ROLUL UNIUNII EUROPENE IN PRIVINTA POLITICII SOCIALE

ROLUL UNIUNII EUROPENE IN PRIVINTA POLITICII SOCIALE

Statele membre cat si institutiile europene poarta responsabilitatea principala pentru inlocuirile intervenite in politica necesare pentru transpunerea in realitate a acestor strategii. Implicarea UE va depinde 323i87d in continuare de demonstrarea valorii adaugate, conform cerintelor de subsidiaritate si proportionalitate. Este o solutie care corespunde asteptarilor cetatenilor si este, de obicei, cea mai eficienta. Insa acest lucru nu impiedica asumarea de catre UE a unui rol mai proactiv pentru a actiona ca un catalizator al schimbarii si pentru a induce, sprijini si orienta reformele necesare.

Acest rol are baze solide: „acquis-ul” comunitar si setul de drepturi si valori comune, enumerate cu claritate la articolul 2 din Tratatul de Reforma, precum si in Carta Drepturilor Fundamentale: respect pentru demnitatea umana, libertate, democratie, egalitate, statul de drept si respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor. Aceste valori sunt comune tuturor statelor membre, societati europene in care prevaleaza pluralismul, nediscriminarea, toleranta, justitia, solidaritatea si egalitatea intre femei si barbati.[1]

Uniunea Europeana este implicata in realizarea politicii sociale prin cinci aspecte importante cu rol de echilibru, aceasta stabilind cadre de actiune politica, ce se subinteleg prin practici diverse de la un stat membru la altul, insa in privinta ocuparii fortei de munca, includerea sociala, protectia sociala, educatia, tineretul, cultura, sanatatea si integrarea imigrantilor, UE a trasat telurile comune cu termene de realizare, mecanisme si indicatori de raportare specifici pentru a putea monitoriza progresele realizate si a compara cele mai bune practici.

Sustinerea valorilor Europei si asigurarea unor conditii echitabile pentru fiecare, pentru care Uniunea are un cadru juridic solid in domenii precum egalitatea de sanse intre barbati si femei, combaterea discriminarii, libera circulatie a lucratorilor si conditiile de munca si angajare.

Partajarea experientelor si bunelor practici: in ciuda diversitatii UE, statele membre se confrunta adesea cu tendinte societale si dificultati practice comune, care ofera un potential extraordinar de a invata din experientele celuilalt. Progresele realizate in atingerea obiectivelor comune ale UE trebuie monitorizate, evaluate si comparate. Sustinerea actiunilor la nivel local, regional si national: UE a jucat un rol important in reducerea diferentelor de prosperitate si de standarde de viata intre diferite parti ale UE prin intermediul politicii sale de coeziune si a fondurilor structurale.

In perioada 2007-2013, 75 de miliarde de euro vor fi investiti de Fondul Social European (FSE) pentru a dota forta de munca cu noi competente si intreprinderile cu organizatii de munca inovatoare. In plus, la initiativa Comisiei, a fost instituit un Fond European pentru Adaptarea la Globalizare menita sa ajute sa se reintegreze pe piata muncii lucratorii ajunsi in somaj datorita evolutiei formelor de comert global.[2]

Sensibilizarea publicului si constituirea unei baze de cunostinte solide: UE are un rol important de jucat in identificarea problemelor esentiale, in stimularea discutiilor si crearea dinamismului politic necesar pentru a face fata provocarilor comune in Europa. Initiative precum Anul european al egalitatii de sanse pentru toti (2007), Anul european al dialogului intercultural (2008) si Anul european al combaterii saraciei si excluderii sociale (2010) faciliteaza acest tip de discutii. Constientizarea si analiza problemelor sociale a fost adesea impiedicata de lipsa unor statistici si indicatori completi si actualizati la nivel european. Cu toate acestea, factorii de decizie au nevoie de aceste date pentru a putea informa mai bine dezbaterea publica si pentru a evalua impactul social al initiativelor. O serie de fundatii si agentii – Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca, nou-creata Agentie Europeana pentru Drepturi Fundamentale si Institutul European pentru Egalitatea de Sanse intre Barbati si Femei vor contribui tot mai mult la modelarea procesului decizional si la sensibilizarea publicului. Recursul mai sistematic la consultare si la comisii de experti independenti, inclusiv din tarile terte, ar trebui sa constituie, la randul sau, o modalitate de consolida baza de date existenta si de a alimenta dezbaterea politica europeana.[3]