A fost promovat de tarile ce au cunoscut primele, procesul de industrializare, fiind in avantajul lor comertul liber in conditiile in care dispuneau de o puternica forta concurentiala

Este o politica comerciala interesanta numai daca:

- 818g62i ; Exista o reciprocitate a pietelor

- 818g62i ; Este sustinut de o specializare determinata de conditii obiective de productie

- 818g62i ; Nu are mare importanta independenta economica si dependenta tehnologica

Se dovedeste inconsecventa in explicatii;

Se cultiva dihotomia:

Ø 818g62i ; Adeptii liberului schimb sunt: realisti, dinamici, inteligenti, invingatori;

Ø 818g62i ; Opozantii liberului schimb: invinsi, demodati, ancorati in trecut

. 818g62i ; 818g62i ; Acrediteaza asertiunea "ceea ce nu ma omoara, ma face mai puternic;

. 818g62i ; 818g62i ; Se bazeaza pe prea multe fundamente non-economice.

10 limite ale teoriei liberului schimb
Ian Fletcher - AmericanEngineering Association

- 818g62i ; Teoria comertului liber se bazeaza pe abstractizari, nu pe evidente empirice;

- 818g62i ; Comertul liber promite ceea ce nu poate genera;

- 818g62i ; Foloseste multe argumente "expirate";

- 818g62i ; Prevaleaza argumentele pe termen scurt in detrimentul celor pe termen lung;

- 818g62i ; S-a esuat in tentativa de cuantificare a efectelor promise;

- 818g62i ; Sunt folosite comparatii comentabile (chiar irationale economic)

Punctul de vedere - consemna Paul Krugman- conform caruia comertul liber este cea mai buna dintre toate politicile posibile face parte din cazul mai general, al laissez-faire-ului in economia de piata si porneste de la premisa ca pietele sunt eficiente. Totusi, atunci cand veniturile crescatoare de scara si competitia imperfecta devin elemenete decisive in explicarea comertului international, ne gasim intr-o lume a optimului de gradul doi in care interventia guvernamentala poate, in principiu, sa imbunatateasca performantele pietei".

Paul Krugman - "Is Free Trade Paseé?"(Philip King, International Economics and International Economic Policy, McGraw-Hill, Inc., 1995);

Comert liber vs. Comert corect

Acceptiuni ale corectitudinii (Steven Suranovic-George Washington Univ.)

Ø 818g62i ; Corectitudinea este distributiva;

Ø 818g62i ; Corectitudinea este nediscriminatorie;

Ø 818g62i ; "Regula de aur"

Ø 818g62i ; Reciprocitatea pozitiva;

Ø 818g62i ; Reciprocitatea negativa;

Ø 818g62i ; Corectitudinea prin autonomie;

Ø 818g62i ; Corectitudine pe fond de beneficii maxime.

Protectionismul

Protectionismul reprezinta ansamblul de masuri de origine etatista care isi propun limitarea, interzicerea, controlul sau influentarea fluxurilor comerciale internationale. Este rezultatul unei capacitati de constrangere publica care interfereaza cu procesul de schimb fondat pe libertatea de optiune a celor direct implicati in tranzactie. Astfel, protectionismul promoveaza discriminarea in ce priveste schimburile realizate intre rezidentii unei tari si tranzactiile realizate de acestia cu rezidentii unei alte tari. Practic, se poate afirma ca protectionismul este echivalent cu un "nationalism reglementar".

Pascal Salin - "Libre-échange et protectionnisme", Presses Universitaires de France, Paris, 1991.

Protectionism moderat si compatibil conduitei comerciale multilaterale

Urmareste restrictionarea accesului produselor straine pe piata interna la un nivel rezonabil

Foloseste masuri tarifare si netarifare la niveluri ce nu induc distorsiuni majore in cadrul economiei

Uzeaza de intrumente compatibile conduitei multilaterale

Politica comerciala strategica

Urmareste captarea rentelor create de o situatie comerciala oligopolista (statul practica politici ce ofera avantaje de scara si de gama)

Trebuie sa asigure firmelor nationale o cota semnificativa din marja de profit creat pe piata internationala ca urmare a unor avantaje create prin subventionare si/sau protectie comerciala

Conditiile de reusita a unei astfel de politici le reprezinta

- 818g62i ; Posibilitatea de a identifica sectoarele si industriile de interes

- 818g62i ; Capacitatea de promovare a acestora

Politici Autarhice

Reprezinta o stare de izolare economica, o politica de orientare spre interior, prin ignorarea voita a avantajelor ce decurg din relatiile economice interntionale.

Se manifesta prin tendinta de a dezvolta cu orice pret anumite ramuri economice si prin folosirea unor masuri drastice de stopare a importurilor

Obiectivele politicii comerciale

Pe termen lung

Dezvoltarea echilibrata a economiei nationale in conditiile unui anumit nivel de expunere fata de concurenta externa

Pe termen mediu si scurt

Redefinirea structurii exporturilor si importurilor

Imbunatatirea orientarii geografice a fluxurilor comerciale

Redefinirea echilibrelor din balanta comerciala si balanta de plati

Imbunatatirea raportului de schimb

Armonizarea structurilor economice productive

Functii

Promovarea relatiilor comerciale (economice) externe - (stimularea exporturilor)

Protejarea economiei nationale de concurenta externa - (reglementarea si controlul importurilor)

Realizarea unui echilibru dinamic in balantele comerciala si de plati - (concomitent cu sporirea rezervei valutare a statului)

Trasaturi ale protectei economiei prin intermediul masurilor de P.C

Reprezinta doar una dintre alternative

Foloseste intrumjente specifice (tarifare, netarifare, paratarifare)

Trebuie sa fie in stransa corelatie ci viabilitatea ramurii, sectorului sau companiilor

Trebuie sa fie limitata in timp si resurse

Genereaza costuri si efecte negative pentru toti cei implicati (exp., imp., cons., guv.)

Trebuie sa tina cont de parteneriatul international

Argumente care sustin oportunitatea folosirii instrumentelor de politica comerciala

Argumente micro si mezoeconomice

- 818g62i ; Argumentul apararii suveranitatii nationale

- 818g62i ; Argumentul industriilor incipiente (infant industries)

- 818g62i ; Argementul mentinerii locurilor de munca

- 818g62i ; Argmente ce deriva din teoria comertului strategic

Argumente macroeconomice

- 818g62i ; Programele nationale de dezvoltare economica

- 818g62i ; Politicile industriale

- 818g62i ; Presiunea grupurilor de interese (public choice analysis)

Alte tipuri de argumente

Protejarea unui sector traditional sau mod de viata traditional

Egalizarea costurilor interne cu cele ale concurentilor externi

Crestrea incasarilor bugetare

Alocarea optima a resurselor si redistribuirea veniturilor

Asigurarea echlibrului dinamic al balantei comerciale

Retorsiunea fata de practicile neloiale

Argumentul raportului de schimb

Din analiza se pot desprinde urmatoarele concluzii

Se poate observa inconsistenta economica a tuturor argumentelor;

Practic toate costurile protectionismului sunt suportate direct sau indirect de catre consumatori;

Cauza influentei exercitate de grupurile de presiune protectioniste rezida in existenta unui dezechilibru structural intre cei care beneficiaza de pe urma protectiei si cei care ii suporta costurile;

Intregul sistem de valori din societate este astfel structurat incat interesele producatorilor se bucura de mai mare receptivitate decat cele ale consumatorilor

Noul protectionism are ca obiective

Concentrarea activitatilor economice la nivel regional nu la nivel global;

Accentuarea cat mai pronuntata a dependentei locale si regionale;

Considerarea protectiei mediului drept o prioritate esentiala pe agenda forurilor decizionale;

Considerarea imbunatatirii proceselor de productie si a minimizarii efectelor negative ca obiective cel putin la fel de importante ca si imbunatatirea produselor in sine

Intelegerea pe deplin a relatiei productie-consum;

Maximizarea diversitatii locale si regionale, de la cultura la flora si fauna;

Reducerea inegalitatilor atat din cadrul economiilor nationale cat si in privinta relatiei dintre acestea;

Imbunatatirea democratiei locale si a controlului procesului decizional in diverse probleme de natura economica, in special asupra CTN si a institutiilor internationale;

Oferirea posibilitatii ca toti indivizii sa-si satisfaca nevoile fundamentale;

Stabilirea unor standarde restrictive si sustinerea categoriilor care nu reusesc sa se supuna conditiilor acestora.

Principalele grupuri ale caror interese sunt lezate de protectionism

Consumatorii,

Industriile care folosesc input-uri provenite din import;

Comerciantii;

Exportatorii;

Companiile transnationale

Cererea de protectie

Se poate adresa unor paliere diferite ale procesului decizional (protectionism legislativ, executiv, atitudinal)

Modalitatile de manifestare a cererii depind partial de palierul ales, reducandu-se practic la vot si lobby

Sectoarele cu cifra foarte mare de afaceri, dar putin importante ca voturi desfasoara actiuni de lobby

Sectoarele cu forta de munca numeroasa actioneaza sub incidenta numarului de voturi pe care-l detine

Sectoarele de mai mici dimensiuni se concentreaza asupra canalelor administrative

Principalii purtatori ai cererii de protectie

Companiile din sectoarele concurate de importuri

Grupurile sindicale

Sectoarele intensive tehnologic

Grupurile ecologiste

Cererea de protectie - fact.de influenta

Starea economiei in ansamblu

Nivelul somajului

Dimensiunile industriei

Sindicalizarea industriei

Localizarea regionala a sectorului

Productivitatea muncii

Intensitatea competitiei externe

Subutilizarea fortei de munca si a capacitatilor de productie

Cresterea rapida a importurilor

Nevoile de retehnologizare

Elemente cu influenta semnificativa pentru obtinerea unei protectii ridicate

Numarul de firme implicate in sectorul respectiv

Gradul de concentrare si ponderea in productia totala

Rata de crestere a productiei si a ocuparii fortei de munca

Nivelul salariilor si al calificarii fortei de munca

Gradul de exportabilitate a produselor si coeficientul de penetrare a ISD in acel sector

Oferta de protectie

Furnizorii de protectie sunt acei oficiali ce au reponsabilitati legate de elaborarea legislatiei protectioniste, punerea in aplicare a acesteia si negocierea unor concesii cu alte guverne.

Pe palierul politic se regasesc membrii legislativului, varfurile executivului, iar pe palierul administrativ regasim functionarii publici

Rolul primordial revine palierului politic, dar si cel administrativ poate dobandi o anumita autonomie functionala

Acordarea unor favoruri protectioniste genereaza sutinatori dar si opozanti

Se ajunge uneori la "simularea" acordarii protectiei, scopul fiind satisfacerea grupurilor de presiune si nu acordarea protectiei

Costurile protectionismului

Diminuarea eficientei cu care opereaza economia protejata

Efectele redistributive in detrimentul utilizatorilor produselor protejate

Costurile ridicate suportate de consumatori

Inrautatirea competitivitatii externe a unor sectoare care folosesc input-uri importate

Cresterea preturilor la anumite produse, in special la cele cu elasticitate redusa a cererii

Preturile majorate la unele produse reprezinta, de fapt, reducerea veniturilor reale din economie

Riscul aparitiei unei adevarate spirale protectioniste

Fortarea alocarii suboptimale a factorilor de productie

Reducerea ritmului de crestere economica prin majorarea preturilor pe piata interna si prin determinarea ramurilor interne sa foloseasca echipamente industriale mai putin performante

Protectionismul diminueaza capacitatea de absortie a unor piete reducand oportunitatile de export pentru o serie de companii

Instrumentele politicii comerciale

Instrumente tarifare

Instrumente paratarifare

Instrumente netarifare

Masuri promotionale

Masuri de stimulare a exporturilor

Politica in domeniul concurentei

Mentinerea unui climat concurential functional este o cerinta fundamentala a economiei de piata;

Concurenta poate fi definita ca"preocuparea pentru asigurarea functionarii corecte a regulilor jocului comercial atat din punct de vedere al autoritatilor publice cat si al agentilor economici si al indivizilor"

Concurenta este bagheta magica ce ordoneaza folosirea optima a resurselor, iar monopolul este generatorul ineficientei;

Starea de normalitate nu este concurenta pura si perfecta ci concurenta functionala.

O politica in domeniul concurentei este necesara pentru ca:

Ø 818g62i ; Actorii privati si autoritatile publice se comporta deseori intr-o maniera care imperfecteaza mediul concurential;

Ø 818g62i ; Companiile producatoare percep presiunile concurentiale drept mijloace care le limiteaza libertatea de miscare,

Ø 818g62i ; Concurenta genereaza incertitudine si comportament anticoncurential

Ø 818g62i ; Firmele cauta mijloace noi pentru a mentine si spori marja de profit iar pe calea aranjamentelor comerciale si a unor practici abuzive pot imperfecta concurenta.

Obiectivele vizate

Cresterea bunastarii consumatorilor;

Protectia consumatorilor,

Redistribuirea veniturilor;

Protejarea firmelor de dimensiuni mai mici sau aflate la inceputul activitatii,

Considerente regionale sau de natura sociala,

Integrarea pietelor.

Tipuri de concurenta

Directa vs.indirecta,

Corecta vs.incorecta,

Perfecta vs.imperfecta

Structuri de piata

numar de firme care ofera produsul pe o piata

1. 818g62i ;
2. 818g62i ;	una singura	cateva	multe
Produs omogen	Monopol pur	Oligopol omogen	Concurenta perfecta
Produse diferentiate	Monopol pur multiprodus	Oligopol diferentiat	Concurenta monopolistica

Intrebari

Poate exista intr-o economie de piata, o alta cale mai buna de promovare a intereselor consumatorilor decat administrarea mediului concurential

Pot fi protejati consumatorii in detrimentul mediului concurential normal

Pot fi acceptate actiunile unor firme care incalcand dreptul concurentei argumenteaza ca astfel protejeaza consumatorii ?;

Daca, intr-un fel sau altul, a fost atenuat monopolul statului, ar trebui acceptata dictatura unor firme pe o piata care detine o pozitie de monopol ?;

Are importanta ca pozitia dominanta este rezultatul unor modalitati eficiente si rationale prin care s-a mentinut si consolidat ?

Politica vamala

Este o componeta a politicii comerciale a unui stat, care cuprinde totalitatea reglementarilor emise de autaritatile publice si care vizeaza intrarea si iesirea marfurilor din teritoriul vamal

Teritoriul vamal este spatiul geografic in cadrul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala

Aplicarea regimului vamal presupune:

- 818g62i ; Controlul bunurilor si amijloacelor de transport, cu ocazia trecerii granitei vamale

- 818g62i ; Indeplinirea formalitatilor vamale

- 818g62i ; Impunerea vamala si plata creantelor vamale

- 818g62i ; Alte formalitati specifice reglementate prin acte normative.

Instrumentele politicii vamale

Legile, codurile si regulamentele vamale

Tarifele vamale

Taxele vamale

Obiectivele sistemului vamal

Protejarea intereselor economice ale statului

Elaborarea de statistici adecvate cu privire la activitatea de comert exterior

Punerea in aplicare a politicii fiscale a statului

Redefinirea activitatilor de export

Impunerea vamala

Obiectul impunerii: bunurile ce fac obiectul tranzactiei

Nivelul impunerii: impozitul aferent unei unitati de impunere sub forma specifica sau ad-valorem

Declaratia vamala in detaliu: documentul prin care sunt furnizate informatiile necesare realizarii obligatiilor fiscale

Termenul de plata: momentul validarii declaratiei vamale, care coincide cu liberul de vama, permitand declarantului vamal sa dispuna de bunurile ce fac obiectul declararii

Functiile impunerii vamale

Funtia fiscala

Functia protectionista

Functia de negociere

Argumente in favoarea protectiei vamale

Divergenta dintre costurile si avantajele sociale si cele private

Protectia tarifara sustine ramuri importante din punct de vedere social, strategic sau economic

Sunt protejate locurile de munca la nivel intern

Taxele vamale conduc la cresterea preturilor, reduc importurile, stimuleaza productia interna, ocuparea fortei de munca si cresterea veniturilor producatorilor

Taxele vamale contribuie la diversificarea structurii industriale

Protectia nominala

Vizeaza intreaga valoare a produsului supus impunerii vamale

Nivelul sau este dat de nivelul taxelor vamale inscrise in tarif

Ca regula generala, protectia nominala este direct proportionala cu gradul de prelucrare al bunurilor importate

Protectia efectiva

Vizeaza nivelul impunerii vamale asupra valorii nou create incorporate in produs

Masoara sporul de valoare adaugata in conditiile unor diferite niveluri ale taxelor vamale

Se calculeaza dupa diferite formule

Tariful vamal

Este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale si taxele vamale aferente acestora.

Este instrumentul clasic de reglementare a schimburilor comerciale externe, fiind permis de normele multilaterale de conduita.

Principalele nomenclatoare de clasificare a marfurilor utilizate pe plan international sunt:

- 818g62i ; Standard International Trade Clasification

- 818g62i ; Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles

- 818g62i ; Sistemul Armonizat de Descriere si Codificare a Marfurilor

Criterii de clasificare a marfurilor in tarifele vamale

Originea marfurilor

Gradul de prelucrare

Combinatie intre cele doua criterii

Criterii de origine

Originea ≠ provenienta;Ex: origine vegetala, animala

Originea produselor este esentiala pentru stabilirea cuantumului taxelor vamale si natura formalitatilor vamale

Mentionarea originii trebuie sa figureze pe toate declaratiile vamale

De obicei un produs este considerat originar dintr-o tara atunci cand este obtinut din materii prime, materiale si componente din acea tara.

Daca un produs este rezulatul unor interventii productive in mai multe tari, se considera originar din tara in care a suferit ultima transformare substantiala.

Transformarea substantiala este determinata prin:

- 818g62i ; Metoda saltului tarifar (schimbarea incadrarii tarifare)

- 818g62i ; Metoda valorii adaugate (bunul a suferit o transformare semnificativa - 40-60% din valoarea produsului)

Reguli de incadrare tarifara conform Sistemului Armonizat

Regula 1 - clasificarea marfurilor este legal determinata de termenii pozitiilor tarifare si de notele sectiunilor si capitolelor

Exemple:

- 818g62i ; Cand exista cel putin 2% metal pretios intr-un aliaj, atunci acesta este considerat un aliaj din metale pretioase

- 818g62i ; Maslinele sunt cuprinsela categoria legume, desi in botanica sunt considerate fructe.

Regula 2

2.a. Prima parte extinde sfera de cuprindere a pozitiilor tarifare pentru a acoperi si articolele incomplete sau nefinite cu conditia ca acestea sa cuprinda caracteristicile esentiale ale produsului complet sau finit; a doua parte claseaza in aceeasi pozitie cu articolul montat, articolul complet prezentat in stare demontata sau nemontata

2.b. extinde cuprinderea pozitiilor tarifare care mentioneaza o singura materie determinata sau a produselor compuse dintr-o materie determinata

Exemplu:

- 818g62i ; Un container cu 500 biciclete demontate fara sei si 700 de sei ambalate separat vor fi incadrate ca 500 biciclete echipate complet si 200 de sei ca si componente.

Regula 3.

Enunta principiile de clasificare a marfurilor susceptibile a fi incadrate la mai multe pozitii tarifare. Marfa va fi clasificata la pozitia specifica. Bunurile compuse din mateii diferite se incadreaza dupa natura articolului care le confera caracterul esential. Daca nu pot sa fie incadrate dupa regulile subsidiare amintite, incadrarea se va face la pozitia tarifara cu numarul cel mai mare dintre cele care pot sa fie luate in considerare.

Exemple: Ascutitoare pe un suoport fantezie poate sa fie incadrata la:

Ascutitori (articole de taiat) poz. 82.14

Alte jucarii - modele pentru divertisment poz. 95.03

Incadrarea se face dupa caracterul esential - articole de taiat - poz. 82.14

Un etui care cuprinde 10 pixuri de culori diferite (poz.96.08) si 10 creioane colorate (poz. 96.09). Se opteaza pentru pozitia 96.09.

Regula 4.

Se aplica marfurilor care in functie de noutatea lor nu sunt reprezentate specific in nici una dintre pozitiile S.A.

Exemplu: Momentul imediat ulterior aparitiei DVD-urilor, acestea au fost incadrate prin analogie cu alte produse care serveau aceluiasi scop deoarece nu exista o pozitie specifica unde sa fie incadrate.

Regula 5

Reglementeaza clasarea cutiilor si a huselor prezentate impreuna cu marfurile carora le sunt destinate precum si a ambalajelor care contin marfuri. Aceasta regula nu se aplica atunci cand materialele de impachetat sunt evident susceptibile utilizarii repetate. Ele vor fi clasificate la initiativa fiecarei tari.

Exemplu: Berea imbuteliata in sticle si lazi returnabile

- 818g62i ; Berea - poz. 22.03

- 818g62i ; Sticlele - poz. 70.10

- 818g62i ; Lada - poz. diferite in functie de material (de obicei la rticole din mase plastice)

Regula 6.

Prevede incadrarea produselor in subpozitiile unei pozitii tarifare, element care se determina prin respectarea prevederilor acelor subpozitii si a notelor de subpozitii cu care se afla in relatie si, obligatoriu cu respectarea regulilor anterioare

Teritoriul vamal

Forme de extindere

- 818g62i ; Zona de liber schimb

- 818g62i ; Uniunea vamala

- 818g62i ; Piata comuna

- 818g62i ; Uniunea economica

- 818g62i ; Uniunea economica si monetara

Efecte ale extinderii teritoriului vamal

Crearea de comert

- 818g62i ; Interna

- 818g62i ; Externa

Deturnarea de comert

Efecte statice ale extinderii teritoriului vamal

Atat crearea, cat si deturnarea de comert genereaza castiguri pentru participanti

Deturnarea de comert este preferabila crearii de comert, pentru tara care acorda preferinte comerciale atunci cand nu implica sacrificarea unei unor sectoare interne

Atat crearea cat si deturnarea de comert pot conduce la cresterea eficientei economice ca urmare a efectelor pozitive ale economiei de scara.

Efecte dinamice ale extinderii teritoriului vamal

Economia de scara este stimulata prin cresterea dimensiunilor pietei atat pentru sectoarele productive, cat si pentru fiecare economie in parte care se situa sub optimul productiv inaintea aparitiei gruparii integrationiste

Apare si se amplifica efectul de polarizare

Apar influente asupra volumului si localizarii investitiilor

Apar efecte pozitive asupra eficientei economice

Forme de restrangere a teritoriului vamal

Zonele libere

Zonele economice speciale

Perimetre libere (porturi, aeroporturi)

Antrepozite vamale

- 818g62i ; Reale si nominale

- 818g62i ; Industriale si de stocaj

Tipuri de regimuri comerciale

Definitive

- 818g62i ; Exportul

- 818g62i ; Importul

- 818g62i ; Introducerea sau scoaterea din tara abunurilor de catre noncomercianti

Regimuri suspensive

- 818g62i ; Tranzitul

- 818g62i ; Antrepozitarea vamala

- 818g62i ; Perfectionarea activa

- 818g62i ; Transformarea marfurilor sub control vamal

- 818g62i ; Admiterea temporara a marfurilor

- 818g62i ; Perfectionarea pasiva a marfurilor

Valoarea vamala este:

Baza de calcul pentru drepturile vamale

Masura de control a fluxurilor comerciale

Instrument de negociere internationala

Instrument prin intermediul caruia se realizeaza o statistica eficienta de comert exterior

Instrument care permite efectuare calculelor de eficienta in cadrul schimburilor comerciale internationale.

Operatiuni prealabile vamuirii

Prezentarea la birourile vamale de frontiera sau interne a mijloacelor de transport, a marfurilor si adocumentelor insotitoare

Controlul vamal al marfurilor si mijloacelor de transport

Depunerea declaratiei vamale si instituirea depozitului temporar necesar

Tipologia taxelor vamale

Dupa obiectul impunerii

De import

De export

De tranzit

§ 818g62i ; Dupa scopul impunerii

Protectioniste

Fiscale

§ 818g62i ; Dupa modul de percepere sau de aplicare

Ad-valorem

Specifice

Mixte

§ 818g62i ; Dupa modul de fixare sau de stabilire

Autonome

Conventionale

Preferentiale

De retorsiune (antidumping si compensatorii)

Tipuri de efecte ale aplicarii taxelor vamale

Efecte de productie;

Efecte de consum;

Efecte de bunastare;

Efecte asupra raportului de schimb;

Efecte asupra balantelor comerciala si de plati

Document Info

Accesari: 5015
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare