Universitatea "Hyperion"
Facultatea de Sociologie, Stiinte Politice si Relatii Internationale
Specializarea Stiinte Politice
REGIMUL NICOLAE CEAUSESCU
Student:
Anul II ZI
Regimul Nicolae Ceausescu (1965-1989)
Socialismul in tara noastra nu a urmat liniile directe ale teoriei lui Marx, nici pe cele ale lui Lenin. El a fost aplicarea modelului sovietic de socialism, adica un stalinism adaptat la conditiile romanesti.
In cadrul comunismului mondial, Ceusescu a aplicat conceptele de suveranitate nationala si egalitate in relatiile dintre state si partidele comuniste.
Venirea noului lider la conducerea partidului unic a fost bine primita de societatea romaneasca: Ceausescu era recunoscut ca unul dintre cei mai fideli discipoli ai lui Gheorghe Gheorghiu Dej si era de asteptat continuarea procesului de liberalizrea a regimului, dar pe de alta parte Ceausescu simboliza si o alta generatie ajunsa la putere( in varsta de 47 de ani, fostul general de Securitate, era cel mai tanar l 454j91e ider comunist).
Nationalismul exarcebat a reprezentat fundamental ceausismului. Excesele nationaliste ale regimului nu puteau fi criticate fara riscul de a atrage acuzatii de "antipatriotism". In acelasi timp, nepotismul practicat pe larg de catre regimul Ceausescu a fost primul experiment european de socialism dinastic.
Socialismul dinastic al lui Ceausecu, denumit oficial " societatea socialista multilateral dezvoltata", a fost o combinatie de rituri politice bizantine, tehnica stalinista de manipulare si resentimentare care aminteau de unele tiranii din Lumea a Treia.
Spre ingrijorarea altor lideri comunisti din blocul sovietic, "conducatorul" de la Bucuresti practica propria-i versiune de socialism, in care individual era sacrificat in beneficiul partidului si pentru a potoli setea de putere a, din punctul meu de vedere, detestatei familii domnitoare.
Ascensiunea lui Ceausescu s-a facut printr-o siretenie innascuta si experienta in munca de comanda, permintandu-i astfel monopolizarea puterii si instaurarea unei dictaturi interne.
In 1974, Ceusescu instaureaza dictatura personala in partid (PCR) si in stat, devenind Presedintele Romaniei, functie infiintata de el, pentru el. Aceasta dictatura a fost exercitata, de fapt, de el si de membrii familiei sale, in special de sotia sa, Elena.
Timp de 15 ani (1974-1989), in Romania a existat un regim politic caracterizat de voluntarism, autoritarism si izolationism, care a scos tara noastra de pe traiectoriile dezvoltarii moderne si din circuitul intern al valorii materiale si spirituale. Astazi platim pentru greselile facute in regimul ceausist.
Este greu sa clasificam acest regim, dar el nu putea sa se nasca decat in contextul unui regim totalitar, o forma de totalitarism.
Internationalismul era invocat numai sporadic si de nevoie.Era cu neputinta ca o personalitate ambitioasa sa poata mentine relatii bune cu autoritatea tutelara, sa confere legitimitate unei alte surse de intelepciune si putere.
Pentru a-si pastra aceasta imagine de luptator intransigent pentru independenta nationala, Ceausescu a fost deseori in dezacord cu interventiile sovietice in arena internationala.
Prins in tensiunea dintre nemasuratele sale aspiratii politice si mai limitatele angajamentele ideologice, Ceausescu a incercat sa combine acea politica interna despre care vorbeam mai sus, strict stalinista cu o alfel de politica in afacerile externe.Ceausescu nu se bucura cu adevarat de sustinere in tara sa. Pentru a-si construi o astfel de sustinere, toate opiniile disidente au fost reduse la tacere.
Nicolae Ceausescu era vrajit de propria-i legenda, dar era in acelasi timp, si victima celor care o manipulau cu cinism.
Ceea ce mie personal mi se pare de-a dreptul "fascinant' este faptul cum Ceausescu si-a promovat propria familie cu atat de multa indarjire, cum alti membri ai "tribului prezidential" erau plasati in pozitii cheie: Ilie Ceausescu era ministru adjunct al apararii si secretar al Consiliului Politic Superior al Armatei in 1983, un alt frate Nicolae A., era general locotenent in Ministerul de Interne si sef al Sectiei de Cadre, al treilea frate, Ion, era ministru secretar de stat la Comitetul de Stat al Planificarii, Marin un alt frate detinea un post in comertul exterior, Florea, tot frate facea parte din personalul ziarului "Scanteia", iar toate celelalte rude ale sale aveau functii importante in diferite ministere.
In Romania, sursa puterii o constituia monoliticul aparat de partid Desi mostenirea teoretica leninista a fost invocate mai putin decat in alte tari comuniste, Ceausescu nu a abandonat niciodata regulile despotice instituite de bolsevici dupa 1921: eliminarea oricarei forme de democratie.
Niciun alt lider est-european din epoca poststalinista nu a reusit sa conceapa un cult al personalitatii atat de sistematic si de teatral. Probabil ca acest cult al personalitatii atotcuprinzator il va imortaliza pe Ceausescu in istoria marxismului.
Limbajul folosit in cultul, delirant de altfel, lui Ceausescu amintea in mare masura de Garda de Fier.
Prin Nicolae Ceausescu, bizantinismul a triumfat in cultura poltica a comunismului romanesc: intrigile, eliminarea inamicilor prin conspiratii de culise, practicarea duplicitatii in gandire si limbaj, demagogia ajunsa boala nationala, respingerea problemelor cu adevarat etice, manipularea si inselaciunea, toate aceste caracteristici dezgustatoare ale mostenenirii Imperiului de Rasarit, recuperate si consolidate de Stalin, au atins apogeul in cultul personalitatii lui Ceausescu. Membrii aparatului de partid trebuiau doar sa se supuna orbeste indicatiilor lui si, atat timp cat nu-l suparau, li se ingaduia sa-si pastreze toate privilegiile.
Interesul lui Ceausescu pentru ideologie depindea de schimbarile din politica externa si din cea interna. Mitul care statea la baza doctrinei sale poate fi descris ca "romanismul socialist', cu un accent deosebit pe specificul national al romanilor in privinta: trecutului si traditiilor istorice, intereselor si a valorilor declarate.
Se pot scrie multe cu privire la omul ce a condus tara atat de mult timp numai dupa propriile sale reguli, dar si despre regimul in care milioane de oameni au trait.
Un lucru care este cert care ne urmareste pana in prezent este mentalitatea romanilor, care mie personal mi se pare doar putin schimbata.
In fond, ce am realizat in tot acest timp de la comunistii de ieri si "democratii de azi"? O intrebare grea si la care trebuie sa te gandesti bine inainte sa raspunzi, dar la care am aflat cateva raspunsuri. Am ajuns la legea lustratiei, o facatura ca incalca drepturile omului, mult trambitate inainte de 1989 si cu prea putina acoperire si indubitabila lege a lustrageriei.
In 1989, multi credeau ca tranzitia noastra va fi una usoara, dar nu a fost asa. Drumul spre democratie a fost marcat de un sir de evolutii si involutii.In Romania, revolutia a fost acaparata de fostii demnitari comunisti si evolutia a devenit involutie. A urmat o noua evolutie impusa de valul revolutionar: deschiderea frontierelor, abolirea partidului unic, crearea presei libere, reinstaurarea religiei.
Apoi, o involutie datorita eforturilor presedintelui Iliescu de a mentine Securitatea sub nume schimbat. Infrangerea sa in alegerile din 1996 a generat o alta evolutie: presedintele Emil Constantinescu a inceput o cursa contracronometru pentru a reintegra Romania in comunitatea occidentala si a reabilita victimele Securitatii.
In februarie 2000 s-a declarat insa invins de Securitate si a renuntat sa mai candideze.
De asemenea, refuzul lui Traian Basescu de a condamna comunismul este o involutie.
In decembrie 2004, romanii au adus la carma tarii oameni tineri, care nu au motiv sa-si ascunda trecutul si am sperat la faptul ca asta va pune capat involutiilor. In comunism, populatia nu a avut incredere in conducatorii sai. Aceasta neincredere a iesit, din nou la suprafata, in vara lui 2005. cand presedintele Basescu a refuzat sa condamne crimele comunismului. Aceasta a creat o noua involutie.
Documentul de condamnare a comunismului pe care presedintele Traian Basescu spune ca si-l va asuma ar putea conduce la modificari ale codului penal, astfel incat cei care fac apologia fostului regim sa fie condamnati.
Aceasta este doar o ipoteza pentru ca in forma in care el va fi elaborat va fi un document strict politic, in ciuda faptului ca Basescu a spus ca va fi un document al statului.
In plina disputa privind CNSAS si legea lustratiei, presedintele Romaniei, a refuzat sa condamne comunismul, declarand ca nu are o baza legala sa il codamne. De asemenea, acesta afirma ca " nu se poate studia istoria comunismului de pe pozitia de partid, ci de pe pozitia adevarului istoric."
Dupa alungarea lui Ceausescu, romanii au fost expusi unui capitalism manipulat de fosti birocrati comunisti care a largit inegalitatea sociala, a generat inflatie si a creat neincredre in clasa politica. De aceea, dupa o scurta perioada de avant revolutionar, unii romani au inceput sa-si puna sperantele in serviciile secrete.
Cu toate aceste sperante de viitor, in ceea ce priveste adevarul, nu putem spune decat ca cei dintai ( comunisti) ne-au adus internationalismul proletar, iar cei de azi internationalismul capitalist.
Nu pot trece peste faptul ca de curand Nicolae Ceausescu a fost ales ca fiind cel mai bun conducator al Romaniei. Intrebarea este una una mai mult retorica "de ce?"
In Romania esecul comunismului a fost cel mai socant, dezastrul economic cel mai adanc si conditiile de trai cele mai inhumane. Natura eratica a procesului luarii decizii, gustul pentru proiecte economice grandioase si adularia deliranta a conducatorului si a ideilor lui irationale au sfarsit prin a impinge tara la dezastru si au nascut o societate monstruoasa, in care supunerea si frica au luat locul demnitatii, iar minciuna pe cel al adevarului.
Umilinta, lipsurile si opresiunea s-au adunat, fara ca un sfarsit, oricare ar fi fost el, sa fie intrevazut. Cu timpul in Occident, se punea, din ce in ce mai des, o intrebare: " Care este punctual limita " Nimeni nu putea da un raspuns, toata lumea era surprinsa de aparenta inertie si pasivitate a romanilor, un palid raspuns gasindu-se in istorie, psihologia sociala sau realitatea dura a vietii cotidiene a natiunii.
Regimul Nicolae Ceausescu a infaptuit o politica economica menita sa industrializeze Romania, in timp scurt, fara nicio preocupare pentru nevoile reale ale tarii sau sacrificiile umane.
Prioritatile si obiectivele economice erau stabilite arbitrar.Obsesia stalinista a dictaturii priveste industria grea ca obiectiv prioritar l-a facut sa dezvolte cu orice pret o uriasa industrie siderurgica si metalurgica. Veleitatile stiintifice de chimist ale Elenei Ceusescu au dat tarii noastre o industrie vasta a petrochimiei. Aceste ramuri au devenit pivotii economiei romanesti, care pe parcurs s-au dovedit a fi irationale si foarte costisitoare. Un exempul clar il are combinatul de aluminiu de la Slatina ce consuma in 1989 electricitate echivalenta cu consumul casnic al intregii populatii din Romania.
In anii `70 si `80 s-au facut eforturi intelectuale de a gasi particularitatea regimului Ceausescu. Pentru unii, era Stalinism primitive, altii adaugau o categorie ce vorbea despre o societate-erzats, de pseudo-orice.
La finele deceniului 9, Romania se afla pe ultimile locuri la aproape toti indicatorii: sanatate, conditii de locuit, puritatea aerului, accesul la radio si televiziune, educatie, transport. Romanii traiau un cosmar pe care erau fortati sa-l numeasca " Epoca de aur", sub indrumarea "geniului Carpatilor". Aceste colosale minciuni erau insotite permanent de mii de altele, intr-un cor de nebunie colectiva simulata.
Ted Koppel a folosit o metafora extrema de sugestiva spunand ca Romania era " o casa de nebuni in care dementii conduceau azilul, iar internatii erau pedepsiti pentru a fi intregi la minte."
Oamenii erau amentati, corupti, stiviti psihologic de acest regim. Se spune ca unul din patru sau chiar trei romani erau informatori, estimare ce nu a fost dovedita sau nici contestata.
O alta imprejurare unica in felul ei este insasi clasa muncitoare, mult mai tanara ca in alte tari. Ea cuprinde un procent de tarani stamutati la oras, care si-au pierdut valorile satului, dar nu au asimilat modul de a gandi al oraseanului. Acest segment erat atat de vulnerabil, incat putea fi usor indus in eroare si manipulate. El putea fi foarte greu de abordat de oamenii deschisii spre reforma, in special intelectualii.
BIBILOGRAFIE
Lucian Boian, " La mythologie scientifique du communisme", 1993, Caen
Gheorghe Latescu-Boldur, Genocidul communist din
Florin Constantin, " O istorie sincera a poporului roman", Bucuresti, Univers Enciclopedic, 1997
Denis Deletant, "
Vlad Georgescu, " Istoria Romaniei", Bucuresti, Humanitas, 1995
Ghita Ionescu, Comunismul in
H.
Ion Petcu, "Ceausescu, un fanatic al puterii"
Vladimir Tismaneanu, "Revolutiile din 1989, intre trecut si viitor", Ed Polirom, Iasi
Mark Allmond, "The rise and fall of Nicolae Ceausescu, Londra, Chapnans.
Mark Allmond, " The rise and fall of Nicolae and Elena Ceausescu, Londra, Chapnans.
|
