Protectia sociala in UE
Sistemele de protectie sociala joaca un rol major in UE. Aceasta ofera cetatenilor securitate si contribuie la stabilitatea politica si sociala, dar si la succesul economic. Sistemele de protectie sociala ale statelor membre sunt puse la grea ince 636i84g rcare in ultimul deceniu, cel putin ca urmare a tendintelor demografice. In perioada dintre 1960 si 1995, durata de viata medie a crescut cu 8 ani la barbati si cu 7 ani la femei. Cu toate acestea, tendinta in UE este de pensionare mai devreme, adesea la varsta de 55 ani. Inaintarea catre o societate imbatranita nu poate fi oprita de generatiile urmatoare. Previziunile arata ca in secolul XXI vor fi mai multi batrani decat tineri in UE. Totusi , baza financiara a protectiei sociale nu este periclitata numai de schimbarile demografice, dar si de recesiunea economica din ultimii ani si de nivelul ridicat al somajului. Tariile UE sunt puse in fata necesitatii reformarii sistemelor de protectie sociala astfel incat acestea sa fie viabile din punct de vedere financiar si, in acelasi timp, sa ramana eficiente.
Organizarea sistemelor de protectie sociala este responsabilitatea statelor membre. Totusi, in 1990, s-a agreat o asa-zisa "Strategie de convergenta" concepute sa determine o armonizare pe termen lung a politicilor si sistemelor de protectie sociala. Cu aceasta ocazie s-au adoptat doua recomandari care stabileau obiective specifice. De pilda, fiecare cetatean UE care nu are nici un venit sau capital trebie sa primeasca un venit minim de la stat. Exista mari diferente intre cheltuielile statelor membre pentru protectie sociala, pornind de la 15% in Irlanda, pana la 33% in Suedia.
Reforma sistemelor de protectie sociala joaca un rol important si din prisma SEOFM, prin aceea ca statele membre doresc sa contribuie activ la consolidarea capacitatii de ocupare a cetatenilor lor.Comisia organizeaza intalniri intre organizatii patronale, sindicale, guvern, experti si ONG pentru a analiza ce strategii sunt necesre pentru remodelarea sistemelor de protectie sociala. Comisia Europeana a propus o strategie ampla de modernizare a sistemelor de protectie sociala, tinand seama si de interesele persoanelor in varsta. Dezvoltarea politicii in sistemele de protectie sociala priveste intreaga gama a celor patru domenii principale ale politicii sociale:
includerea sociala;
pensii sigure si sistem de pensii sustenabil;
asigurarea calitatii si sustenabilitatii sitemelor de ocrotire a sanatatii;
stimularea ocuparii si asigurarea de venituri sigure.
Includrea sociala
Combaterea discriminarii si excluderii sociale
Art.13 din Tratatul CE stipuleaza ca UE trebie sa ia masuri pentru combaterea discriminarii bazate pe sex, origine rasiala sau etnica, religie sau credinta, nevoi speciale, varsta sau orientare sociala. In cadrul democratiilor, autentice egalitatea in fata legii nu se discuta. In viata reala insa, numeroase persoane sufera discriminari din motive subiective. Toate statele membre au prevederi privind combaterea discriminarii, inspecial in constitutie sau sub forma legislatiei specifice. Si in viitor guvernele nationale vor ramane responsabile pentru protejarea cetatenilor impotriva discriminarii. Totusi, pentru a intari drepturile fundamentale in cadrul UE, luand in considerare ti importanta liberei circulatii, cerintele pietei interne si largirii UE, se preconizeaza o strategie europeana de combatere a discriminarii. Baza pentru aceasta strategie o constituie Tratatul de la Amsterdam.
In 1999, Comisia a facut propuneri de masuri in cadrul art. 13 cu scopul de a schimba atitudinea fata discrimuinare. Primul aspect al acestor masuri il constituie protectia efectiva. Pachetul de propuneri cuprinde un program de actiune impotriva discriminarii si doua directive-cadru concepute sa asigure un standard comun, minim, pentru toate statele pentru lupta impotriva rasismului si a discriminarii la locul de munca. Principalul aspect il constituie importanta si intarirea principiului nediscriminarii. In plus, FSE este deschis pentru actiuni de combatere a discriminarii largind implicarea actorilor sociali.
Promovarea includerii sociale
Politica impotriva discriminarii este strans legata de combaterea excluderii sociale.Principalele victime ale saraciei si somajului in UE sunt cei care sunt tinte ale batjocurei, respingerii si discriminarii. Printre acestia sunt femeile cu diferite origini etnice, persoanele in varsta si cele cu handicap. Din 1980, UE s-a angajat sa ajute persoanele marginalizate si sa ia toate masurile necesare pentru integrarea celor exclusi. In pofida sucesului economical UE si a sistemelor exemplare de protectie sociala ale unor state membre, numarul persoanelor din aceasta categorie a crescut tot mai mult. Aceste persoane sunt dependente de venitul minim asigurat de stat sau de mila altora. Somajul, abuzul de droguri sau de alcool, discriminarea datorita deficientelor fizice sau mintale si scadrea rolului in familie pot duce la excluderea din societate.
Excluderea sociala este perceputa ca o problema multidimensionala, necesitand o abordare politica integrata. Protectia sociala este cruciala pentru reducerea saraciei si promovarea includerii sociale, dar si politicile din alte domenii, cum ar fi ocuparea fortei de munca, invatamantul, ocrotirea sanatatii, au fost revizuite pentru a raspunde mai bine nevoilor individuale si riscurilor care duc la saracie si excludere sociala.De aceea,UE impreuna cu statele membre, ONG si partenerii sociali s-au angajat la realizarea unei strategii care are ca scop abordarea problemei de la radacina si sprijinirea persoanelor pentru a se ajuta singure.
Ca si sansele egale pentru barbati si femei, nevoile celor dezavantajati fac parte integranta din politica UE, in conditiile in care fiecare al zecelea cetatean comunitar, potential lucrator, are o deficienta fizica sau mentala, iar in jur de 18% din populatia UE erau in risc de saracie in 1998. Este de mentionat ca 9% din populatia UE este amenintata de un risc persistent de saracie.
FSE si SEOFM joaca un rol decisiv in formarea unei politici de integrare pe piata muncii. Un loc de munca sigur, cu o sursa de venit stabila, este recunoscut ca fiind un factor-cheie in prevenirea excliderii sociale. De aceea in cadrul UE, s-a pus un mai mare accent pe nevoia de a sprijini ocuparea fortei de munca, in special a celor care s-au detasat de piata muncii. Statele membre au intensificat eforturile de a asista persoanele cu nevoi speciale in gasirea unui loc de munca si asigurarea conditiilor de munca, desi numai jumatate din ele au stabilit ca tinta cresterea ocuparii persoanelor cu nevoi speciale.Alte masuri luate de statele membre au vizat imbunatatirea sistemului de ingrijire a copilului si acordarea de faclitati privind concediul parental, acestea fiind politici esentiale pentru includerea sociala concentrate in special pe grupul vulnerabil al parintilor singuri. Unele state au asigurat acees echitabil la invatamant si formare profesionala, in timp ce numai cateva au luat masuri pentru cresterea posibilitatilor de ocupare ale imigrantilor si minoritatilor etnice. Scheme de garantare a veniturilor minime au fos promovate in special in statele din sud. In plus, UE promoveaza integrarea persoanelor dezavantajate prin programe si proiecte specifice, cum ar fi programul de actiune pentru integrarea refugiatiilor.
9.5.2. Pensii sigure si sistem de pensii sustenabil
In contextul politicii sociale europene si de ocupare a fortei de munca, nevoile persoanelor in varsta sunt tot mai importante. Astazi, persoanele in varsta sunt tot mai active, mai sanatoase si mai intreprinzatoare fata de generatiile anterioare. In acelasi timp, acestea sunt excluse din lumea muncii tot mai devreme, desi speranta ca ele vor fi inlocuite cu persoane tinere se pare ca nu s-a implinit, neducand la cresterea previzionata a ratei medii de ocupare in UE. Numarul persoanelor in varsta peste 65 de ani se prevede sa creasca cu 40% intre 1990 si 2015, in timp ce numarul persoanelor in varsta de munca va creste foarte putin.
Pentru a raspunde mai bine perspectivei de imbatranire a populatiei, Consiliul European de la Barcelona (martie 2002) a solicitate accelerarea reformei sistemului de pensii si a stabilit ca obiectiv la nivelul UE cresterea cu cinci ani a varstei medii de pensionare. Comisia este dornica sa dezvolte modele, in colaborare cu partenerii sociali si organizatiile neguvernamentale, pentru o tranzitie treptata de la viata profesionala la pensie, combinate cu viziuni realiste pentru o batranete care merita traita, avand ca scop prevenirea discriminarii persoanelor in varsta. In majoritatea statelor membre, masurile luate au vizat cresterea varstei de pensionare si incurajarea lucratorilor de a ramane o perioada mai mare activi la locul de munca, de a impune conditii mai stricte asupra pensionarii inainte de limita, limitarea valorii pensiilor si incurajarea cresterii pensiilor personale sau ocupationale.
9.5.3. Asigurarea calitatii si sustenabilitatii sistemelor
ocrotire a sanatatii
Ocrotirea sanatatii, pe langa cresterea calitatii si accesibilitatii serviciilor, care apare ca o permanenta provocare impusa de dezvoltarea economica si cresterea veniturilor, dar si a cunostintelor in domeniul medical, se extinde tot mai mult catre noua oportunitate a ingrijirii pe termen lung a persoanelor in varsta. Masurile luate in cadrul UE au inclus descentralizarea responsabilitatilor la nivel regional si local, o delimitare clara intre furnizori, clienti si institutii responsabile, colectarea si distribuirea informatiilor privind raportul cost - beneficiu al asistentei. In majoritatea statelor membre au loc dezbateri privind oferta publica de servicii de ingrijire si relatia intre sectorul public si privat. In 1999, cheltuielile cu ajutorul de somaj au fost de 1,7% din PIB in UE, in comparatie cu 12,1% din PIB pentru pensii si 6% din PIB pentru sanatate.
9.5.4. Stimularea ocuparii si asigurarea de venituri sigure
In ultimii ani, activitatea persoanelor in varsta de munca a fost extinsa de la somerii inregistrati si la alte grupuri de persoane care au un loc de munca prin programe special concepute pentru a raspunde nevoilor individuale. Noile grupuri-tinta pentru politica activa au cuprins persoane aflate aproape de varsta de pensionare care s-au retras de pe piata muncii, persoane cu handicap si mame singure care au copii in ingrijire. Indrumare individuala si consiliere au fost oferite celor in cautarea unui loc de munca, completate cu planuri de actiune individuala. In unele state aceste masuri au fost insotite de descentralizarea serviciilor de ocupare de forta de munca.
Au fost, de asemenea, oferite simulente pentru angajare prim masuri care includeau plata partiala a indemnizatiilor si dupa plasarea pe un loc de munca, au fost promovate reforme ale sistemului de taxe si impozite, in special pentru salariile mici, si s-au acordat subventii patronilor pentru crearea conditiilor care sa usureze integrarea persoanelor cu nevoi speciale. Acestea au fost combinate cu o presiune crescanda asupra beneficiarilor de programe de masuri active de a gasi un loc de munca si de a-l accepta. In acelasi timp, au fost inasprite conditiile de plata a indemnizatiilor (de somaj etc.). Alte masuri au avut in vedere imbunatatirea serviciilor de ingrijire a copilului si concediul parental pentru a permite femeilor sa reia munca si sa impace responsabilitatile familiale cu cariera profesionala.
9.7. Probleme ocazionale
9.7.1. Sanse si drepturi egale
9.7.1.1. Politica UE privind egalitatea dintre barbati si femei
Egalitatea dintre sexe este unul dintre principiile fundamentale ale unei democratii moderne. Egalitatea sanselor apare in Tratatul Uniunii ca o preocupare majora. Inca din anii 1970, UE s-a angajat pentru sustinerea sanselor egale, asumandu-si o pozitie de pionierat. Baza politicii UE privind sansele egale o constituie prevederea tratatului ca femeile si barbatii sa aiba plata egala pentru munca egala. Cu toate eforturile facute pana in prezent, nu s-a atins egalitatea deplina a sanselor. Femeile au in medie salarii mai mici decat barbatii cu 25% si locul de munca al femeilor este mai nesigur, ca si posibilitatea de a avansa in cariera. In familie, femeile au, inca, responsabilitatea cresterii copiilor si a activitatii gospodaresti.
Cu toate ca in urma politicii de asigurare a sanselor egale profita femeile, de pe urma ei pot avea beneficii si barbatii. De pilda, Curtea Europeana de Justitie a luat decizia ca majoritatea statelor membre sa plateasca barbatilor pensia la aceeasi varsta ca si la femei. Prevederile europene in ceea ce priveste concediul parental au dat drepturi si tatilor, astfel ca ambii parinti au dreptul la cel putin la cel putin 3 luni de concediu parental atunci cand se naste sau se adopta un copil. Tatii au dreptul la acelasi timp liber daca trebuie sa ingrijeasca un membru al familiei care este bolnav sau care a suferit un accident.
Pentru a combate discriminarea pe baza de sex, UE a adoptat o legislatie care sa asigure egalitatea in contextul ocuparii, formarii profesionale, conditiilor de munca si securitatii sociale.
|