Proiect de politici publice: Accesul rromilor pe piata muncii
Prezentarea problemei
Situatia rromilor in Romania constituie, fara indoiala o problema de actualitate. Ea preocupa lumea stiintifica, mediile politice romanesti si europene. Imbunatatirea situatiei rromilor nu constituie o simpla provocare, avand in vedere faptul ca numarul acestei populatii este considerabil, putem spune ca problemele sale sunt in aceeasi masura problemele majoritatii. Estimarile, realizate de catre cercetari pe esantioane reprezentative la nivel national, arata ca in tara noastra sunt aproximativ 1.500.000 de rromi, comunitatea rroma fiind alaturi 222c25c de comunitatea maghiara una dintre cele mai importante minoritati din Romania.
Analizele stiintifice definesc populatia de rromi ca o populatie cu risc ridicat de saracie si de excluziune sociala. Aceasta situatie este generata de o serie de factori dintre care cei mai importanti sunt lipsa documentelor de identitate si nivelul scazut de scolarizare. Lipsa documentelor de identificare duce la imposibilitatea de a-si exercita drepturile cetatenesti, imposibilitatea frecventarii de scoli. Lipsa educatiei are drept consecinte imediate blocarea accesului la calificarea in alte meserii decat cele traditionale si o slaba participare la activitatile economic legale. In mod firesc, veniturile familiilor de rromi sunt foarte mici, din acest motiv conditiile in care locuiesc acestia sunt precare, accesul la ingrijirea medicala este scazut.
Pentu rezolvarea aceste probleme este necesara colaborarea dintre actorii politici si ONG-urile specializate pe problemele comunitatilor de rromi.
Scopul proiectului.
Proiectul isi propune integrarea pe piata muncii a rromilor, prin abordarea masurilor prevazute de HG nr 430/2001 - Strategia de imbunatatire a situatiei rromilor.
Obiectivele
Obictive generale:
Identificarea breslelor profesionale in care rromi pot fi inclusi.
Elaborarea unui plan de actiune prin care sa se faciliteze accesul rromilor pe piata muncii.
Obiective specifice:
Indetificarea meseriilor, cautate pe piata fortei de munca, pe care le pot invata rromi.
Organizarea unor cursuri de pregatire intensiva pentru rromi si eliberarea de diplome.
Campanie de promovare in care sa se puna accentul pe potentialul rromilor de a aborda piata muncii.
Campanie de informare si de promovare, in cadrul comunitatilor de rromi, care sa evidentieze avantajele incadrarii pe piata forte de munca.
Elaborarea unui studiu privind meseriile rromilor, calificarile, si nevoile comunitatilor de rromi.
Grupul tinta
Persoanele vizate in acest proiect sunt: tinerii care vor sa invete o meserie, somerii si persoanele in cautarea unui loc de munca.
Formularea
In ultimii ani au fost realizate mai multe studii despre problematica complexa a rromilor. Cele mai multe idei proliferate de autori converg spre ideea ca saracia existenta in comunitatile de rromi deriva din slaba participare economica a acestora.[1]
Dintre cei 409.723 rromi recenzati in 1992, marea majoritate nu au nicio calificare ( aproximativ 79.4 %), mai mult de jumatate nu au un loc de munca ( aproximativ 45.2%). Persoanele calificate in profesii traditonale reprezinta aproxiativ 3.9% ,persoanele calificate in profesii moderne reprezinta 16.1 %, numarul rromilor salariati il reprezinta aproximativ 22. 1%, patronii 0.8%, afacerile pe cont propriu 16.9%.[2].
Meseriile traditionale ale rromilor sunt strans legate de neamurile de rromi din care fac parte cei care le practica. Caracteristica lor principala este aceea ca nu implica un cadru formal de pregatire, ci se transmit din geratie in generatie. Ponderea mai mare in cadrul acestor mserii o au lautarii, caldararii, ferarii, caramidarii si spoitorii. (aici foot note)
Atitudinea fata de educatia formala, o anumita izolare a unor comunitati de rromi si gradul mai redus de acceptare a valorilor moderne in astfel de comunitati traditionale au determinat o atitudine de respingere a multor meserii moderne, chiar si in randul generatiilor tinere e rromi. Acest fapt este datorat in mare parte atitudinii fata de educatia formala.
Analfabestismul este sursa prima de excuziune a rromilor de pe piata fortei de munca. Analfabetii si semianalfabetii, reprezinta un procent ridicat al populatiei de rromi, pentru acestia integrarea pe piata fortei de munca este aproape imposibila. Lipsa educatiei duce automat la lipsa unei profesii, respectiv a unui salariu, implicit la scaderea niveluli de trai. Prin aceasta politica se urmareste cresterea numarului de copii rromi care sa frecventeze scoala.
Implementarea
Etapa 1. Informarea asupra nevoii reale de integrarea a rromilor pe piata fortei de munca. Organizatiile rome partenere se vor intalni cu membri comunitatilor locale pentru a idendifica nevoile acestora, pentru a identifica persoanele care vor fi beneficiarii direscti ai proiectuli.
Etapa 2. Adoptarea unor masuri pentru a incuraja frecventarea scolii de catre copii rromi.
In zonele unde sunt mai multi copii rromi se va introduce un an pregatitor, obligatoriu, pentru copii care nu cunosc bine limba romana.
Statul in parteneriat cu ONG-urile vor asigura minimul de rechizite.
ONG-urile vor acorda consiliere pentru copii rromi pe parcursula anilor de studiu. Se va sublinia importanta pe care o are educatia in incadrarea pe piata fortei de munca si imbunatatirea conditiior de trai.
Etapa 3. Realizarea unei clasificari a meseriilor traditionale ale rromilor. Acest studiu va fi flosit pentru a stabili o parte din cursurile de formare profesionala.
Etapa 4. Initierea unor cursuri de calificare, in meserii care sunt cerute pe piata muncii. Cursurile vor fi tinute de specialisti, selectati in conformitate cu cerintele Uniunii Europene si in urma unor recomandari facute de Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca. Dupa absolvirea acestor cursuri participantii vor primii un certificat care sa ateste calificarea lor.
Etapa 5. Organizarea unei burse de locuri de munca, la nivelul fiecarui judet, cu ajutorul ANOFM , agentilor econoici si ONG-urilor. Contactarea agentilor locali si mediatizarea acestui eveniment.
Amenintari:
Oportnitati
Astfel, participarea romilor pe piaþa muncii este abordatã în relaþie
cu lipsa considerabilã de calificare profesionalã, combinatã deseori cu
practici discriminatorii, ceea ce reprezintã obstacole importante pentru
accesul romilor la piaþa muncii. În grupurile identificate ca fiind cel mai
expuse fenomenului sãrãciei, romii sunt menþionaþi ca fãcând parte din
nivelul extrem de ridicat de sãrãcie. În acest context, se apreciazã cã
Strategia nu a fost suficient susþinutã de resurse care sã permitã
implementarea efectivã a mãsurilor prevãzute.
Accesul dificil al romilor la serviciile de sãnãtate este evident, în
marea majoritate nu sunt înregistraþi la medicul de familie, mai ales în
mediul rural.
Educaþia copiilor romi este un domeniu în continuã evoluþie,
eforturile conducând la creºterea cuprinderii în sistemul ºcolar, în
special în învãþãmântul secundar ºi superior. Analfabetismul funcþional
rãmâne o problemã, mai mult de o treime din romi fiind în aceastã
situaþie, la fel ca ºi abandonarea ºcolii înainte de absolvire. Pe lângã rata
ridicatã de neparticipare ºcolarã, se înregistreazã o importantã
polarizare a calitãþii educaþiei oferite. Ca rezultat al segregãrii
rezidenþiale, ºcolile la care învaþã copiii romi, alãturi de ceilalþi copii
sãrãci, au un nivel scãzut al calitãþii corpului profesoral ºi al condiþiilor
de învãþare.
În domeniul locuirii, supraaglomerarea este o problemã gravã
pentru populaþia de romi. În locuinþele romilor, adesea improvizate
ºi/sau ilegale sau locuite cu chirie, numãrul de persoane pe locuinþã ºi pe
camerã este de douã ori mai mare decât media naþionalã. Accesul la
facilitãþile moderne ºi la bunurile de folosinþã îndelungatã rãmâne de
foarte multe ori un deziderat în comunitãþile de romi.
Romii sunt consideraþi ca fãcând parte din grupurile cu o situaþie
de risc ridicat de sãrãcie, excludere ºi marginalizare, ca rezultat al unui
decalaj de dezvoltare cronicizat, întãrit de menþinerea unor atitudini
discriminatorii. Comunitãþile de romi se confruntã cu multiple deficite
care se agraveazã reciproc: lipsa de locuinþã, condiþii mizere de locuit,
sãnãtate precarã, nivel educaþional scãzut, deficit de calificare ºi de
|
