirect de catre consumatori;

Cauza influentei exercitate de grupurile de presiune protectioniste rezida in existenta unui dezechilibru structural intre cei care beneficiaza de pe urma protectiei si cei care ii suporta costurile;

Intregul sistem de valori din societate este astfel structurat incat interesele producatorilor se bucura de mai mare receptivitate decat cele ale consumatorilor.

Noul protectionism are ca obiective

Concentrarea activitatilor economice la nivel regional nu la nivel global;

Accentuarea cat mai pronuntata a dependentei locale si regionale;

Considerarea protectiei mediului drept o prioritate esentiala pe agenda forurilor decizionale;

Considerarea imbunatatirii proceselor de productie si a minimizarii efectelor negative ca obiective cel putin la fel de importante ca si imbunatatirea produselor in sine;

Intelegerea pe deplin a relatiei productie-consum;

Maximizarea diversitatii locale si regionale, de la cultura la flora si fauna;

Reducerea inegalitatilor atat din cadrul economiilor nationale cat si in privinta relatiei dintre acestea;

Imbunatatirea democratiei locale si a controlului procesului decizional in diverse probleme de natura economica, in special asupra CTN si a institutiilor internationale;

Oferirea posibilitatii ca toti indivizii sa-si satisfaca nevoile fundamentale;

Stabilirea unor standarde restrictive si sustinerea categoriilor care nu reusesc sa se supuna conditiilor acestora.

Principalele grupuri ale caror interese sunt lezate de protectionism

Consumatorii,

Industriile care folosesc input-uri provenite din import;

Comerciantii;

Exportatorii;

Companiile transnationale

Cererea de protectie

Se poate adresa unor paliere diferite ale procesului decizional (protectionism legislativ, executiv, atitudinal)

Modalitatile de manifestare a cererii depind partial de palierul ales, reducandu-se practic la vot si lobby

Sectoarele cu cifra foarte mare de afaceri, dar putin importante ca voturi desfasoara actiuni de lobby

Sectoarele cu forta de munca numeroasa actioneaza sub incidenta numarului de voturi pe care-l detine

Sectoarele de mai mici dimensiuni se concentreaza asupra canalelor administrative

Principalii purtatori ai cererii de protectie

Companiile din sectoarele concurate de importuri

Grupurile sindicale

Sectoarele intensive tehnologic

Grupurile ecologiste

Cererea de protectie - fact.de influenta

Starea economiei in ansamblu

Nivelul somajului

Dimensiunile industriei

Sindicalizarea industriei

Localizarea regionala a sectorului

Productivitatea muncii

Intensitatea competitiei externe

Subutilizarea fortei de munca si a capacitatilor de productie

Cresterea rapida a importurilor

Nevoile de retehnologizare

Elemente cu influenta semnificativa pentru obtinerea unei protectii ridicate

Numarul de firme implicate in sectorul respectiv

Gradul de concentrare si ponderea in productia totala

Rata de crestere a productiei si a ocuparii fortei de munca

Nivelul salariilor si al calificarii fortei de munca

Gradul de exportabilitate a produselor si coeficientul de penetrare a ISD in acel sector

Oferta de protectie

Furnizorii de protectie sunt acei oficiali ce au reponsabilitati legate de elaborarea legislatiei protectioniste, punerea in aplicare a acesteia si negocierea unor concesii cu alte guverne.

Pe palierul politic se regasesc membrii legislativului, varfurile executivului, iar pe palierul administrativ regasim functionarii publici

Rolul primordial revine palierului politic, dar si cel administrativ poate dobandi o anumita autonomie functionala

Acordarea unor favoruri protectioniste genereaza sutinatori dar si opozanti

Se ajunge uneori la "simularea" acordarii protectiei, scopul fiind satisfacerea grupurilor de presiune si nu acordarea protectiei

Costurile protectionismului

Diminuarea eficientei cu care opereaza economia protejata

Efectele redistributive in detrimentul utilizatorilor produselor protejate

Costurile ridicate suportate de consumatori

Inrautatirea competitivitatii externe a unor sectoare care folosesc input-uri importate

Cresterea preturilor la anumite produse, in special la cele cu elasticitate redusa a cererii

Preturile majorate la unele produse reprezinta, de fapt, reducerea veniturilor reale din economie

Riscul aparitiei unei adevarate spirale protectioniste

Fortarea alocarii suboptimale a factorilor de productie

Reducerea ritmului de crestere economica prin majorarea preturilor pe piata interna si prin determinarea ramurilor interne sa foloseasca echipamente industriale mai putin performante

Protectionismul diminueaza capacitatea de absortie a unor piete reducand oportunitatile de export pentru o serie de companii.

Instrumentele politicii comerciale

Instrumente tarifare

Instrumente paratarifare

Instrumente netarifare

Masuri promotionale

Masuri de stimulare a exporturilor

Politica comerciala versus politica in domeniul concurentei

PC este responsabila pentru tranzactiile externe, PDC se ocupa de tranzactiile interne;

PC guverneaza alocarea resurselor intre piete, PDC face acelasi lucru dar in interiorul aceleiasi piete;

PC apeleaza la masuri aplicabile la frontiera, PDC recurge la masuri aplicabile in cadrul pietei nationale;

Instrumentele cu care opereaza PC sunt legate de produse, cele ale PDC sunt legate de producatori;

PC vizeaza actiuni ale autoritatilor, PDC vizeaza actiuni ale firmelor.

Coordonarea PC cu PDC este necesara pentru ca:

Reducerea barierelor comerciale stimuleaza actorii economici sa distorsioneze in avantajul lor relatiile normale de concurenta din doua motive:

Autoprotectia;

Reglementarea schimburilor comerciale ofera profituri sporite;

Procesul de globalizare a productiei ofera posibilitati sporite de manifestare a practicilor anticoncurentiale din partea operatorilor economici;

Politica in domeniul concurentei

Mentinerea unui climat concurential functional este o cerinta fundamentala a economiei de piata;

Concurenta poate fi definita ca"preocuparea pentru asigurarea functionarii corecte a regulilor jocului comercial atat din punct de vedere al autoritatilor publice cat si al agentilor economici si al indivizilor"

Concurenta este bagheta magica ce ordoneaza folosirea optima a resurselor, iar monopolul este generatorul ineficientei;

Starea de normalitate nu este concurenta pura si perfecta ci concurenta functionala.

O politica in domeniul concurentei este necesara pentru ca:

Ø Actorii privati si autoritatile publice se comporta deseori intr-o maniera care imperfecteaza mediul concurential;

Ø Companiile producatoare percep presiunile concurentiale drept mijloace care le limiteaza libertatea de miscare,

Ø Concurenta genereaza incertitudine si comportament anticoncurential

Ø Firmele cauta mijloace noi pentru a mentine si spori marja de profit iar pe calea aranjamentelor comerciale si a unor practici abuzive pot imperfecta concurenta.

Obiectivele vizate

Cresterea bunastarii consumatorilor;

Protectia consumatorilor,

Redistribuirea veniturilor;

Protejarea firmelor de dimensiuni mai mici sau aflate la inceputul activitatii,

Considerente regionale sau de natura sociala,

Integrarea pietelor.

Tipuri de concurenta

Directa vs.indirecta,

Corecta vs.incorecta,

Perfecta vs.imperfecta

Structuri de piata

numar de firme care ofera produsul pe o piata
	una singura	cateva	multe
Produs omogen	Monopol pur	Oligopol omogen	Concurenta perfecta
Produse diferentiate	Monopol pur multiprodus	Oligopol diferentiat	Concurenta monopolistica

Intrebari

Poate exista intr-o economie de piata, o alta cale mai buna de promovare a intereselor consumatorilor decat administrarea mediului concurential

Pot fi protejati consumatorii in detrimentul mediului concurential normal

Pot fi acceptate actiunile unor firme care incalcand dreptul concurentei argumenteaza ca astfel protejeaza consumatorii ?;

Daca, intr-un fel sau altul, a fost atenuat monopolul statului, ar trebui acceptata dictatura unor firme pe o piata care detine o pozitie de monopol

Are importanta ca pozitia dominanta este rezultatul unor modalitati eficiente si rationale prin care s-a mentinut si consolidat

Politica vamala

Este o componeta a politicii comerciale a unui stat, care cuprinde totalitatea reglementarilor emise de autaritatile publice si care vizeaza intrarea si iesirea marfurilor din teritoriul vamal

Teritoriul vamal este spatiul geografic in cadrul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala

Aplicarea regimului vamal presupune:

Controlul bunurilor si amijloacelor de transport, cu ocazia trecerii granitei vamale

Indeplinirea formalitatilor vamale

Impunerea vamala si plata creantelor vamale

Alte formalitati specifice reglementate prin acte normative.

Instrumentele politicii vamale

Legile, codurile si regulamentele vamale

Tarifele vamale

Taxele vamale

Obiectivele sistemului vamal

Protejarea intereselor economice ale statului

Elaborarea de statistici adecvate cu privire la activitatea de comert exterior

Punerea in aplicare a politicii fiscale a statului

Redefinirea activitatilor de export

Impunerea vamala

Obiectul impunerii: bunurile ce fac obiectul tranzactiei

Nivelul impunerii: impozitul aferent unei unitati de impunere sub forma specifica sau ad-valorem

Declaratia vamala in detaliu: documentul prin care sunt furnizate informatiile necesare realizarii obligatiilor fiscale

Termenul de plata: momentul validarii declaratiei vamale, care coincide cu liberul de vama, permitand declarantului vamal sa dispuna de bunurile ce fac obiectul declararii.

Functiile impunerii vamale

Funtia fiscala

Functia protectionista

Functia de negociere

Argumente in favoarea protectiei vamale

Divergenta dintre costurile si avantajele sociale si cele private

Protectia tarifara sustine ramuri importante din punct de vedere social, strategic sau economic

Sunt protejate locurile de munca la nivel intern

Taxele vamale conduc la cresterea preturilor, reduc importurile, stimuleaza productia interna, ocuparea fortei de munca si cresterea veniturilor producatorilor

Taxele vamale contribuie la diversificarea structurii industriale

Protectia nominala

Vizeaza intreaga valoare a produsului supus impunerii vamale

Nivelul sau este dat de nivelul taxelor vamale inscrise in tarif

Ca regula generala, protectia nominala este direct proportionala cu gradul de prelucrare al bunurilor importate.

Protectia efectiva

Vizeaza nivelul impunerii vamale asupra valorii nou create incorporate in produs

Masoara sporul de valoare adaugata in conditiile unor diferite niveluri ale taxelor vamale

Se calculeaza dupa diferite formule

Tariful vamal

Este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale si taxele vamale aferente acestora.

Este instrumentul clasic de reglementare a schimburilor comerciale externe, fiind permis de normele multilaterale de conduita.

Principalele nomenclatoare de clasificare a marfurilor utilizate pe plan international sunt:

Standard International Trade Clasification

Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles

Sistemul Armonizat de Descriere si Codificare a Marfurilor

Criterii de clasificare a marfurilor in tarifele vamale

Originea marfurilor

Gradul de prelucrare

Combinatie intre cele doua criterii

Criterii de origine

Originea ≠ provenienta;Ex: origine vegetala, animala

Originea produselor este esentiala pentru stabilirea cuantumului taxelor vamale si natura formalitatilor vamale

Mentionarea originii trebuie sa figureze pe toate declaratiile vamale

De obicei un produs este considerat originar dintr-o tara atunci cand este obtinut din materii prime, materiale si componente din acea tara.

Daca un produs este rezulatul unor interventii productive in mai multe tari, se considera originar din tara in care a suferit ultima transformare substantiala.

Transformarea substantiala este determinata prin:

Metoda saltului tarifar (schimbarea incadrarii tarifare)

Metoda valorii adaugate (bunul a suferit o transformare semnificativa - 40-60% din valoarea produsului)

Reguli de incadrare tarifara conform Sistemului Armonizat

Regula 1 - clasificarea marfurilor este legal determinata de termenii pozitiilor tarifare si de notele sectiunilor si capitolelor

Exemple:

Cand exista cel putin 2% metal pretios intr-un aliaj, atunci acesta este considerat un aliaj din metale pretioase

Maslinele sunt cuprinse la categoria legume, desi in botanica sunt considerate fructe.

Regula 2

2.a. Prima parte extinde sfera de cuprindere a pozitiilor tarifare pentru a acoperi si articolele incomplete sau nefinite cu conditia ca acestea sa cuprinda caracteristicile esentiale ale produsului complet sau finit; a doua parte claseaza in aceeasi pozitie cu articolul montat, articolul complet prezentat in stare demontata sau nemontata

2.b. extinde cuprinderea pozitiilor tarifare care mentioneaza o singura materie determinata sau a produselor compuse dintr-o materie determinata

Exemplu:

Un container cu 500 biciclete demontate fara sei si 700 de sei ambalate separat vor fi incadrate ca 500 biciclete echipate complet si 200 de sei ca si componente.

Regula 3.

Enunta principiile de clasificare a marfurilor susceptibile a fi incadrate la mai multe pozitii tarifare. Marfa va fi clasificata la pozitia specifica. Bunurile compuse din mateii diferite se incadreaza dupa natura articolului care le confera caracterul esential. Daca nu pot sa fie incadrate dupa regulile subsidiare amintite, incadrarea se va face la pozitia tarifara cu numarul cel mai mare dintre cele care pot sa fie luate in considerare.

Exemple: Ascutitoare pe un suoport fantezie poate sa fie incadrata la:

Ascutitori (articole de taiat) poz. 82.14

Alte jucarii - modele pentru divertisment poz. 95.03

Incadrarea se face dupa caracterul esential - articole de taiat - poz. 82.14

Un etui care cuprinde 10 pixuri de culori diferite (poz.96.08) si 10 creioane colorate (poz. 96.09). Se opteaza pentru pozitia 96.09.

Regula 4.

Se aplica marfurilor care in functie de noutatea lor nu sunt reprezentate specific in nici una dintre pozitiile S.A.

Exemplu: Momentul imediat ulterior aparitiei DVD-urilor, acestea au fost incadrate prin analogie cu alte produse care serveau aceluiasi scop deoarece nu exista o pozitie specifica unde sa fie incadrate.

Regula 5

Reglementeaza clasarea cutiilor si a huselor prezentate impreuna cu marfurile carora le sunt destinate precum si a ambalajelor care contin marfuri. Aceasta regula nu se aplica atunci cand materialele de impachetat sunt evident susceptibile utilizarii repetate. Ele vor fi clasificate la initiativa fiecarei tari.

Exemplu: Berea imbuteliata in sticle si lazi returnabile

Berea - poz. 22.03

Sticlele - poz. 70.10

Lada - poz. diferite in functie de material (de obicei la rticole din mase plastice)

Regula 6.

Prevede incadrarea produselor in subpozitiile unei pozitii tarifare, element care se determina prin respectarea prevederilor acelor subpozitii si a notelor de subpozitii cu care se afla in relatie si, bligatoriu cu respectarea regulilor anterioare

Teritoriul vamal

Forme de extindere

Zona de liber schimb

Uniunea vamala

Piata comuna

Uniunea economica

Uniunea economica si monetara

Efecte ale extinderii teritoriului vamal

Crearea de comert

Interna

Externa

Deturnarea de comert

Efecte statice ale extinderii teritoriului vamal

Atat crearea, cat si deturnarea de comert genereaza castiguri pentru participanti

Deturnarea de comert este preferabila crearii de comert, pentru tara care acorda preferinte comerciale atunci cand nu implica sacrificarea unei unor sectoare interne

Atat crearea cat si deturnarea de comert pot conduce la cresterea eficientei economice ca urmare a efectelor pozitive ale economiei de scara.

Efecte dinamice ale extinderii teritoriului vamal

Economia de scara este stimulata prin cresterea dimensiunilor pietei atat pentru sectoarele productive, cat si pentru fiecare economie in parte care se situa sub optimul productiv inaintea aparitiei gruparii integrationiste

Apare si se amplifica efectul de polarizare

Apar influente asupra volumului si localizarii investitiilor

Apar efecte pozitive asupra eficientei economice

Forme de restrangere a teritoriului vamal

Zonele libere

Zonele economice speciale

Perimetre libere (porturi, aeroporturi)

Antrepozite vamale

Reale si nominale

Industriale si de stocaj

Tipuri de regimuri comerciale

Definitive

Exportul

Importul

Introducerea sau scoaterea din tara abunurilor de catre noncomercianti

Regimuri suspensive

Tranzitul

Antrepozitarea vamala

Perfectionarea activa

Transformarea marfurilor sub control vamal

Admiterea temporara a marfurilor

Perfectionarea pasiva a marfurilor

Valoarea vamala este:

Baza de calcul pentru drepturile vamale

Masura de control a fluxurilor comerciale

Instrument de negociere internationala

Instrument prin intermediul caruia se realizeaza o statistica eficienta de comert exterior

Instrument care permite efectuare calculelor de eficienta in cadrul schimburilor comerciale internationale.

Operatiuni prealabile vamuirii

Prezentarea la birourile vamale de frontiera sau interne a mijloacelor de transport, a marfurilor si adocumentelor insotitoare

Controlul vamal al marfurilor si mijloacelor de transport

Depunerea declaratiei vamale si instituirea depozitului temporar necesar

Tipologia taxelor vamale

Dupa obiectul impunerii

De import

De export

De tranzit

Dupa scopul impunerii

Protectioniste

Fiscale

Dupa modul de percepere sau de aplicare

Ad-valorem

Specifice

Mixte

Dupa modul de fixare sau de stabilire

Autonome

Conventionale

Preferentiale

De retorsiune (antidumping si compensatorii)

Tipuri de efecte ale aplicarii taxelor vamale

Efecte de productie;

Efecte de consum;

Efecte de bunastare;

Efecte asupra raportului de schimb;

Efecte asupra balantelor comerciala si de plati

Protectionismul netarifar

Barierele netarifare

Sunt masuri publice sau chiar private care impiedica, deformeaza sau limiteaza fluxurile comerciale de bunuri si servicii cu scopul protejarii economiei de concurenta externa, sprijinirii ajustarii structurilor economice productive sau redefinirii echilibrelor de balanta;

Au proliferat in baza "legii protectiei constante";

Se definesc printr-o mare diversitate tipologica;

Sunt mai putin transparente si psihologic sunt percepute cu mai putina ostilitate.

Particularitati ale BN

Se considera a fi justificate pentru a apara comertul corect (managed trade) in sensul ca se argumenteaza ca se adopta ca raspuns la comportamentul anticoncurential al partenerilor;

Sunt aplicate desi concurenta perceputa ca neloiala produce, de cele mai multe ori, efecte pozitive;

Se bazeaza pe prezumtia ca protectia este un drept al celor care o primesc si nu o concesie facuta acestora;

Genereaza paradoxul ca se considera a fi folosite in numele liberului schimb;

Au marele avantaj ca, sub acoperire legala, dau posibilitatea selectivitatii in alegerea tintelor protectionismului;

Practicile comerciale considerate anticoncurentiale si vizate de aceste masuri se diversifica cu usurinta si deci alimenteaza diversificarea BN;

Aceste masuri prolifereaza si au determinanti si in sfera comertului cu servicii si cu DPI;

Sunt foarte greu de depistat si de cuantificat ca efect protectionist;

Influenteaza volumul fizic al importurilor, preturile bunurilor importate sau creeaza alte tipuri de obstacole.

Tipologia barierelor netarifare

Bariere care limiteaza cantitativ direct importurile(restrictii cantitative);

Bariere care limiteaza indirect importurile prin mecanismul preturilor;

Bariere care deriva din formalitatile vamale si administrative cu ocazia importurilor;

Bariere care decurg din standardele aplicate produselor importate in raport cu cele indigene(obstacolele tehnice);

Bariere care decurg din implicarea actorilor publici in activitatile comerciale.

Restrictiile cantitative

Interdictii sau prohibiri la import;

Contingentele de import;

Licentele (autorizatiile) de import;

Limitarile voluntare(autolimitarile) la export;

Acordurile privind comercializarea ordonata a unor categorii de produse.

Interdictiile

Presupun interzicerea totala sau partiala, pe o perioada determinata sau nedeterminata de timp a importurilor anumitor produse,

Se folosesc pentru:

Ø Alinierea la prevederile unor conventii internationale care prevad controlul destinatiei finale a unor categorii de produse;

Ø Evitarea cronicizarii unor dezechilibre ale balantei comerciale;

Ø Protejarea sanatatii si asigurarea securitatii publice;

Ø Prezervarea unor moduri de viata traditionale;

Ø Aplicarea unor sanctiuni comerciale.

Contingentele de import

Sunt plafoane cantitative sau valorice maxime admise la importul unor categorii de bunuri pe o perioada determinata de timp;

Constituie garantii pe care guvernele le acorda producatorilor indigeni ca vor avea un anumit nivel de acces la piata interna;

Sunt globale si bilaterale;

Exista si contingentele tarifare;

Diferente intre contingente si taxele vamale

Taxele vamale mentin o legatura automata intre preturile interne si cele internationale creand premisele ca exportatorii mai eficienti sa continue sa exporte;

Taxele vamale cultiva nediscriminarea, in timp ce contingentele o pun in practica si o accentueaza;

In cazul contingentelor transparenta este afectata, nivelul acestora depinzand de: modul cum sunt administrate, performantele anterioare, coruptie si lobby;

In cazul contingentelor este mai dificila calcularea protectiei efective;

Contingentele, de regula, nu aduc venituri la buget;

Contingentele incurajeaza lobby-ul si logrolling-ul.

Licentele de import

Sunt autorizatii eliberate de catre autoritatile decidente in materie de politica comerciala pe o perioada de timp, pentru anumite produse si uneori pentru anumite relatii geografice sau chiar comercianti;

Pe plan international sunt folosite:

Ø Licente automate;

Ø Licente neautomate;

Ø Licente globale

Ø Licente bilaterale

Ø Deschise;

Ø Specifice:

Licentele devin bariere comerciale atunci cand:

Procedurile privind acordarea sunt greoaie, indelungate si costisitoare;

Acordarea sau modificarea procedurilor este impredictibila;

Perioadade valabilitate este mai scurta decat cea necesara pentru derularea efectiva a tranzactiei;

Se conditioneaza acordarea licentei de dovedirea prealabila a existentei disponibilitatilor valutare necesare derularii tranzactiei;

Acordarea lor se face discretionar si cu prioritae unor anumiti importatori.

Limitarile Voluntare la Export

Se incheie in moduri diferite din punct de vedere al gradului de formalizare si al implicarii guvernamentale:

v Intelegeri intre asociatii ale producatorilor fara implicarea directa a statelor;

v Intelegeri intre autoritatile guvernamentale si asociatii ale producatorilor;

v Intelegeri informale la nivel guvernamental ale caror rezultate se aplica de structuri guvernamentale;

v Intelegeri la nivel guvernamental.

Particularitati ale LVE

Confera executivului din tara importatoare o mai mare libertate de actiune;

Atribuie cea mai mare parte din responsabilitate partii exportatoare;

Au o mare selectivitate si eficacitate;

Sunt instrumente carora le lipseste transparenta;

Sunt privite de catre toate partile ca alternative preferabile de protectionism;

Sunt instrumente protectioniste "poroase"

Au caracter "voluntar"

Au caracter paralegal;

Caracterul consensual este viciat (imperfect)

Efectele LVE

Distorsioneaza functionarea mecanismelor pietei;

Au efect anticoncurential;

Sunt ineficace in raport cu obiectivele urmarite;

Introduc modificari in structura ofertei;

Declanseaza procese autoreproducatoare si autoacceleratoare;

Submineaza valorile sistemului comercial multilateral.

Acordurile privind comercializarea ordonata a produselor

Sunt intelegeri bi sau multilaterale care vizeaza limitarea negociata si controlata a comertului cu anumite produse sau grupe de produse;

Implica pe langa angajamente de autolimitare a exporturilor, anumite prevederi referitoare la limitele de preturi si la masurile de salvgardare;

Cele mai cunoscute sunt:

Ø Aranjamentele OPEC;

Ø Acordurile internationale pe produse;

Ø Aranjamentul Multi-fibra.

BNT care limiteaza indirect prin mecanismul preturilor

Prelevarile variabile cu ocazia importurilor;

Preturile minime si preturile maxime la import;

Ajustarile fiscale la frontiera(barierele paratarifare);

Depozitele valutare prealabile cu ocazia importurilor;

Masurile de retorsiune la practici comerciale considerate nerezonabile, nejustificabile, discrminatorii sau neloiale.

Masurile antidumping

Se folosesc atunci cand un pret este considerat a se situa sub o valoare normala si acest lucru cauzeaza un prejudiciu tarii importatoare sau anumitor producatori indigeni;

Un pret se considera a fi sub valoarea normala atunci cand este:

Ø Inferior pretului practicat de exportatorul vizat pe piata sa interna;

Ø Inferior pretului practicat de exportatorul vizat pe o terta piata reprezentativa pentru el;

Ø Inferior costurilor de productie la care s-a adaugat o marja rezonabila de profit.

Tipuri de dumping

Dumping intermitent;

Dumping sporadic;

Dumping deliberat;

Dumping social (inofensiv);

Dumping valutar.

Tipuri de masuri de retorsiune

Angajamente cantitative;

Angajamente de pret;

Taxe antidumping cu caracter provizoriu;

Taxe antidumping definitive.

Efecte asupra tarii care le practica

Mentinerea ineficientei unor sectoare economice;

Amanarea restructurarii durabile a economiei nationale sau a unor sectoare care si-au pierdut avantajele comparative si competitive;

Reducerea puterii reale de cumparare pe anumite piete;

Reorientarea consumului anumitor categorii de produse;

Efecte asupra exportatorilor vizati

Sporirea costurilor de adaptare;

Diminuarea competitivitatii externe;

Impiedicarea obtinerii efectelor de economie de scara si de gama;

Evolutia nefavorabila a ofertei;

Necesitatea delocalizarii frecvente a unor capacitati productive;

Mentinerea unei stari de incertitudine care impiedica aplicarea unor strategii de afaceri articulate.

Exportatorii penalizati prin taxe antidumping au de facut fata si unor practici de sicanare

Incertitudini legate de evaluarea taxelor percepute;

Obligatia reflectarii taxei antidumping in pretul de vanzare pe piata tarii respective;

Mentinerea sanctiunii mult dupa ce faptul generator al masurii a incetat sa existe

Aspecte practice

Evolutia in timp a recurgerii la actiuni AD nu a fost liniara;

Daca anterior anilor 90 extinderea masurilor AD s-a datorat aproape exclusiv SUA, Canadei, CEE si australiei in prezent lista tarilor s-a extins foarte mult;

In perioada 1995- 6 (iulie) au fost initiate peste 2938 de anchete antidumping

China este pe primul loc intre tarile vizate de acuzatii de dumping

Bariere care decurg din formalitatile vamale si administrative

Evaluarea vamala discretionara;

Formalitatile vamale si administrative.

Bariere care decurg din participarea statului la activitatile comerciale

Achizitiile guvernamentale;

Comertul de stat;

Monopolul statului;

Obstacolele tehnice

Numarul si complexitatea reglementarilor tehnice au crescut ca urmare a cresterii nivelului de trai, diversificarii cererii pentru produsele de calitate si sporirii cererii pentru produse ecologice;

Nevoia de adaptare la astfel de cerinte sporeste costurile pentru producatori si exportatori;

In absenta unor norme uniforme sporeste riscul protectionismului derivat din aceste masuri;tu

Obstacolele tehnice constituie forma cea mai frecventa de protectionism;

Exista diferente semnificative intre standarde si normele tehnice;

Diferentele intre tari in ce priveste normele tehnice pot fi legitime,

Beneficiile armonizarii normelor tehnice

Compatibilizarea diverselor componente ale produselor;

Armonizarea normelor ii scuteste pe producatori de numeroase costuri de adaptare;

Conduce la cresterea bunastarii consumatorilor prin sporirea posibilitatilor de alegere;

Costurile derivate din diversitatea normelor tehnice

Pierderea oportunitatilor derivate din efectul de economie de scara;

Testarea, certificarea si inspectia se fac pe cheltuiala exportatorilor;

Costurile de informare si de instruire a personalului;

Costurile surpriza.

Obstacolele tehnice

Formele pe care le imbraca:

Normele sanitare si fitosanitare;

Normele de securitate;

Normele privind marcarea, ambalarea si etichetarea produselor.

Devin obstacole comerciale atunci cand:

Pe plan international existe standarde uniforme si nu sunt aplicate sau luate in considerare cand se elaboreaza norme nationale;

Cand pe plan international nu sunt standarde uniforme iar cele nationale sunt imprevizibile, netransparente, se modifica frecvent.

Politica Agricola Comunitara

Obiective

Cresterea productivitatii in agricultura, prin asigurarea unei dezvoltari rationale a productiei,precum si printr-o folosite optima a factorilor de productie, indeosebi a resurselor umane;

Asigurarea unui nevel de viata echitabil pentrupopulatie,

Stabilizarea pietelor,

Garantarea securitatii aprovizionarii;

Asigurarea unor preturi rezonabile pentruconsumatori.

Principii

Liberalizarea comertului cu produse agricole si comercializarea acestora la preturi unice comunitare;

Preferinta comunitara;

Compensarea pierderilor inregistrate in cazul exporturilor pe pietele externe;

Solidaritatea financiara,

Protejarea agriculturii de concurenta externa printr-un mecanism complex de bariere comerciale tarifare si netarifare;

Modul de transpunere practica a PAC

Organizarea comuna a pietei

Reguli comune in domeniul concurentei

Coordonarea obligatorie din partea diferitelor organizatii nationale

Organizarea europeana a pietelor

Actiuni in domeniul formarii profesionale, cercetarii si diseminarii informatiilor

Actiuni comune in cadrul programelor de dezvoltare economica

Protejarea exploatatiilor defavorizate de conditiile naturale sau structurale

Marile etape ale PAC

Perioada de formare (Stressa)

Perioada maratoanelor si a crizelor

Planul Mansholt

Cresterea pericolelor

Primii pasi pe calea reformei

Reforma MacSharry

Reforma reformei

Mecanismul functional al PAC

Preturile indicative (orientative)

Preturile de interventie

Preturile prag sau de ecluza

Restituirile comunitare

Obiectivele reformei din 1992

F mentinerea Comunitatii in randul producatorilor si exportatorilor de produse agricole, prin cresterea competitivitatii agricultorilor sai, atat pe pietele interne, cat si pe pietele de export;

F diminuarea productiei pana la nivelul cererii manifestate pe piata;

F concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor asupra acelora ce au in mod evident cea mai mare nevoie de sprijin;

F incurajarea agricultorilor sa nu-si abandoneze terenurile;

F protejarea mediului si dezvoltarea potentialului natur

Noul model european de agricultura- Agenda 2000

- un sector agricol competitiv care sa faca fata competitiei de pe pietele internationale fara a fi nevoie de subventii;

- metode de productie sanatoase si care protejeaza mediul;

- forme diverse de agricultura, bogate in practici traditionale care nu sunt numai orientate catre un nivel mare de productie, dar cauta sa si mentina si frumusetile naturii, generand si mentinand nivelul de ocupare al

fortei de munca;

- o politica agricola mult mai simpla si mai simplu de inteles, care stabileste clar liniile de separatie intre deciziile ce trebuie luate in comun si cele ce raman de competenta Statelor Membre;

- o politica agricola care stabileste clar ca cheltuielile pe care ea le implica sunt justificate de serviciile pe care fermierii le furnizeaza societatii in sens larg.

Reforma din 2003

1) o singura plata pentru fiecare ferma, independent de nivelul productiei obtinute;

aceasta va inlocui majoritatea primelor care se acordau pentru diferitele sectoare (Organizatii Comune de Piata -

OCP);

- platile directe nu se vor mai acorda in stransa legatura cu nivelul productiei;

- pentru stabilirea nivelului sumei de plata va fi luata ca referinta perioada 2000-2002;

- in sectorul cerealelor, statele membre UE pot mentine maximum 25% din plati in stransa legatura cu nivelul productiei, pentru a evita riscul abandonarii cultivarii pamantului;

- in sectorul bovine, statele membre pot opta pentru mentinerea a 100% din prima pentru alaptare si 40% din prima pentru sacrificare sau mentinerea a 100% din prima pentru sacrificare sau, alternativ pana la 75% din prima speciala pentru masculi;

- in sectorul ovine si caprine, pana la 50% din prima, inclusiv prima suplimentara, care pentru zonele cel mai putin favorizate ar putea fi mentinuta in continuare de catre statele membre;

- platile pentru sectorul lactate vor fi incluse in plata unica incepand cu 2008, odata cu implementarea completa a reformelor in acest sector (nota bene - statele membre au posibilitatea de a introduce sistemul inainte);

- pentru a incuraja dezvoltarea anumitor sectoare, statele membre pot decide asupra acordarii unor plati aditionale care sa nu depaseasca 10% din nivelul platii unice;

- noul sistem a intrat in vigoare incepand cu 2005. In vederea implementarii complete a sistemului, statele membre pot solicita o perioada de tranzitie de maximum 2 ani, urmand a aplica plata unica incepand cu 2007

2) suma ce urmeaza sa fie platita va fi in mod direct legata de respectarea anumitor standarde de mediu, siguranta alimentara, sanatatea plantelor si animalelor, precum si de anumite cerinte in ceea ce priveste mentinerea in buna stare a pamantului agricol ("cross-compliance");

in cazul nerespectarii acestui principiu, platile directe vor fi reduse proportional cu nivelul respectivului risc sau pagubei produse;

3) o politica de dezvoltare rurala intarita prin alocarea unor sume mai mari din bugetul Comunitatii, promovarea de masuri noi in ceea ce priveste protectia mediului, calitatea produselor, bunastarea animalelor, ce va ajuta fermierii europeni sa indeplineasca standardele referitoare la productie;

- vor creste fondurile comunitare care vor fi alocate in acest scop, iar aria de cuprindere a notiunii de dezvoltare rurala va fi extinsa prin introducerea de noi masuri;

- schimbarile au intrat in vigoare incepand cu 2005;

- plati stimulative vor fi acordate fermierilor care vor participa la programele de imbunatatire a calitatii produselor agricole si proceselor de productie - asemenea ajutoare pot fi platite pentru o perioada de 5 ani, iar cuantumul lor va fi de maximum 3000 euro anual pentru o ferma;

- sprijin financiar temporar va fi acordat fermierilor pentru adaptarea la noile conditii privind standardele comunitare (maxim 10000 euro / an);

- vor creste fondurile alocate pentru stimularea investitiilor tinerilor fermieri;

4) reducerea platilor directe pentru fermele mari ("modulation") pentru a finanta noua politica de dezvoltare rurala

- fondurile rezultate se situeaza la nivelul de 1,2 mld.euro anual;

- 1% din fondurile rezultate vor ramane in statele membre unde fondurile au fost stranse, restul sumei fiind redistribuita intre statele membre in functie de anumite criterii: suprafata agricola, populatia angajata in agricultura si PIB pe locuitor;

- fiecare stat membru va primi (urmare redistribuirii) cel putin 80% din fondurile pe care le-a strans;

5) instituirea unui sistem care sa asigure disciplina financiara, care sa nu permita depasirea cheltuielilor prevazute;

6) revizuirea politicilor sectoriale: reduceri asimetrice ale preturilor in sectorul laptelui; reformarea pietelor orezului, graului,cartofilor si furajelor uscate;

7) instituirea unui sistem de consiliere pentru fermieri

F intra in vigoare din 2007;

F participarea fermierilor va fi voluntara, insa, din 2010, in urma raportului Comisiei cu privire la functionarea sistemului, se poate decide ca acesta sa devina obligatoriu pentru fermieri;

F sistemul isi propune sa informeze fermierii cu privire la modalitatile concrete de aplicare a standardelor comunitare in procesele de productie;

F se vor desfasura actiuni de audit al fermelor si vor fi analizati anumiti parametri in functie de aspectele vizate (mediu, securitate alimentara si bunastarea animalelor);

F fondurile pentru sprijinirea fermierilor in vederea realizarii auditului vor fi disponibile in cadrul bugetului pentru dezvoltare rurala.

Cu ocazia finalizarii negocierilor, Romanias-a angajat

F Organizarea si functionarea Agentiei de Interventie si Plati - termen: decembrie 2006;

F Organizarea si functionarea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS) - termen: decembrie 2006;

F Realizarea Registrului plantatiilor viticole -termen: 2004;

F Respectarea Programului de actiuni pentru imbunatatirea calitatii si salubritatii laptelui materie prima - termen: 2007;

F Implementarea sistemului de cote pentru lapte -termen: 2006;

F Introducerea grilei de clasificare, plata corelata cu aceasta clasificare, organizarea controlului, instruire clasificatori pentru: bovine, ovine, caprine si porcine - termen: 2005

F Identificarea si inregistrarea animalelor. Termen: - pentru bovine: decembrie 2004 - pentru ovine, porcine si cabaline: iunie 2006.

F Implementarea Planului de Actiune pentru alinierea la sistemul de control al Comunitatii privind controalele la frontiera - termen: 2006

F Implementarea planurilor de modernizare si respectarea de catre unitatile agro-alimentare a exigentelor comunitare in domeniu - termen: decembrie 2006;

F Implementarea Planului de Actiune pentru modernizarea laboratoarelor de testare a reziduurilor - termen: 2006;

F Implementarea Planului de actiune pentru controlul contaminantilor -termen: 2006;

F Implementarea Planului de actiune pentru finalizarea procesului de acreditare a laboratoarelor si a sistemului de omologare -termen: 2006

Derogari cerute de Romania

1. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea abatoarelor si alinierea la cerintele europene a unitatilor de procesare a carnii (26 unitati)

2. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a carnii de pasare (2 unitati).

3. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui (28 unitati), precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte.

4. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31.12.2009, pentru conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut

5. Romania a solicitat si a obtinut incadrarea in categorii a zonelor viti-vinicole

6. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 8 ani, pana la 31.12.2014 pentru defrisarea suprafetelor de 30.000 ha ocupate cu hibrizi interzisi si replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoasterea dreptului de replantare

7. Romania a solicitat si a obtinut drepturi suplimentarede plantare a vitei de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlata si struguri de masa, de 1,5% din suprafata totala cultivata cu vita de

8. Romania a solicitat si a obtinut dreptul de adaugare a zaharozei pentru imbogatirea musturilor in zahar in vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor

9. Romania a solicitat si a obtinut recunoasterea si protectia denumirilor de origine si geografice pentru:

- 13 bauturi spirtoase din prune, respectiv 'tuica', 'horinca' si 'turt'

- 5 bauturi spirtoase din distilat de vin, respectiv 'vinars'

- 7 tipuri de lapte - 3 tipuri de iaurt - 1 lapte batut - 4 tipuri de cas - 21 de tipuri de branza - 26 de tipuri de cascaval - 8 tipuri de telemea - 1 tip de salam (Sibiu) - 1 tip de carnati (Plescoi) - 2 tipuri de paine - 2 tipuri de covrigi - 1 tip de placinta

11. Romania a solicitat si a obtinut derogare de la normele sanitar-veterinare, pentru producerea prin mijloace traditionale pentru 58 de tipuri de branza si produse lactate de vaca, oaie, capra si bivolita, produse prin tehnologii traditionale

12. Romania a solicitat si a obtinut posibilitatea utilizarii a 20% din fondurile destinate dezvoltarii rurale pentru suplimentarea platilor directe (top-up).

13. Romania a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009 - pentru utilizarea produselor de protectie a plantelor omologate in prezent in Romania si care contin urmatoarele substante active incluse in Anexa I a Directivei 91/414/CEE: sulf, acetoclor, dimetoat si respectiv 2 ani pentru substanta activa 2,4 D,cupru (sub forma de sulfat, oxiclorura sau hidroxid).

Concurenta si politica in domeniul concurentei

Abordari conceptuale

Mentinerea unui mediu concurential functional este o cerinta fundamentala a economiei de piata;

Concurenta reprezinta-preocuparea pentru asigurarea functionarii corecte a regulilor jocului comercial din punct de vedere al autoritatilor publice, al companiilor si al indivizilor,

Concurenta perfecta- acel mediu in care mai multe firme mai mici concureaza oferind un singur produs niciuna neputand influenta preturile si conditiile de comercializare;

Economistii neoclasici considera ca in conditiile concurentei perfecte este maximizata bunastarea consumatorilor.

Adam Smith considera ca o concurenta perfecta nu este decat un concept abstract care nu exista in economia reala;

De multe ori concurenta creeaza mai multe probleme decat solutioneaza;

Starea de fapt este concurenta functionala;

Nici concurenta si nici pietele nu sunt date inevitabil sau procese absolut naturale;

Politicile in domeniul concurentei permit dezvoltarea unui cadru reglementar in care se poate mentine si dezvolta concurenta;

O politica adecvata in domeniul concurentei devine necesara pentru ca actorii economici privati si autoritatile publice se comporta de o maniera care poate imperfecta mediul concurential dintr-o varietate de motive si printr-o diversitate de mecanisme si instrumente cum ar fi:

Companiile producatoare percep presiunile concurentei drept mijloace de a le limita libertatea de miscare;

Concurenta genereaza incertitudine si manifestari distorsionante percepute ca modalitati de a face mediul organizational al firmei mai predictibil;

Firmele cauta noi mijloace pentru a mentine si spori marja de profit iar actionand pe calea diverselor tipuri de aranjamente comerciale si a abuzului de pozitie dominanta pot practica preturi mai mari si pot obtine o serie de avantaje competitive de multe ori discutabile.

Politica in domeniul concurentei este conceputa si practicata pentru a preveni sau combate un comportament anticoncurential din partea tuturor actorilor economici;

Mijloacele cu care opereaza PC au un rol negativ intrucat sunt concepute sa ingradeasca nu sa promoveze anumite actiuni ale actorilor economici;

Deseori regulile de monitorizare a mediului concurential lasa putine alternative decidentilor iar obiectivele urmarite pot fi incompatibile.

Tipuri de concurenta

Perfecta - imperfecta;

Directa - indirecta;

Loiala (corecta) - neloiala;

Obiectivele vizate de PC

Cresterea bunastarii consumatorilor;

Protectia consumatorilor;

Redistribuirea veniturilor;

Protejarea firmelor mici si mijlocii;

Considerente de natura regionala, sociala sau distorsiuni ale unor sectoare;

Integrarea pietelor.

Scurt istoric al politicii comunitare in domeniul concurentei

Desi Tratatul CECO a fost o initiativa vest-europeana influenta americana asupra mediului european de afaceri era puternica;

Se poate identifica o similitudine intre Memorandumul lui Jean Monnet si Sherman Act din 1890 din SUA;

Art. 65 si 66 din Tratatul CECO cu privire la aranjamentele interzise si la concentrarile economice au fost preluate in Art. 85 si 86 din Tratatul de la Roma

Politica comunitara este bazata pe Art. 3(f) din tratatul de la Roma (in prezent Art. 3(g) din Tratatul de la Maastricht care prevede ca trebuie adoptate masuri pentru ca "concurenta la nivelul pietei comune sa nu fie distorsionata"

Reglementarile comunitare cu privire la concurenta sunt sintetizate in Art. 85-94 din Tratat;

Politica cu privire la practicile restrictive este reglementata de Art.85 care interzice aranjamentele si practicile concertate intre firme care pot elimina sau deforma fluxurile comerciale in interiorul gruparii;

Politica cu privire la pozitia de monopol este reglementata in Art.86 si se refera la acele concentrari economice al caror comportament risca sa afecteze comertul intre statele membre, interzicand "abuzul de pozitie dominanta" pe un segment important al pietei comune;

Art. 90 reglementeaza situatia specifica a sectoarelor de stat si a firmelor carora statul le acorda drepturi speciale.

Ajutoarele de stat sunt reglementate de Art.92-94.

Practici comerciale interzise

intelegeri sau practici concertate intre firme care conduc direct sau indirect la fixarea pretului de vanzare sau de cumparare, a tarifelor, a rabaturilor, adaosurilor, precum si a altor conditii de comercializare inechitabile. Chiar daca intelegerea nu are ca scop fixarea pretului, ea poate intra sub incidenta acestui articol, daca se constata ca indirect a actionat asupra modului de formare al preturilor si a afectat in acest sens concurenta, influentand-o sa actioneze in acelasi sens.

intelegeri sau aranjamente care pot avea ca scop limitarea sau controlul productiei, al pietei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor (plasamente de capital). Cel mai des caz intalnit este cel al cartelurilor, in special in sfera comertului, deoarece in mod frecvent producatorii consacrati au incercat sa impiedice potentialii concurenti sa patrunda pe o piata deja cucerita.

aranjamente care duc la impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul teritorial, al volumului de vanzari si achizitii sau pe alte criterii.

aplicarea unor termeni si conditii inegale partenerilor comerciali, conditionarea unor clauze contractuale de acceptarea de catre parteneri a unor obligatii complementare, care nici prin natura lor, nici conform uzantelor comerciale nu au legatura cu obiectul acelor contracte.

Comisia s-a straduit sa elaboreze si sa aplice o PC comuna nu doar coordonata;

In 1962 s-a adoptat Reglementarea Nr.17 care conferea comunitatii de afaceri siguranta ca transparenta si primatul legii sunt prioritati ale Comisiei;

Aceasta reglementare a stabilit:

Obligativitatea notificarii;

Drepturile statelor membre si ale partilor terte in cazul derularii investigatiilor;

Limitele superioare ale penalitatilor;

Mecanismul de consultare pentru autoritatile publice nationale;

Conditiile in care se pot acorda exceptii individuale

Cadrul in care se pot efectua investigatiile Comisiei.

Incepand cu 1963 s-a procedat la acordarea unor exceptii cadru;

Scopul acestor exceptii cadru a fost dual:

Ø Reducerea numarului de cazuri analizate;

Ø Ajutarea sectoarelor economice sa aiba o filizofie coerenta si unitara;

In 1967 s-a emis prima reglementare cu privire la distributia si achizitia exclusiva;

La finele anilor "70 criticile la adresa PC s-au intensificat fiind considerata o politica supercentralizata si superambitioasa avand un proces decizional inadecvat si proceduri de implementare ineficiente, sensibile la presiunile politice si incapabile sa contribuie la realizarea obiectivelor preconizate.

La finele anilor"80 s-a construit un nou echilibru intre transparenta(predictibilitate) si flexibilitate(discretie), pe de o parte, si filozofia neoliberala si cea interventionista pe de alta parte.

Noua abordare

Pe parcursul anilor 60-70 s-a practicat o atitudine reactiva, incepand cu finele anilor 80 atitudinea a devenit proactiva;

Abordarea proactiva a fost sustinuta de urmatorii factori:

Ø O noua filozofie economica de esenta neoliberala;

Ø Un leadership politic tot mai dinamic;

Ø Maturizarea socio-legala in sensul de consolidare a cadrului legal si de crestere a competentei personalului

Structura institutionala a PC

La baza filozofiei supranationale a PC au stat Comisia si CEJ;

Comisia este organismul care determina principalele reglementari, efectueaza investigatiile si decide solutiile care se impun;

Procesul decizional in cadrul Comisiei este sensibil si politizat, putandu-se observa un microcosmos al intregii UE in care se confrunta interese nationale, ideologice, functionale si sectoriale cu privire la resursele institutionale, solutiile fezabile, substanta politica si decizia;

Desi unele decizii sunt adoptate de comisarul pentru concurenta, deciziile cele mai importante se adopta in plenul Comisiei;

In sfera concurentei cele mai importante servicii administrative sunt: Secretariatul General si Serviciul Legal;

Ca orice politica de tip orizontal, PC se afla in responsabilitatea mai multor DG si trebuie integrata in alte politici sectoriale;

De la prevederile privind PC fac exceptie agricultura si unele aranjamente din domeniul transporturilor si energiei;

De PC se ocupa DG IV care cuprinde in structura sa:

Staff-ul,

Directoratul A

Directoratul B

Directoratele C,D,E,F,

Directoratul G

Valorile dominante la nivelul DG IV sunt:

Credinta in individualism;

Respectul fata de consumator;

Atitudinea circumspecta fata de marile corporatii;

Respingerea interventiei statelor in functionarea pietelor.

DG IV poate fi caracterizat ca o entitate puternica, semi-autonoma, definita printr-o puternica baza legala; neoliberala.

Multa vreme Consiliul si Parlamentul au avut un rol periferic in croirea PC;

S-au conturat doua cai prin care Parlamentul a influentat activitatea Comisiei:

Validarea raportului anual prezentat de Comisie;

Formularea de intrebari si solicitarea de raspunsuri privind problematica concurentei.

Roluri importante in privinta PC revinCEJ si CPI;

Acestea sunt responsabile pentru supervizarea legala a reglementarilor si joaca un rol esential in conturarea esentei si procedurilor regimului in domeniul concurentei,

Deciziile acestora sunt obligatorii pentru toti actorii implicati si se constituie in precedente juridice care pot fi invalidate doar prin procedura de codecizie,

De multe ori CEJ a fost criticata ca este prea indulgenta cu Comisia, permitandu-i sa ignore regulile procedurale,

CPI a fost creata in 1988, si-a inceput activitatea in 1989 ocupandu-se de: probleme de personal, unele probleme tinand de CECO si de actiuni in domeniul concurentei cu exceptia practicilor antidumping si ajutoarelor de stat

Ancorele PC Practicile comerciale restrictive

Conform Art. 85(81) sunt considerate incompatibile cu principiile PUI acordurile, deciziile sau practicile concertate care:

Ø Determina direct sau indirect preturile de vanzare sau de cumparare sau alte conditii de comercializare;

Ø Conduc la limitarea sau controlul productiei, pietelor, dezvoltarii tehnologice sau fluxurilor de investitii;

Ø Prevad partajarea pietelor de desfacere sau a surselor deaprovizionare;

Ø Stabilesc conditii diferite in cazul unor parteneri comerciali, plasandu-i in dezavantaj competitiv;

Ø Duc la incheierea contractelor conditionat de acceptarea de catre parteneri a unor obligatii suplimentare care prin natura lor sau conform uzantelor comerciale nu au legatura cu obiectul tranzactiei respective.

Ø Nu sunt interzise aranjamentele de mai mica importanta care nu au un impact notabil asupra mediului concurential,

Ø Initial au fost cuprinse de aceasta "regula de minimis" aranjamentele care au o cifra de afaceri cumulata sub 300 milioane euro si detin o cota de piata sub 5%. In 1996 aceste praguri au fost eliminate si s-a retinut varianta "sunt exceptate toate intelegerile intre firme care detin o cota de piata mica"

Ø De la prevederile Art. 85 s-au conturat in timp o serie de derogari individuale si de derogari cadru;

Ø De derogari cadru beneficiaza intelegerile care conduc la: imbunatatirea productiei sau distributiei unor bunuri sau servicii; promoveaza progresul tehnic sau ofera unele avantaje consumatorilor; nu ofera participantilor posibilitatea de a elimina concurenta pe o pate umportanta a pietei comunitare.

Sistemul de exceptii cadru va imbunatati climatul concurential prin:

Simplificarea sistemului de notificare si autorizare;

Descentralizarea aplicarii reglementarilor in domeniul concurentei spre nivelurile nationale(autoritatile nationale vor trebui sa colaboreze strans cu cele comunitare);

Intensificarea controlului "ex post"

Pentru a beneficia de o derogare individuala sunt necesare urmatoarele conditii

Aranjamentele trebuie sa aiba efecte favorabile la nivelul UE iar avantajele sa depaseasca dezavantajele;

Sa produca efecte semnificative pentru consumatori;

Restrictiile care afecteaza concurenta sa fie absolut necesare pentru atingerea obiectivelor companiilor implicate;

Sa nu produca o afectare semnificativa a concurentei.

Aranjamente care nu fac obiectul exceptiilor

Intre concurenti

v Care limiteaza productia si vanzarile;

v Care conduc la fixarea preturilor;

v Care restrictioneaza produsele oferite consumatorilor;

Intre non concurenti

v Referitoare la preturile de vanzare(sunt permise preturile maxime sau cele orientative);

v Referitoare la restrangerea zonei de vanzare sau a segmentelor de cumparatori;

v Referitoare la restrangerea vanzarilor la sisteme selective de distributie;

v Limitarea doar la distributia proprie a pieselor de schimb catre cumparatori sau catre atelierele de reparatii.

In urma acestei anchete, Comisia poate adopta una din urmatoarele atitudini:

adreseaza o "scrisoare de clasare" (en. comfort letter) indicand ca nu are intentia de a interveni in realizarea proiectului, daca circumstantele nu se schimba sau nu i se adreseaza o plangere. Aceasta procedura este mai rapida, dar nu asigura o mare siguranta juridica intreprinderilor;

transmite o "atestare negativa" ( presupunere de inaplicabilitate a interdictiei);

acorda o exceptare in baza Art. 81 (3), in urma examinarii notificarii scrise si apoi dupa consultarea de avizare; exceptarea este in principiu limitata in timp si conditionata;

constata o infractiune in baza Art. 81, aliniatul 1 si interzice intelegerea, cu eventuale amenzi (1 milion EURO sau 10% din cifra de afaceri).

Pozitia dominanta

Politica referitoare la monopoluri a constituit veriga mai slaba a PC;

Guvernele tarilor membre si organismele comunitare s-au aflat intr-o puternica dilema;

Iesirea din aceasta dilema s-a facut prin abordarea "de la caz la caz";

Problema monitorizarii monopolurilor comporta doua aspecte: dovedirea pozitiei dominante si probarea abuzului de pozitie dominanta;

Pentru ca un monopol sa fie monitorizat de catre DG IV este necesar ca:

Ø Acesta sa detina o pozitie dominanta;

Ø Actiunile sale se genereze efecte asupra intregii piete comune sau asupra unei parti semnificative a acesteia;

Ø Actiunile intreprinse sa afacteze comertul dintre statele membre;

In determinarea pozitiei dominante, Comisia s-a bazat pe piata relevanta si pe puterea de piata;

Analiza intreprinsa de Comisie ia in considerare:piata produsului, piata in sens geografic si piata in dimensiune temporala

Piata relevanta Piata relevanta

Piata relevanta a produsului- cuprinde toate produsele si serviciile care pot fi considerate substituibile de catre consumatori d.p.v. Al caracteristicilor produselor, al preturilor si al intentiilor de folosire;

Piata relevanta in sens geografic-cuprinde acea zona incare firmele sunt implicate in furnizarea produselor sau serviciilor si in care conditiile concurentiale sunt suficient de omogene;

Comisia mai ia in considerare:

Ø Evolutiile recente;

Ø Rezultatul studiilor de piata;

Ø Perceptia clientilor si a concurentilor;

Ø Preferintele consumatorilor;

Ø Barierele din calea accesului si costurile acestora;

Ø Diferitele categorii de discriminari ale consumatorilor si strategiile de preturi diferentiate.

Se considera ca o firma are o pozitie dominanta pe o piata daca cota sa de piata depaseste 40%;

Uneori pozitia dominanta exista si atunci cand cota de piata se situeaza intre 25-40% in functie de caracteristicile pietei(marimea concurentilor, structura si resursele companiei, dinamica pietei);

In determinarea pozitiei dominante, pe langa cota de piata se mai folosesc:

Ø Structura si functionalitatea pietei respective;

Ø Comportamentul firmelor concurente;

Ø Disponibilitatea capitalurilor;

Ø Dotarea cu factori de productie naturali si accesul la noile tehnologii;

Ø Existenta barierelor in calea accesului la piata;

Se considera ca o firma abuzeaza de pozitia dominanta atunci cand:

Vinde la preturi foarte ridicate sau foarte scazute pentru a inlatura concurentii;

Reduce productia sau trateaza diferit anumite segmente de piata;

Refuza sa furnizeze produsele sau serviciile in anumite cazuri;

Impune acorduri de cumparare pentru anumite categorii de produse;

Isi consolideaza pozitia dominanta prin achizitii sau fuziuni cu scopul de a inlatura concurentii;

In timp s-a consacrat principiul justificarii obiective conform caruia "ceea ce a fost interzis in anumite circumstante poate fi acceptat in alte conditii daca exista motive intemeiate"

Penalizarile pentru comportament anticoncurential

Comisia recunoaste 3 categorii de practici anticoncurentiale:

Ø Practici de mai mica importanta. Acestea includ restrictii de regula de natura verticala cu impact limitat asupra pietei. Penalizarile se situeaza intre 1000 si 1 milion de Euro;

Ø Practici abuzive cu impact serios.sunt aranjamente de integrare orizontala sau verticala cu impact notabil asupra pietei sau abuzul de pozitie dominanta. Amenzile sunt de 1-20 mil. Eoro;

Ø Practici abuzive cu impact foarte serios. Sunt restrictii orizontale de tipul cartelurilor, partajarii cotelor de piata care distorsioneaza serios functionarea PUI. Penalizarile depasesc 20 mil. Euro. Amenda nu depaseste de regula 10% din cifra de afaceri.

Circumstante agravante si atenuante

Agravante

v Practici repetate de acelasi tip ale aceleiasi firme;

v Refuzul de a coopera cu expertii Comisiei;

v Rolul de initiator sau instigator al practicii;

v Practicarea unor masuri de retorsiune asupra firmelor care nu participa;

Atenuante

v Rol pasiv sau de "follow my leader"

v Nepunerea in practica a masurii;

v Incetarea masurii imediat ce s-a sesizat Comisia;

v Practica abuziva este rezultatul neglijentei;

v Cooperarea operativa cu expertii Comisiei.

Reduceri sau exonerari de la plata amenzilor

Comisia va reduce penalizarile daca firma:

Ø Ofera dovezi semnificative, aditionale celor de care dispune Comisia;

Ø Inceteaza practica abuziva imediat ce a furnizat probele de care dispune;

Ø Este prima care furnizeaza detalii semnificative,

Comisia va exonera de la plata penalizarilor firmele care, participand la un cartel:

Ø Ofera toate informatiile disponibile despre cartelul in cauza;

Ø Coopereaza deplin, constant si operativ cu Comisia pe parcursul procedurii administrative;

Ø Inceteaza implicarea in practica distorsionanta in momentul consientizarii efectelor negative;

Ø Nu a determinat alte firme sa ia parte la intelegerea respectiva.

Politica cu privire la achizitii si fuziuni

S-a dovedit a fi cea mai sensibila pentru DG IV;

Desi in Tratatul CECO s-a prevazut un sistem de control al fuziunilor, in Tratatul de la Roma acesta nu a mai fost retinut ;

Abia in 1988 Comisia a prezentat Consiliului un proiect de Regulament cu privire la achizitii si fuziuni;

In 1990, dupa dezbateri aprinse, s-a adoptat primul regim coerent la nivel european in domeniul fuziunilor.

Trebuiesc monitorizate de catre comisie acele fuziuni care indeplinesc urmatoarele criterii:

Ø Firmele care participa la fuziune au o cifra de afaceri agregata la nivel global de peste 5 miliarde euro;

Ø Cel putin doua dintre firmele implicate au realizat o cifra de afaceri la nivel european de peste 250 mil. Euro;

Ø Cel putin una dintre firmele participante nu realizeaza mai mult de din cifra de afaceri la nivel european intr-o singura tara membra.

Au o dimensiune comunitara si pot fi monitorizate si fuziunile in care:

Cifra de afaceri agregata la nivel global depaseste 2,5 miliarde euro;

In cel putin 3 tari membre cifra de afaceri agregata a tuturor companiilor participante este de peste 100 mil. Euro;

In cel putin 3 tari membre cifra de afaceri agregata a cel putin doua companii depaseste 25 mil. Eoro;

Cifra de afaceri la nivel comunitar a cel putin doua companii este mai mare de 100 mil. Euro, fara ca fiecare companie sa realizeze din cifra de afaceri intr-o singura tara membra a UE.

Toate fuziunile care au dimensiune comunitara trebuiesc notificate Comisiei transmitandu-se informatii cu privire la:

Bilantul companiilor;

Natura si elementele definitorii ale fuziunii;

Pietele relevante;

Cotele de piata detinute de fiecare companie;

Structura proprietatii si a controlului firmelor respective;

Raporturile speciale dintre ele.

Furnizarea de informatii care se dovedesc eronate se va penaliza cu amenzi cuprinse intre 1000 si 50.000 de euro pentru fiecare informatie eronata;

In analiza cazului Comisia trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:

In ce masura concentrarea economica respectiva intra sub incidenta reglementarilor comunitare;

In ce masura fuziunea este compatibila cu principiile pietei comune;

Daca se creaza sau se consolideaza o pozitie dominanta pe piata comuna sau pe o parte substantiala a acesteia.

Procedura de control al fuziunilor cuprinde urmatoarele etape:

Notificarea;

Faza I-initierea examinarii;dureaza 4 saptamani si se finalizeaza cu urmatoarele pozitii:

Ø Concentrarea nu intra sub incidenta reglementarilor comunitare;

Ø Concentrarea nu ridica probleme deosebite si se aproba;

Ø Concentrarea ridica probleme fiind necesara o investigatie mai amanuntita;

Faza a II-a initierea procedurii; poate dura pana la 4 luni si se finalizeaza cu urmatoarele pozitii:

Ø Fuziunea este incompatibila cu dreptul comunitar si este respinsa;

Ø Fuziunea este compatibila cu dreptul comunitar si se aproba;

Ø Fuziunea este compatibila cu dreptul comunitar cu anumite conditii aprobandu-se conditionat.

Comisia poate aplica o procedura de analiza simplificata atunci cand:

Cifra de afaceri a concentrarii si activele sale totale sunt fiecare sub 100 mil. Euro;

Firmele care fuzioneaza sau sunt preluate nu opereaza in acelasi sector sau pe aceeasi piata;

Desi opereaza pe aceeasi piata, cota lor de piata nu este mai mare de 15% in cazul unui aranjament de integrare orizontala si de 10% in cazul celui de integrare verticala;

Partile notificatoare au descris piata relevanta; daca acest lucru este dificil de realizat nu se va aplica procedura simplificata.

Politica in domeniul ajutoarelor de stat

Acest segment al PC este cel mai original;

Este o componenta a PC pur supranationala si inexistenta in nici-o alta arhitectura legislativa;

Procedura de monitorizare a ajutoarelor de stat este urmatoarea:

Ø Schemele de ajutor public trebuiesc notificate Comisiei;

Ø Daca DG IV considera ca acestea sunt incompatibile cu reglementarile comunitare declanseaza o ancheta;

Ø Daca se obtin probele incompatibilitatii si efectelor distorsionante se va cere statului respectiv sa nu puna in aplicare respectiva schema;

Ø Daca statele membre nu agreeaza aceasta pozitie se pot adresa CEJ,

Ajutoarele de stat distorsioneaza concurenta pentru ca:

Nu exercita un efect pozitiv asupra mediului economic, nici asupra dobanditorilor;

Pot afecta existenta si evolutia pe piata a celorlati agenti economici nesustinuti;

Se sprijina activitati sau actoricare si-au pierdut avantajele comparative;

Se realizeaza o redistribuire ineficienta a veniturilor in economie;

Se incalca principiul concurentei corecte.

La inceputul anilor 80 s-au identificat urmatoarele prioritati:

Fundamentele ajutoarelor deja existente nu trebuie considerate permanent valabile;

Necesitatea imbunatatirii politicii in domeniu;

Transparenta ajutoarelor trebuie sa devina o prioritate

Politica cu privire la sectorul de stat

Crearea unui mediu autentic concurential a depins si de introducerea concurentei corecte in domeniul utilitatilor publice;

Multa vreme, sectoare cum ar fi telecomunicatiile, energia, serviciile postale si de transport au fost exceptate de la reglementarile comunitare in domeniul concurentei;

Un aspect important al relatiei guvern- mediu industrial a fost proprietatea de stat in domeniul utilitatilor publice;

Izolarea utilitatilor publice de presiunile concurentei a condus la:

Ø Servicii deseori de mai slaba calitate;

Ø Ineficienta la nivelul acestor sectoare;

Ø Preturi foarte diferite de la o tara la alta;

Ø Intarzierea restructurarii;

Ø Incompatibilitate intre diferite retele nationale.

Provocari cu care se confrunta PC

Flexibilitatea administrativa este in mare masura duala;

Regimul concurential este inca puternic politizat;

Directoratul General IV dispune de resurse limitate pentru a putea pune in aplicare numeroasele sarcini care-i revin;

O politica sectoriala impredictibila nu permite companiilor sa se inscrie in cadrul legal, de aceea PC trebuie sa devina mai transparenta si sa cultive parteneriatul cu mediul de afaceri,

Aplicarea principiului subsidiaritatii s-a dovedit un lucru dificil de realizat;

Provocarea eficacitatii;

Provocarea deficitului democratic.

Internalizarea factorilor externi in special prin:

Ø Luarea in considerare a perceptiilor nationale cu privire la functiile PC;

Ø Atenuarea imprevizibilitatii mediului international;

Ø Uniformizarea reglementarilor la nivel international.

Document Info

Accesari: 4853
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare